Sunteți pe pagina 1din 22

SPANIA

S EB ES T EA N M A D A L I N A

N-NV Oceanul
Atlantic

V Portugalia

S-E Marea
Mediterana

N Frata si Andorra

Vecini

Spania este o ar
situat n sudvestul Europei, membr a
Uniunii Europene.
n nord-est se
nvecineaz cu Franta si
Andorra, de-a
lungul Muntilor Pirinei.
Face parte din peninsula
Iberica mpreun
cu Portugalia i Gibraltar,
avnd de asemenea dou
arhiperlaguri, situate unul
n Marea Mediterana i
cellalt n Oceanul
Atlantic. De asemenea, de
Spania aparin dou mici
teritorii din nordul Africii
(care includ oraele
autonome
Ceuta i Melilla), precum
i enclava Llivia din
Pirinei.

Informatii generale

Spania are o
suprafa de 504.645
km, fiind a patra ar a
continentului dup
mrime, precedat
de Rusia, Ucraina i Fra
nta. Cu o altitudine
medie de 650 de metri
deasupra nivelului mrii,
este a doua cea mai
muntoas ar a
Europei dup Elvetia.
Conform
recensmntului din
2012, populaia sa este
de 47,27 milioane de
locuitori.
Face parte
din spatiul Schengen din
1991.

Scurta istorie
ncepnd cu secol IX .Hr., celii, fenicienii, grecii i cartagii au intrat n Peninsula Iberic, urmai

de Republica Roman, care a ajuns n secolul II .Hr


Cucerit de vizigoi n secolul V d. Hr. i atacat de mai multe ori n 711 de maurii nord-africani
islamici, Spania modern a nceput s se formeze dup Reconquista, eforturile de a-i elimina pe
mauri, care au rmas aici pn n 1492.Totui, proiectul monarhilor castiliani a fost de a unifica
ntreaga Iberie, iar acest vis a prut aproape ndeplinit, cnd Filip al II-lea a devenit rege al
Portugaliei n 1580, i al celorlaltor regate iberice (colectiv cunoscute ca i "Spania" care nu era pe
atunci un stat unificat).
n 1640, poliia centralist a Contelui de Olivares a provocat rzboaie n Portugalia i Catalonia:
Portugalia a devenit un regat independent din nou, iar Catalonia s-a bucurat de o independen
asistat de Frana, dar pentru scurt timp.
Totui, n anii 1960 i anii 1970, Spania a fost transformat gradual ntr-o economie industrial
modern cu un sector de turism ncretere. Dup moartea dictatorului Generalul Franco n
noiembrie 1975, succesorul su desemnat personale, Prinul Juan Carlos i-a asumat titlurile de
rege i de conductor al statului.
El a jucat un rol important n ghidarea Spaniei spre un stat democratic modern, mai ales n opoziia
unei ncercri de coup d'etat n 1981. Spania a aderat la OTAN n 1982 i a devenit membr a
Uniunii Europene n 1986. Dup moartea lui Franco, vechilor naionaliti istorice - ara Bascilor,
Catalonia i Galicia - li s-a dat o autonomie mare, care, s-a extins spre toate regiunile spaniole.

Politica
Spania este o monarhie
constitutionala, cu o monarhie ereditar
i cu un parlament bicameral, Cortes sau
Ansamblul Naional. Puterea
executiva consist din Consiliul de
Minitri prezidat de Preedintele
Guvernului (asemntor unui prim
ministru), propus de monarh i ales de
ctre Ansamblul Naional dup alegerile
legislative.
Puterea legislativa este format din
Congresul Deputailor cu 350 de mebrii,
alei prin vot popular pe liste-bloc,
destinai s serveasc timp de patru ani i
un Senat cu 259 de locuri din care 208
formate din alei direci pe baza votului
popular i ceilali 51 trimii de legislaturile
locale pentru a servi tot timp de patru ani.

Comunitile
autonome ale
Spaniei
Spania este
divizat administrativ n
17 regiuni denumite
comuniti autonome.
Fiecare dintre ele dispune
de o anumit
independen, ntr-o
msur asemntor cu
state federale, mai ales
deoarece competenele
descentralizate difer
ntre ele. Comunitiile
autonome sunt la rndul
lor divizate n provincii.

Relief
In Spania predomin
relieful de podi i muntos,
campia ocupand numai a-10a parte din teritoriu. Partea
central a Spaniei este format
de Podiul Meseta, care este
inconjurat de lanuri
muntoase, dup cum urmeaz:
la nord M-ii Cantabrici,

paraleli cu golful Biscayala;


la sud Cordiliera Betic cu M-

ii Sierra Nevada;
spre S-E Sierra Morena;
in interior Cordiliera

Central (Sierra de Gata.


Sierra de Gredos i Sierra de
Guadarrama);
In marginea N-E se afl

lanul Pirineilor (3478 m in


Varful Pic dAneto).

Clima
Deriv din poziia peninsular,
fiind expus maselor de aer reci i
calde, proporia dintre acestea
rezultnd ntr-un tip climat sau
altul. Astfel:
n nord se ntlnete un climat de
tip oceanic (mai rece i mai
umed)
n est i sud unul de tip
mediteraneean (cu precipitaii
mai reduse i cu ierni mai calde),
n centru se ntlnete un climat
continental (cu precipitaii
reduse i temperaturi ridicate
vara i sczute iarna).

