Ajustarea la ambientul biologic

si social- curs4
Stres.Factori psihostresori.Scala Rahe-Holmes.
Evenimente de viata cu rol determinant/ predispozant/
patoplastic in definirea unui anumit tip de patogenie.
Vulnerabilitate si predispozitie.
Ipoteza stress/ vulnerabilitate in psihopatologie

.
Sa cercetam cele care s-au petrecut ca
sa cunoastem cele prezente si sa
prevedem cele ce se vor intampla
(Hipocrate).

DSM IV-TR
TULBURARI DE AJUSTARE
(READAPTARE)= reactii maladaptative
fata de un stres al vietii bine definit.
Se impart in subtipuri, in functie de
simptome:- cu anxietate, cu dispozitie
depresiva, mixte= cu anxietate si
dispozitie depresiva, cu perturbarea
conduitei si cu perturbarea mixta a
emotiilor si conduitei.

Stresori psihosociali identificabili

Tulburare de ajustare= reactie
disproportionata fata de natura stresorului
sau functionarea sociala sau ocupationala
trebuie sa fie afectata semnificativ.

Rangurile primilor 10 stresori prin

schimbarea de viata-RaheHolmes,1994
1.decesul partenerului de viata.
2.divort.
3.decesul unui membru apropiat al familiei.
4.separare maritala
5.ranire sau boala personala severa.
6.pierderea serviciului.
7. condamnare la detentie.
8.decesul unui prieten apropiat.
9. sarcina.
10.reajustare in afaceri.

Criterii de diagnostic DSM-IV-TR PENTRU

FACTORI PSIHOSOCIALI CARE AFECTEAZA
CONDITIA MEDICALA
Este prezenta o conditie medicala generala.
Factorii psihologici afecteaza advers conditia
medicala generala intr-unul din urmatoarele
moduri:1. influenteaza evolutia(asociere stransa
in timp),2.interfereaza cu tratamentul,3.
constituie riscuri de sanatate aditionale,
4.raspunsurile fiziologice legate de stres
precipita sau exacerbeaza simptomele unei
cond. medicale generale.

Natura factorilor psihologici

Simptome depresive/ anxietate,
Trasaturi de personalitate,mecanisme de
defensa sau stil de coping,
comportamente maladaptative.

Conceptul de stress
Evenimente sau situatii ce pot avea efecte
nefavorabile asupra persoanei.= factori de
stress( fizici, psihologici si sociali)=>termen
extins uneori la eveniment, care in momentul
producerii nu este resimtit ca advers, dar pe
termen lung efect nefavorabil(ex. Competitie
stransa).
Efecte adverse induse , modificari psihologice
sau fiziologice= reactie de stress( include un
raspuns nervos vegetativ-ex.HTA, unul endocrinadrenalina ,unul psihologic- incordare

Conceptul de reactie psihica

Suferinta psihica poate aparea ca reactie
la evenimente neplacute; uneori asocierea
eveniment-suferinta este evidenta.
SOMMER,1890 -REACTIE PSIHOGENA

Definitia stresului-Websters New

Collegiate Dictionary-1981
Factor fizic, chimic sau emotional care induce tensiuni
corporale sau mintale si poate fi un factor inductor de
boli
Notiunea de stres este rezultanta dezvoltarii logice a
conceptului de homeostazie, elaborat de Claude
Bernard1865 si Cannon1926.
Organismul isi mentine echilibrul intr-un mod dinamic si
nu static, termenul de homeochineza putand fi
considerat mai adecvat; stresul=raspunsul organismului
la f. stresanti, ce tind sa produca perturbari
homeochinetice.
Alta definitie= sdr. Specific aflat intr-un sistem biologic.

Allostazia versus homeostazie in dependenta si rolul

sistemelor cerbrale ale stresului

Allostazia= procesul de achizitionare a stabilitatii

prin schimbare.
Stare allostatica= stare cronica de deviatie a
sistemelor regulatorii de la nivelul operational
(homeostatic) normal.
La origine a fost formulata ca o ipoteza ce
explica bazele fiziologice pentru schimbarile in
paternurile de morbiditate si mortalitate umana
asociate cu viata moderna.
HTA si alte patologii legate de disruptia sociala
prin interactiunile creier-corp..1155

Cannon ,1915
Cannon- consecintele somatice ale trairilor
emotional-tensionate; orice conditie care
ameninta echilibrul marilor functii ale
organismului(frig, caldura,hipoglicemie, emotiile,
traumatismele, hipoxia,..) impuse din exterior
sau din interiorul sau sunt factori stresanti.
=>toate circumstantele prin care se provoaca
mobilizarea simpatica intensa si neobisnuita cu
scop compensator dar si consecinte viscerale
generalizate.
Limitele adaptarii functionarii
normale=homeostazia

Selye, 1936
Raspuns specific, caracteristic procesului
in cauza,
Celalalt raspuns depinzand de intensitatea
si anormalitatea stimulilor, nespecific

Surse generale de stres

Conditii grele de munca.

