Piata Intern: este cea mai nalt

integrare a pietelor trilor participante,

rezultata din inlaturarea tuturor
barierelor in relatiile economice
reciproce.
Presupune:
a). Libera circulatie a produselor
industriale si agricole
b). Libera circulatie a serviciilor
c). Libera circulatie a capitalurilor
d).Libera circulatie a persoanelor

Zon de libertate i prosperitate general (model liberal,

axat pe consumator i utilizarea eficient a resurselor)
Cretere; Competitivitate; Ocupare
Raportul Cecchini 1988: impact de 4.25 - 6.5% cretere a
PIB
+14% pn n 2020 (2-4%/an n condiiile eliminrii
obstacolelor curente)
300.000-900.000 de noi locuri de munc
+0,6 cretere a PIB ca rezultat al extinderii din 2004,
generat doar de libera circ a forei de munc
Potenial: creterea PIB 28 cu 235 miliarde euro anual (n
condiiile eliminrii obstacolelor)

strategia Europa 2020

raportul Comisiei O nou strategie pentru pia a unic n
beneficiul economiei
i al societii europene,
comunicarea Actul privind piaa unic Dousprezece prghii
pentru stimularea creterii i consolidarea ncrederii,
Comunicarea Actul privind piaa unic II - mpreun pentru o nou
cretere,
Comunicarea Strategia privind piaa unic digital (DSM)
Rezoluii ale Parlamentului European (Finalizarea pieei unice
digitale, 2012; O pia unic digital competitiv guvernarea
electronic, un vrf de lance, 2012, Pregtirea unui act legislativ
privind piaa
unic digital, 2009).
3

Temei juridic
De la art 2 al Tratatului de la Roma, la art.3 al
Tratatului de la Lisabona
Art. 4, 26,27,114 ;I 115 (TFUE)
Obiective strategice
. Single Market Act (SMA)=: Twelve levers to
boost growth and strengthen confidence
Working together to create new growth, COM
(2011) 206 final, 14.4.2011
The Single Market Forum, Krakow (Poland), Oct.
2011
4

Accesul la finanare pentru IMMuri

Mobilitatea lucrtorilor n cadrul pieei unice (2,5% din pop
activ)
Drepturile de proprietate intelectual
Consumatorii, ca actori ai pieei unice (creterea rolului
comerului electronic)
Serviciile: dezvoltarea standardizrii
Reele europene (transporturi, energie i comunicaii
electronice)
Piaa unic digital (identificarea i autentificarea electronic )
Antreprenoriatul social
Domeniul fiscal (adecvarea cu obiectivele dezvoltrii durabile)
Coeziunea social la nivelul pieei unice
Cadrul de reglementare a ntreprinderilor (simplificare a
directivelor privind standardele contabile, referitor la obligaiile
de raportare financiar i la reducerea constrngerilor
administrative)
Achiziiile publice (18% din PIBul UE): creterea

a). Libera circulatie a produselor

industriale si agricole: Inlaturarea barierelor
tarifare (Uniunea Vamala)
b) Bariere netarifare: variate (de la
bariere tehnice, la sloganuri de genul buy
national)
- bariere tehnice
- Bariere fiscale
- Bariere administrative
- Bariere care deriva din participarea statului
la activitati comerciale internationale
(achizitiile guvernamentale sau piata publica;
comertul de stat; monopolul de stat asupra
anumitor produse)
- msuri promoionale i de stimulare
(bugetare, fiscale, comerciale..)
6

clauzele de liber circulaie: dispoziii inserate

n actele legislative ale UE care interzic statelor
membre s ia msuri mai restrictive ntr-un
anumit domeniu, dac domeniul respectiv
ndeplinete cerinele legislaiei n cauz.
statele membre nu pot mpiedica punerea la
dispoziie pe pia a unui produs care este
conform cu toate dispoziiile din legislaia de
armonizare sectorial.
Conformitatea cu toate obligaiile care le revin
productorilor n temeiul legislaiei de armonizare
a Uniunii este simbolizat de marcajul CE.
7

statele membre sunt autorizate s menin sau s

adopte, n conformitate cu tratatul (art. 34 i 36 din
TFUE), dispoziii naionale suplimentare privind
utilizarea unor produse speciale i care au scopul de
a proteja lucrtorii sau ceilali utilizatori sau mediul.
Cazuri:
neconformitatea unui produs cu cerinele eseniale
sau cu orice alt cerin legal;
produse cu risc pentru sntatea sau sigurana
persoanelor;
aspecte legate de protecia interesului public (chiar
in caz de conformitate).
Statele membre trebuie s solicite operatorului
economic n cauz s ia msurile corective necesare.
8

abordarea tradiional sau vechea abordare: texte

detaliate care cuprind toate cerinele tehnice i
administrative necesare;
noua abordare (1985): cerine eseniale, detaliile tehnice
fiind lsate n seama standardelor europene armonizate;
evoluie ctre elaborarea unei politici europene de
standardizare;
dezvoltarea unor instrumente de evaluare a conformitii la
nivelul UE;
noul cadru legislativ (2008) : bazat pe noua abordare,
completata cu toate elementele necesare pentru evaluarea
conformitii, acreditarea i supravegherea eficace a pieei,
inclusiv pentru controlul produselor care provin din afara
Uniunii.

