PROIECTAREA

STATIILOR DE
POMPARE
CURS 5

GeneralitI
Statiile de pompare se pot clasifica atat in functie de natura produselor
vehiculate, cat si in functie de scopul lor.

Din punct de vedere al naturii produselor vehiculate se disting :

statii pentru pomparea titeiurilor;
statii pentru pomparea gazolinei, etanului si/sau condensatului,
Statii pentru poomparea produselor petroliere.

Din punct de vedere al scopului, statiile de pompare a titeiului,

gazolinei, etanului si/sau condensatului, se pot imparti in :
statii de colectare a titeiului, gazolinei, etanului si/sau condensatului de
la furnizor si pomparea lor spre statiile principale;
statii principale care colecteaz produsele de la furnizori si le
pompeaza prin conducte magistrale spre rafinarii;
staii intermediare de repompare, plasate pe conductele magistrale
care servesc la ridicarea presiunii pentru ca titeiul sa poata ajunge la
destinatie in conditii optime de pompare.

Toate statiile de pompare cuprind aceleasi parti

componente, diferenta intre ele constand in
dezvoltarea lor relativa. Astfel o statie de
colectare de titei, gazolina, etan si condensat,
are un numar mai mare de rezervoare de mica
capacitate, pe cand o statie principala de
pompare a acestor produse, este echipata cu
rezervoare mai putin numeroase, dar de
capacitate mai mare. O statie intermediars de
repompare are putine rezervoare si uneori
numai un singur rezervor tampon.

. Obiectele staiilor de
pompare
Obiectele

componente ale unei statii de pompare sunt :

Parcul de rezervoare. Pentru o statie de pompare capacitatea totala de
inmagazinare este de circa trei ori capacitatea zilnica de manipulare.
Aceste rezervoare sunt indiguite, cu un zid sau un dig de pamant, ca o masura
pentru limitarea incendiilor.
Statia de pompe, in care sunt amplasate, pompele necesare evacuarii titeiului,
gazolinei, etanului si condensatului. Debitul acestor pompe este egal cu
capacitatea zilnica de manipulare, la care se adauga pompele de rezerva.
Rampele de descarcare si incarcare CF si AUTO. incarcarea (descarcarea)
titeiului, gazolinei, etanului si condensatului se face prin rampele de incarcare
(descarcare) special amenajate;
Legaturi conducte tehnologice :
Toate instalatiile cuprinse in cadrul statiei de pompare vor fi racordate prin
conducte metalice, dupa cum urmeaza :
legaturi de tragere intre rezervoare si pompe;
legaturi pentru manipularile interne intre rezervoare;
legaturi de evacuare a produselor, in exterior.

 Arhitectura

si rezistenta constructiilor industriale

Constructiile industriale din cadrul unei statii de

pompare sunt :
sediul administrativ ce cuprinde : birouri, camera de
control tehnologic, laborator, grupuri sanitare, vestiare,
adapost aparare civila;
ateliere de intretinere si reparatii (mecanic, electric,
sudura);
magazii pentru adapostire materiale;
garaj pentru autovehicule;
constructii tehnologice (cladiri statii pompe, energetice,
P.S.I., protectia muncii si paza si securitate);

 Instalatiile

energetice cuprind toate instalatiile de alimentare cu energie

electrica, atat de forta cat si iluminat electric.
Instalatiile termice cuprind toate instalatiile de alimentare cu energie
termica, atat a instalatiilor tehnologice cat si a cladirilor industriale;
Instalatiile de alimentare cu apa cuprind toate instalatiile de alimentare
cu apa industriala si apa potabila;
Instalatiile de canalizare cuprind sistemul de colectare, dirijare si separare
a apelor menajere, pluviale si industriale la parametrii impusi de normele si
normativele de protecie ecologic in vigoare;
Drumuri interioare, imprejmuire cuprind atat drumul de acces in incinta,
platformele si drumurile de acces la obiective cat si drumurile P.S.I.

Obiectivul este prevazut cu imprejmuire cu porti de acces atat pietonale

cat si pentru vehicule;
Instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor cuprind instalatiile de
siguranta, instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor (rezervoare
stocare apa, statii de pompare, centuri hidranti si spuma etc.)