Suprasolicitare profesionala,
Presiunea timpului.
Primejdii fizice
Ambiguitatea.
Conflictualitatea
Responsabilitatea pentru sine si altii. Promovarea/
nepromovarea
Lipsa securitatii profesionale .
Ambitii nerealizate
Dificultati in luarea deciziilor
Efectuarea de activitati nedorite, inferioare competentei
profesionale
Dificultati financiare.
Probleme familiale
Pierderi de diferite tipuri.
Imbolnaviri
Nesiguranta zilei de maine

Caracteristici individuale

Nivel de anxietate
Nivel de nevroticism
Toleranta la ambiguitate
Tip paternal de comportament

simptome

Tensiune diastolica
Colesterolemie crescuta
Tahicardie
Fumat
Dispozitie depresiva
Refugiu in consum de alcool
Reducerea aspiratiilor
Insatisfactie profesionala
Etc.

maladii
Psihosomatice( cardiocoronariene,
digestive, endocrinologice,..)
Mentale( depresive).

Studiul evenimentelor de viata

Modelele epidemiologice au fost folosite in studii sociale
referitoare la asociatii dintre unele afectiuni si anumite
tipuri de evenimente din viata unui om.
Wolff,1962 a facut studii de morbiditate si a gasit o
frecventa mult mai mare a episoadelor de boala in
momentele in care in viata persoanei se producea o
modificare.
Rahe si Holmes, 1967- cuantificare.
Brown si Harris, 1978- unele circumstante,fara a
prezenta prin ele insele un stress, pot creste
vulnerabilitatea persoanei/ fie sa o protejeze de acele
evenimente care sunt intr-adevar factori de risc.

Factori de protectie
Unii oameni nu se imbolnavesc chiar daca
sunt expusi unor adversitati puternice.
Studiul efectelor factorilor familiali
nefavorabili asupra copiilor(Rutter1985)

CAUZELE TULBURARILOR
PSIHICE
Factori predispozanti= factori a caror actiune
incepe de obicei in primii ani de viata si care
determina vulnerabilitatea persoanei fata de
agentii etiologicicare, mai tarziu vor insoti
aparitia bolii(zestrea genetica, viata intrauterina,
factorii fizici, psihologici si sociali ce actioneaza
asupra sugarului si in prima copilarie). Termenul
de Constitutie= ansamblul structurat de
trasaturi fizice si psihice ale unei persoane in
oricare moment din viata sa.
Personalitatea este intotdeauna un factor
esential in abordarea etiologiei fiecarui caz.

Factori precipitanti
Factori sau evenimente ce se petrec cu
putin timp inaintea debutului unei tulburari
si care par sa fi produs tulburarea
respectiva
F.fizici= ex. Tumora cerebrala,
medicament.
F. psihologici= ex pierderea slujbei,
modificari ale obisnuintelor de zi cu zi.
F. sociali= ex. modificarea statutului

Factori de intretinere
Prelungesc cursul unei tulburari dupa ce
ea a fost provocata.=ex. Demoralizarea
secundara, izolarea sociala

Ipoteza vulnerabilitate- stress

In schizofrenie
In depresie
Capacitatea persoanei dea face fata
stressului=capacitate de coping
Tema ciclurilor vietii

Capacitatea de coping
Sugereaza un domeniu psihologicopsihopatologic cu expresivitate in
psihologia sociala care se refera la
urmatoarele aspecte:
A) capacitatea de a rezolva situatii
problematice(identificarea situatiei,
definirea afectarii, intentia de angajare in
rezolvare, definirea mijloacelor si
strategiilor clar si explicit).

B)Capacitatea de a antrena pe altii

in rezolvarea problemelor
Cazuri in care nu este necesar si cazuri in
care solutionarea este altfel imposibila.
Problema disponibilitatilor circumstantiale
de contact si relationarii sociale
Capacitate crescuta inseamna un plus in
directia capacitatilor de coping.