Demografia
Densitate: 90 locuitori / km
Numar de locuitori: 44,3

milioane
Densitate: 90 locuitori / km
Distributie: 78% urban / 22%
rural
Rata anuala de
crestere: 0.9%
Speranta de viata: Femei 84
ani / Barbati 78 ani
Religie: romano-catolica
Rata a analfabetismului: 2%

Populatia

17% 14%

69%

Sub 15 ani
15-64
peste 65

n Spania sunt vorbite patru


limbi importante care sunt
declarate ca limbi oficiale n
anumite regiuni:
o

spaniola (castellano sau e


spaol), limb oficial n
ntreaga Spanie.

catalana (catal sau vale


nci)
n Catalonia (Catalunya),
Insulele Baleare (Illes
Balears), i pri ale
comunitatii autonome
Valencia (Valncia, unde
limba este denumit
valencian).

basca (euskara) n Tara


Bascilor (Euskadi), i
pri din Navarra.

galiciana (galego)
n Galicia(Galiza).

Limbile vorbite

Cele mai importante orase


Madrid-capitala
oraul a devenit capital n 1561
populatia oraului este n jur de patru

milioane
metroul madrilen este una dintre cele mai
extinse i mai rapid dezvoltate reele
de metrou din lume
se afl 4 zgarie-nori cu nlimi cuprinse
ntre 250 i 236 metri.

Barcelona

Granada

Barcelona este, fara indoiala, cel


mai popular oras in topul
preferintelor turistilor. Acesta
impresioneaza prin arhitectura si
viata vibranta a orasului.

Orasul este faimos datorita constructiilor


istorice din vremea maurilor, dar si din
perioada gotica si renascentista. In plus,
Granada este celebra pentru nenumaratii artisti
care canta la chitara intr-un mod uimitor.

Sevilia

Sevilia este unul dintre cele mai fierbinti

orase din Spania. Pe timpul verii,


temperaturile ajung cu usurinta la 40 de
grade.

Valencia

Poti vizita:
Sagrada Familia

Palatul Regal

Acvariul din Barcelona

Pestera de la Altamira

Festivitati spectaculoase in Spania

Carnavaluri in Spania
In Spania, februarie este luna in care
putem asista la cele mai extravagante
carnavaluri din lume. Acestea sunt sarbatorite in
diferite parti ale tarii, care urmeaza diferite
traditii pentru a face aceste carnavaluri cat mai
placute vizitatorilor.

Festivalul San Fermin - luptele cu tauri


San Fermin este printre cele mai populare
evenimente sarbatorite in Spania. De la
Sfantul Fermin care a fost tarat de tauri pe
strazile din Pampola provine acest eveniment
de o mare insemnatate. Festivitatile au loc din
6 iulie de la pranz pana in 14 iulie.
Evenimentul este inaugurat cu lansarea unei
rachete, un act cunoscut popular ca
Chupinazo.
Evenimentul curselor cu tauri incepe la 8
dimineata in ziua de 7 iulie, cand este lansata
torpila, care indica eliberarea taurilor. Acest
eveniment are loc pana in 14 iulie. Dupa
fugarirea taurilor, acestia sunt readusi la
arena din Pamplona, unde sunt ucisi in
luptele specifice. Aceasta este partea cea mai
periculoasa si intriganta. Multi tauri sunt
omorati iar oameni sau toreadorii care
participa la acest eveniment pot plati, de
asemenea, cu viata lor.

In afara de luptele cu tauri, exista si


alte festivitati care se organizeaza in aceasta
perioada, cum ar fi ridicarea pietrelor,
ridicarea baloturilor de fan presat si taierea
lemnului. San Fermin se numara printre
cele mai asteptate evenimente ale anului, la
care asista nu numai localnicii ci si turisti
din intreaga lume.

Tomatina - festivalul luptelor cu tomate


Cunoscut ca Tomatina, acest
faimos eveniment de lupte cu
tomate are loc in Bunyol, in ultima
miercuri a lunii august. Oameni
din diferite parti ale Spaniei se
aduna in Bunyol si arunca in jur
100 de tone de tomate unii in altii.
Rosiile sunt cultivate special
pentru acest eveniment si sunt
zdrobite inainte de lupte pentru a
evita eventualele lezini. Multi
participanti sunt preventivi
purtand ochelari de protectie si
manusi in luptele cu tomate care
dureaza pana la 1 ora.

Sarbatoarea de
Paste incepe cu
Duminica Floriilor si se
incheie in Lunea Pastelui
. O multime de oameni
transporta frunze de
palmier si viziteaza
biserica pentru a fi
binecuvantati de catre
preot. Multe biserici
organizeaza, de
asemenea, o parada care
marcheaza sosirea lui
Isus.

Parada de Paste in Spania

Craciunul

In Spania traditia difera


putin. In Ajunul Craciunului,
pe 24 decembrie, oameni
aprind focuri in aer liber si
amplaseaza lumanari in afara
caselor. Multi oameni
participa la masa de Craciun
si se bucura de diversele
bucate de Craciun in acea zi.
In ziua urmatoare, au loc
reuniunile de familie si
schimbul de cadouri intre
prieteni, familie si vecini.

Mancare traditionala

TORTILLA

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/S
pania

http://ro.wikipedia.org/wiki/G
eografia_Spaniei

http://www.slideshare.net/Bor
diciucAlexandru/spania7973204

http://www.referat.ro/referate/
Spania_f7713.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/D
emografia_Spaniei#Structura_
popula.C8.9Biei_pe_v.C3.A2rst
e

http://www.roportal.ro/articol
e/festivitati-spectaculoase-inspania-4373.htm

http://timpliber.acasa.ro/vacante-calatorii291/cele-mai-frumoase-orasedin-spania-170483.html

http://www.directbooking.ro/o
biective-turistice-spania.aspx

https://www.google.es/#q=co
mida+tradicional+de+espa
%C3%B1a