REZERVOARE PENTRU DEPOZITAREA

TITEIULUI,
GAZOLINEI, ETANULUI SI CONDENSATULUI
Depozitarea titeiului, gazolinei, etanului si condensatului se face in rezervoare metalice.
a). in functie de pozitia fundului rezervorului, fata de suprafata pamantului si a nivelului maxim
de lichid, acestea se impart in :
rezervoare de suprafata, al caror fund se gaseste la suprafata pamantului sau este adancit in
pamant cu mai putin din jumatatea inaltimii sale;
rezervoare semiingropate, al caror fund este ingropat pana la jumatatea inaltimii rezervorului,
iar nivelul maxim de lichid in rezervor este maximum 2 m deasupra solului;
rezervoare ingropate sau subterane, in care nivelul maxim de lichid este complet ingropat
in pamant cu cel putin 25 cm in jos fata de suprafata solului.

b). in functie de forma exterioara a rezervoarelor, acestea se impart in :

rezervoare cilindrice verticale care pot fi cu :

- capac flotant;

- capac fix.
rezervoare cilindrice orizontale;
rezervoare sferice.

c). in functie de presiunea de lucru rezervoarele se clasifica in :

rezervoare la presiunea atmosferica cu suprapresiune interioara in spatiul de gaze maximum
200 mm H2O si vacuum maximum 10 mm H2O;
rezervoare sub presiune

Gama de dimensiuni
rezervoare atmosferice

Capacitatea
nominala

Capacitatea
efectiva

Diametrul interior al primei

virole

inaltimea patrtii cilindrice

nominal

abateri
limita

nominala

abateri
limita

Numxrul
virolelor

Grosimea t ablelor

inclinarea
capacului

capac

fund

manta**)

10

10,2

2500

20

2080

25

1/5

25

24,4

3340

20

2790

30

1/5

31,5

35,2

4010

25

2790

30

1/5

40

38,6

4200

25

2790

30

1/5

50

50,7

4010

25

4020

30

1/5

4350
4680
4740
6630
7590
8540
8540
9500
1044
0
1237
0
1525
0

25
25
30
30
30
30
30
30
30

4160
4160
5910
5910
7370
7370
8840
8840
8840

30
30
35
35
40
40
50
50
50

3
3
4
4
5
5
6
6
6

4
4
5
5
5
5
5
5
5

4
4
5
5
5
5
5
5
5

4
4
5
5
5
5
5
5
5

1/5
1/5
1/20
1/20
1/20
1/20
1/20
1/20
1/20

30

8840

50

1/20

40

1174
0

60

5(6*)

1/20

3348

1906
0

50

1174
0

60

5(7*)

5000

4824

2288
0

60

1174
0

60

5(8*)

1000
0

1071
9

3241
0

70

1300
0

65

6(9*)

5;5;5;
5
5;6;7;
8
5;5;5;
5
5;6;7;
8
5;5;5;
5
6;7;8;
10
6;6;6;
6
8;10;
12;14
;16

63
(70)
100
200
315
400
500
630
(700)

61,8
71,5
104
204
333
422
506
626
756

1000

1062

2000

2143

3150

1/20

1/20

1/20

*) Grosimile tablelor in zona periferica a fundului

**) Grosimea tablelor mantalei pentru fiecare virola in
parte

REZERVOARE MONTATE PRIN RULARE

Capacitate
a
nominal

Capacitate
a
efectiv

Diametrul interior al
primei virole

inaltimea
cilindrice

partiiii

Numarul
virolelor

Grosimea t ablelor

nominal

abateri
limit

nominal

100
200
315
400
500
630
(700)

104
204
337
427
506
626
756

30
30
30
30
30
30
30

1000

1056

2000

2136

4730
6630
7580
8530
8530
9490
1043
0
1233
0
1518
0

3150

3345

5000

4831

inclinarea
capacului

abateri
limit

capac

fund

manta**)

5920
5920
7470
7470
8850
8850
8850

35
35
40
40
50
50
50

4
4
5
5
6
6
6

5
5
5
5
5
5
5

5
5
5
5
5
5
5

5
5
5
5
5
5
5

1/20
1/20
1/20
1/20
1/20
1/20
1/20

30

8850

50

1/20

40

1181
0

60

5(*6)

1898
0

50

1183
0

60

5(7*)

2279
0

60

1185
0

60

5(8*)

5;5;5;5 1/20
5;5;6;
7
5;5;5; 1/20`
5
5;6;7;
8
5;5;5; 1/20
5
6;7;8;1
0

Echipamentul obligatoriu
Poz. Denumirea
A. Echipament tehnologic

Nr. buc

1.
1.
1.
1.
1.
1.
1.
1.
1.
1.

min.1
min.1
1
1
1
1
1
1
min.1
min. 1

1.
1.
1.
1.
1.
1.
1.