C)Capacitatea de a controla stresul

Partea centrala a temei in discutie
Stres=solicitare excesiva cantitativ(psihofiziologic)si sens negativ(resimtit subiectiv) al
evenimentului trait.
1.identificarea situatiei si eventual evitarea ei/
2.daca evitarea e imposibila- rezolvarea cat mai
rapida prin antrenarea si a altor persoane/
3.daca nu poate controla, reduce expunerea la
stres(diminuare timp, devalorizare, minimalizare
sau ignorare asituatiei/ 4.dupa episod practica
tehnici de relaxare, destindere, care produc
satisfactie, diminuand efectele stresului.

Corelatia cu ciclurile vietii

Ciclul cronologic
Ciclul familial
Ciclul locativ-gospodaresc
Ciclul instructiv
Ciclul profesional
Ciclurile vietii sociale

Mecanisme de aparare
(KAPLAN & SADOCK: MANUAL DE BUZUNAR DE
PSIHIATRIE CLINICA:)
acting out. Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau externi prin actiuni, si nu prin
reflectii sau sentimente. Aceasta definitie este mai larga
decat conceptul initial, cre se referea la acting out ul
simtamintelor sau dorintelor transferentiale din cursul
psihoterapiei, si incearca sa includa comportamentele
care apar atat in cadrul cat si in afara relatiei de transfer.
Ca defensa, trecerea la act nu este sinonima cu
comportament rau, pentru ca necesita dovada ca
respectivul comportament este legat de conflicte
emotionale.

Mecanisme de aparare
altruism. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
externi prin dedicarea fata de satisfacerea
nevoilor altora. Spre deosebire de
sacrificiul de sine, caracteristic uneori
pentru formarea de reactie, persoana care
face uz de altruism primeste gratificare fie
vicariant, fie prin raspunsul celorlalti

Mecanisme de aparare
anticipare. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
externi prin trairea de reactii emotionale
inaintea unor posibile evenimente viitoare
sau anticipand consecintele acestora si cu
luarea in considerare a unor raspunsuri
sau solutii realiste.

Mecanisme de aparare
deplasare. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
externi prin
transferarea unui simtamant sau raspuns
fata de un obiect asupra unui alt obiect
substitut (de regula mai putin
amenintator).

Mecanisme de aparare
desfacere (undoing). Persoana face fata
conflictului emotional sau stresorilor interni sau
externi prin cuvinte sau comportament menit sa
nege sau sa repare (amendeze) simbolic
ganduri, sentimente sau actiuni inacceptabile.
disociere. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau externi
printr-o ruptura in functiile, de regula integrate,
ale constientei, memoriei, perceperii de sine sau
a mediului, sau ale comportamentului senzorial
motor.

Mecanisme de aparare
formare de reactie (sau-formatiune reactiva,
reaction formation). Persoana face fata
conflictului emotional sau stresorilor interni sau
externi prin substituirea de comportamente,
ganduri, sau sentimente diametral opuse
propriilor ganduri sau simtaminte inacceptabile
(de regula, survine in conjunctie cu represiunea
acestora din urma).

Mecanisme de aparare

idealizare. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor

interni sau externi prin
atribuirea de calitati pozitive exagerate altor persoane.
identificare proiectiva. Ca si in proiectie (vezi), persoana face
fata conflictului emotional
sau stresorilor interni sau externi atribuind altora, in mod fals,
propriile sale sentimente, impulsuri sau ganduri inacceptabile. Spre
deosebire de proiectia simpla, persoana nu reneaga cu totul ceea
ce proiecteaza, ramanand constienta de propriile afecte sau
impulsuri, dar atribuindu-le eronat drept reactii justificate
celeilalte persoane. Nu arareori, persoana induce altora tocmai
sentimentele pe care a crezut initial eronat ca aceia le au despre
ea, facand dificil de clarificat cine si ce a facut mai intai celuilalt

Mecanisme de aparare
intelectualizare. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
externi prin folosirea excesiva a gandirii abstracte sau
prin elaborarea de generalizari, pentru a controla sau a
reduce la minimum sentimentele tulburatoare.
izolare a afectului. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
externi prin separarea ideilor de simtamintele asociate
initial cu ele. Persoana pierde contactul cu simtamintele
asociate unei idei date (de ex.: un eveniment
traumatizant), ramanand constienta de elementele ei
cognitive (de ex.: detaliile descriptive).