Guri de vizitare
Guri de lumina
Guri pentru luarea probelor
stut pentru impingere
stut pentru tragere
stut pentru egalizarea presiunii in spatiul de vapori *)
Aparat pentru masurarea nivelului
stut blindat pentru aerisire
stut si supapa mecanica de respiraTie cu opritor de flacari
stut si supapa hidraulica de respiratie (de siguranta, cu opritor de
flacari
stut de scurgere (montat pe manta sau pe fundul rezervorului)
stut pentru spuma de stins incendii
stut pentru intrarea aburului in serpentina **)
stut pentru iesirea aburului din serpentina **)
Teaca pentru regulatorul de caldura **)
Teaca pentru termometrul bimetalic ***)
Dispozitiv automat, etans, pentru luarea probelor si masurarea
temperaturii ***)

1
min.1
min.1
min.1
1
min.1
1

B. Constructii metalice
18.
19.
20.

Scari exterioare
Podete de acces la echipamentul de pe capac
Priza pentru legare electrica la pamant.

1
1
min.1

Se prevad numai la rezervoarele la care se fac recuperari de vapori.

**) Se prevad numai la rezervoarele pentru depozitarea titeiului,

prevazute cu serpentina de incalzire.

***) Dotarea rezervoarelor cu aceste echipamente este facultativa.

Conditiile tehnice privind marimile ce trebuie sa fie monitorizate pe

rezervoare sunt:
nivel maxim admis (maxim maximorum);
nivel maxim de avertizare dispecer;
nivel minim pentru oprirea pompelor;
nivel minim admis (minim minimorum);
traductor de temperatura;
bucla de control a apei decantate;
dispozitiv de urmarire al continutului de apa n titei
*)

Determinarea capacitii de depozitare i a

numrului de rezervoare ntr-un depozit de
rezervoare
Ciclul tehnologic de lucru al rezervorului pentru colectarea si depozitarea
titeiului se compune din trei operatii :
umplerea rezervorului si scurgerea concomitenta a apei libere;
decantarea si scurgerea apei libere;
golirea rezervorului.

Totalitatea operatiilor in rezervoarele depozitelor de titei reprezinta ciclul

tehnologic al depozitului.

Durata fiecarei operatii din care se compune ciclul rezervorului nu este

constanta, ci depinde de :
cantitatea de titei care vine in depozit, Q m3/zi;
vascozitatea titeiului, cm2/s;
marimea particulei teoretice in suspensie, care se depune de la nivelul maxim
superior de titei in rezervor;
debitul pompei cu ajutorul careia titeiul se trage din rezervor spre destinatie;
calitatea titeiului murdar sau curat;
natura titeiului (parafinos, asfaltos, etc.).

 Timpul

de incarcare al unui rezervor se

determina in baza volumului mediu orar
de titei, care vine in depozitul de
rezervoare.
t

Q
[h]
24

Daca volumul unui rezervor, din numarul celor

montate in depozitul de rezervoare, este V
[m3], timpul de incarcare (t1) va fi :
t1

V
24V

[h ]
Q / 24
Q

Timpul de decantare (t2) a suspensiilor solide de la

nivelul maxim posibil de titei in rezervor la adancimea
H, cu viteza de depunere vd, va fi :
t2

H
3600 v

t2

18 Hm
Hm

3600 2 . g e 1
200 2 . g e 1
m

m - este coeficientul de vascozitate cinematica a mediului

in care se
produce decantarea suspensiei, in cm2/s ;
- diametrul particulei, in cm ;
e - greutatea specifica a particulei ;
m - greutatea specifica a mediului .

Din egalitatea obtinuta rezulta ca timpul de

decantare al suspensiei este direct proportional cu
inaltimea de decantare si coeficientul de vascozitate
cinematica a titeiului si invers proportional cu
patratul diametrului particulei de suspensie.

Funcie de valorile vascozitatii titeiului, durata de

depunere a suspensiei - cand celelalte conditii sunt
egale - poate sa varieze in limite largi.

Din cele expuse rezulta ca ciclurile tehnologice de

lucru ale rezervorului depind in parte de valoarea
timpului de decantare a suspensiilor t 2.

Timpul de golire al rezervoarelor este in

functie de debitul pompei prin care titeiul
este evacuat din rezervor in statia
urmstoare sau direct la rafinsrii. Debitul
pompei se determins in baza sarcinii
maxime posibile pe zi, respectand
egalitatea :
t1 + t2 + t3 24 h ,

deoarece ciclul tehnologic al rezervorului

trebuie sa dureze cel mult o zi.

 Din

aceasta egalitate rezulta :

t3 = 24 - t1 - t2 ,
Debitul

pompei va fi
q

V
t3

[m3 / h]

Durata de lucru a pompei pe zi, la un depozit va fi :

t4 = nt3 ,
(8)
unde : n este numarul de rezervoare din depozit.
Volumul fiecarui rezervor se admite aproximativ egal cu
volumul de titei ce revine in parcul de rezervoare in timp de
24 ore. Acest lucru permite ca productia zilnica de titei sa
se colecteze intr-unul din rezervoarele parcului si sa se
construiasca un ciclu tehnologic mai rational.
Capacitatea totala a rezervoarelor depozitului pentru
productia de titei trebuie sa fie egala cu volumul ce vine in
parc timp de minim 3 zile.

Numarul
ciclului
tehnologic

Durata de
decantare
h

Nr.rezervoarelo
r
buc

Durata de
incarcare a
unui rezervor,
h

Durata de
pompare sau
golire,
h

1
2
3
4
5
6
7
8

4
6
8
10
12
12
14
14

2
2
3
3
3
4
4
5

12
12
8
8
8
6
6
5

16
12
24
18
12
24
16
15

Proiectare rezervoare
Conditiile de baza privind proiectarea rezervoarelor, ce
trebuie sa fie puse la dispozitie, sunt :
proprietatile fizice si chimice ale produsului depozitat
(starea de agregare, temperatura, presiune, presiune de
vapori, densitate, vscozitate, compozitie chimica etc);
conditiile de amplasament (suprateran, semngropat,
ngropat);
conditiile atmosferice (viteza vntului, ncarcari date de
zapada, regimul pluviometric, mediul marin, mediul
continental, natura terenului);
ncarcari exterioare

Fundaii rezervoare
Rezervoarele metalice se pot aseza pe
fundatii din inele de beton sau pe perne
de nisip.

Conditiile de baza privind proiectarea

fundatiilor pentru rezervoarele
atmosferice ct si cele sub presiune sunt :
studiile topografice si de plan general;
studiile geotehnice, hidrogeologice si de
laborator.

Racirea produselor depozitate

in rezervoare
Temperatura

titeiului depozitat intr-un

rezervor, va scadea treptat conform
t t
S k
relatiei
In

t t
G c
1

in care :
t1 - temperatura initiala a produsului din rezervor, C;
t2 - temperatura finala a produsului din rezervor dupa un timp
de
ore, C;
t0 - temperatura medie a mediului inconjurator, C;
S - suprafata totala a rezervorului, m2;
G - cantitatea de produs depozitat, kg;
c - caldura specifica a produsului, kcal/kgC;
k - coeficientul total de transmisie a caldurii (produs
mediu inconjurator), k cal/ml . h . C.

Cantitatea de caldura necesara

incalzirii unui rezervor
Cantitatea de caldura necesara incalzirii unui rezervor ce contine titei este
data de relatia (10):

Q = Q1 + Q2 + Q3 [k cal],

in care :
Q1 - caldura utila necesara ridicarii temperaturii produsului;
Q2 - caldura necesara topirii parafinei cristalizate (daca este cazul);
Q3 - caldura necesara compensarii pierderilor prin transmisie in mediul

inconjurator.

Q1 = G . c (t2 - t1) [kcal],

in care :
t1 - temperatura initiala a produsului in rezervor, C;
t2 - temperatura finala a produsului in rezervor, C;
G - cantitatea de produs din rezervor, kg;
c - caldura specifica a produsului kcal/kg . C.

Q2 G .