Mecanisme de aparare
negare (denial). Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
externi prin refuzul de a recunoaste un anumit aspect
dureros al realitatii externe sau al trairii subiective,
aspect care este vizibil pentru altii. Termenul negare
psihotica se foloseste atunci cand este prezenta o
alterare majora a testarii realitatii.
omnipotenta. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
externi simtind sau actionand ca si cum ar poseda puteri
sau abilitati speciale si ar fi superioara altora.

Mecanisme de aparare
proiectie. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau externi
atribuind altuia, in mod fals, propriile sale
sentimente, impulsuri, sau ganduri inacceptabile.
rationalizare. Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau externi
ascunzand motivatiile reale ale gandurilor,
actiunilor sau sentimentelor sale prin elaborarea
de explicatii reasiguratoare sau care servesc
propriei cauze (self serving), dar care sunt
incorecte.

Mecanisme de aparare

represiune. Persoana face fata conflictului emotional sau

stresorilor interni sau externi
prin expulzarea din campul constiintei a dorintelor, gandurilor sau
trairilor perturbatoare. Componenta afectiva a acestora poate sa
ramana constienta, detasata de ideile care i se aociaza.
scindare (splitting). Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau
externi prin compartimentalizarea starilor afective opuse si
neintegrarea in imagini coerente a calitatilor pozitive si negative
proprii si ale altora. Dat fiind ca subiectul poate trai simultan afectele
ambivalente, punctele de vedere si expectatiile mai echilibrate
despre sine si ceilalti sunt excluse din constiinta emotionala.
Imaginile de sine si cele obiectuale tind sa alterneze polar: exclusiv
iubitor, puternic, valoros, protector si bland sau exclusiv rau,
dusmanos, manios, distructiv, rejectant sau lipsit de valoare.

Mecanisme de aparare

sublimare. Persoana face fata conflictului emotional sau

stresorilor interni sau externi
canalizandu-si simtamintele sau impulsurile potential maladaptive in
comportamente acceptabile social (de ex.: sporturi de contact
[dure] pentru canalizarea impulsurilor de manie).
supresiune. Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau externi
evitand intentionant sa se gandeasca la probleme, dorinte, simtiri
sau trairi perturbatoare.
umor. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
externi punand accentul pe
aspectele amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorului.

Clasificarea antidepresivelor
Poldinger1990
A. triciclice:derivati iminodibenzilici (antideprin,
anafranil),iminostilbenzenici(opipramol),
dibenzocicloheptadienici(amitriptilina,
nortriptilin),dibenzocicloheptatrienici(protriptilina),
antracenici(melitracen),
dibenzodiazepinici(dibenzepina),
dibenzotiazepinici(dosulepina, doxepina).
B.tetraciclice-maprotilina, mianserina.
Eficienta recunoscuta, reactii
adverse( predominant anticolinergice)
diminueaza complianta.

a. triciclice
C. cu structura ciclica atipica(mono- sau
biciclice) non-triciclice, non-tetraciclice,
non-IMAO: dibenzoxazepina, buspirona,
viloxapina, trazodona, modifoxamina.
D.cu structura atipica si actiune
dopaminergica:nomifensina, amineptina.

Inhibitori ai monoaminooxidazelor
A. clasice:iproniazida, nialamida,
tranilcypromina.
B. selective:IMAO-A:toloxalona, clorgylina.
IMAO-B:deprenyl.
C. inhibitori selectivi si reversibili ai
IMAO-A: moclobemid

Antidepresive ciclice atipice,

inhibitia selectiva a recaptarii
neurotransmitatorilor

A. serotonina ISRS:flovoxamina,
fluoxetina,citalopram, sertralona,
paroxetina.
B. noradrenalinei NARI: reboxetina.
C.

PSIHOZE ASOCIATE
CONSUMULUI DE ALCOOL
Psihoze secundare cu predominanta
aparitiei halucinatiilor in legatura cu
diferitele conditii asociate consumului de
alcool, inclusiv
intoxicatia acuta,
dupa reducerea acuta a consumului de
alcool
si in intoxicatia idiosincratica de alcool.

PSIHOZE ASOCIATE
CONSUMULUI DE ALCOOL
Alcoolul=neurotoxina ce afecteaza creierul
intr-o maniera complexa in decursul unei
expuneri prelungite si abstinente repetate,
rezultand o morbiditate si mortalitate
semnificativa.
Psihoza legata de consumul de alcool este
adesea un indicator de alcoolism cronic.
De asemenea este asociata cu complicatii
medicale, neurologice si psihosociale.

PSIHOZE ASOCIATE
CONSUMULUI DE ALCOOL
In mod spontan se amelioreaza, clarifica,
odata cu discontinuarea utilizarii alcoolului