100

[kcal] in care :
- este procentul de parafina din produs
(pentru titeiurile obisnuite 3 - 8 %);
- caldura latenta de topire a parafinei, kcal/kg;

Q3 = k1 S (tm - to) in care :

tm - temperatura medie a produsului in timpul
incalzirii;
to - temperatura mediului inconjurtor;

 k1

este definit prin urmatoarea relatie :

k1 S = kl Sl + Kf Sf + ko So

in care :
Sl - suprafata laterala a rezervorului, [m2];
Sf - suprafaaa fundului rezervorului, [m 2];
So - suprafaaa oglinzii libere de lichid in rezervor [m 2];
kl - coeficientul de transmisie produs-aer prin suprafata laterala a

rezervorului, [kcal/m2 . h . C];

kf - coeficientul de transmisie produs-mediu inconjurator prin fundul

rezervorului, [kcal/m2 . h . C];

Dupa
in calcule preliminare aproximative se pot
koPektemirov,
- coeficientul de transmisie produs-aer prin suprafata oglinzii libere,
lua urmatoarele
valori
[kcal/m2 . h
. C]. ale acestor coeficienti :

k l = 4,5 5 [kcal/m2 . h . C];

kf = 1 [kcal/m2 . h . C];
ko = 1 1,5 [kcal/m2 . h . C];

Cantitatea orara de caldura

necesara incalzirii unui rezervor
Cantitatea orara de caldura, este
functie de timpul , in care se face
incalzirea rezervorului.

Luand in consideratie notatiile de la

punctele anterioare :

Q1 Q 2
Q3

[kcal/h],

Cantitatea de abur necesara

incalzirii unui rezervor
Consumul

de abur necesar incalzirii unui

rezervor este dat de relatia
q

Q
( i t c )a

[kg/h],

in care :
Q - cantitatea de caldura necesara incalzirii
rezervorului, [kcal/h],
calculata cu relatia de mai sus;
i
- entalpia aburului, [kcal/kg];
tc - temperatura condensatului (in practica 100C);
a - randamentul de utilizare al aburului 0,9.

Clasificare pierderi
produse
Pierderile produselor se pot clasifica in :
pierderi normale - se datoresc, in cea mai mare parte, pierderilor
produse prin evaporare si in masura mai mica scaparilor de lichid prin
neetanseitatile echipamentului de pompare, a rezervoarelor, a conductelor
si a armaturilor acestora;
pierderi accidentale - se datoresc avariilor, ruperii unei imbinari sudate,
perforarii prin coroziune a conductelor, defectarii armaturilor, etc.

Procentul de pierderi depinde de calitatea produsului pompat, de starea

echipamentului, de conditiile climaterice si de regimul tehnologic folosit.

Pentru acelasi echipament si acelasi regim tehnologic, procentul de

pierderi va fi cu atat mai mare, cu cat titeiul pompat contine un procent
mai mare de substante volatile.

Deci, pe langa diminuarea cantitativa a produsului, pierderile prin

evaporare produc si o depreciere calitativa a acestuia, deoarece fractiunile
usoare sunt de obicei si cele mai valoroase.

Echipamente P.S.I. i de
siguran pe rezervoare
Toate

rezervoarele trebuie prevazute pe capacul lor

cu urmatoarele armaturi de siguranta :
supape de respiratie, care se executa in doua tipuri
:
supape cu inchidere mecanica;
supape cu inchidere hidraulica numite si supape de
siguranta (deoarece se monteaza totdeauna
impreuna cu cele cu inchidere mecanica) carora le
servesc drept siguranta in cazul defectiunilor
mecanice;
opritoare de flacari, sau stuturi de ventilatie.

Supape de respiratie
Organele

de inchidere ale supapelor de respiratie

trebuie sa fie astfel dimensionate incat sa poata fi
reglate pentru a asigura deschiderea orificiilor de
trecere a gazelor intre urmatoarele limite 20 mm
H2O pana la + 200 mm H2O si - 40 mm H2O.

Supapele de inchidere hidraulica se regleaza la

suprapresiuni mai mari de (25...30) mm H 2O si
vacuum mai mari de (15...20) mm H 2O decat acelea la
care se regleaza supapele de respiratie cu inchidere
mecanica, pentru ca ele sa intre in functiune numai in
cazul defectsrii supapelor cu inchidere mecanica.