- diferente intre reglementarile nationale cu

privire la produse - bariera evidenta
- diferente intre standarde (standardele sunt
voluntare, deci nu sunt o bariera legala, ci
una comerciala, de piata)
- diferente intre evaluarile de conformitate
cu standardele
(multiplicarea evaluarilor: costisitoare, daca
se cere testarea si certificarea in multe tari)

10

Solutii posibile pentru depasirea barierelor tehnice:

- elaborarea de reglementari comune/standarde
comune
- recunoasterea reciproca a standardelor
Tratatul de la Roma se refer la armonizarea legislatiei,
ceea ce inseamna elaborarea si impunerea de norme si
standarde europene;
Pana in 1985, armonizarile tehnice la nivelul CEE au
urmat procedura "caz cu caz (atat reglementari si
standarde, cu specificatii tehnice amanuntite, cat si
metode de testare si certificare de conformitate);
Rezolutia Consiliului European din 7 mai 1985 (in OJ C
136, 04.061985) se refera la un nou mod de abordare a
armonizarii tehnice si standardelor

11

Standarde: specificatii tehnice, descrierea unor

caracteristici care definesc respectivul produs/ serviciu
De ce standarde?
- competitivitatea prin calitate sporita si prin
posibilitatea reducerii costurilor
- securitate in utilizare si sanatate pentru consumatori
Cine elaboreaza standarde? Organisme de stat sau
private
Cine constata conformitatea produselor cu standardele
(conformity assessment)? Organisme specializate de
acreditare, urmand o anumita procedura
Important pentru producator, comercializare si
utilizator (ex. cardurile; sistemele de comunicatii);
Standardizare pe plan international (ISO)

12

La ce se refera standardele europene?

cerintele esentiale privind securitatea produselor,
sanatatea consumatorilor si protectia mediului
standardele la acest nivel sunt cuprinse in
directive europene si trebuie preluate in legislatia
nationala si create structuri nationale de
autorizare si certificare
respectarea cerintelor esentiale stabilite prin
directive este obligatorie (penalizarea
nerespectarii)
produsul care respecta cerintele impuse de
directive este indreptatit sa poarte marca CE si se
vinde legal in UE, conform conditiilor armonizate
prin Decizia 93/465/EEC in 1993

13

Organismele care produc standarde

europene sunt:
- CEN (Comite Europeenne de
Normalisation),
- CENELEC (Comite Europeene de
Normalisation Electrotechnique)
- ETSI (European Telecommunication and
Standardisation Institute).
- Organismele nationale de standardizare si
comitetele nationale pentru electrotehnice si
telecomunicatii sunt, n acelasi timp, si
membri ai organismelor europene de
standarde.
14

armonizate
Reguli comune la nivel
european (standrade):
- in majoritatea sectoarelor
legislatia este limitata la cerinte
esentiale de sanatate, siguranta,
mediu);
- companiile le implementeaza
voluntar.
- In unele sectoare (e.g.
automotive, chemicals),
legislatia stabileste detalii pvd
specificatiile tehnice

nearmonizate

Nu sunt reguli comune la

nivel european;
Se aplica regulile nationale
asociate cu principiul liberei
circulatii (Arts. 34-36
TFEU);
Regulile nationale se supun
unui proces de notificare ptr
a se asigura ca nu
genereaza bariere interne
(98/34 notification
procedure;)
Se aplica principiul
recunoasterii mutuale
Regulation (EC) No
764/2008.
15

CJ-UE: cauza 120/78 (cauza Cassis de Dijon ):

Produsele fabricate sau comercializate legal ntr-un stat membru trebuie, n
principiu, s poat circula liber pe ntreg teritoriul Uniunii Europene dac
produsele respective respect niveluri de protecie echivalente celor impuse de
statul membru de destinaie
n absena unei legislaii de armonizare a Uniunii, statele membre sunt
libere s legifereze pe teritoriul lor, sub rezerva respectrii normelor din tratat
cu privire la libera circulaie a mrfurilor (articolele 34-36 din TFUE)

Obstacolele n calea liberei circulaii care rezult din diferenele dintre

legislaiile naionale nu pot fi acceptate dect dac msurile naionale:
sunt indispensabile pentru a rspunde unor cerine imperative (de exemplu,
sntatea, sigurana, protecia consumatorilor, protecia mediului);
servesc unui scop legitim care justific nclcarea principiului liberei circulaii
a mrfurilor; i
pot fi justificate n raport cu scopul legitim i sunt proporionale cu
obiectivele.
Instrumente: puncte naionale de contact, list de produse

16

iniiativ pentru a asigura un grad sporit de

conformitate (stimulente , controale, cooperare
ntre autoriti )
cadru consolidat pentru activitile de
supraveghere a pieei
prim punct de contact oferit ntreprinderilor
pentru a se informa cu privire la legislaia UE
privind produsele
sistem simplificat ptr ntreprinderi prin care s
demonstreze conformitatea produsului autoritilor
competente, i, eventual, consumatorilor, prin
mijloace digitale (conformitatea electronic
17

Bariere fiscale: diferente ntre tari cu privire

sistemele de impozite, tipul si marimea
impozitelor pe consum sau a celor indirecte,
variatele accize etc.
Produsele sunt supuse impozitarii indirecte:
impozite pe vanzare si accize; Liberalizarea
circulatiei bunurilor se refera la impozitele
indirecte
Principii: exportul in afara uniunii nu se taxeaza
- importurile din afara uniunii sunt impozitate
uniform prin VAT (Value Added Tax = Taxa pe
Valoarea Adaugata)
- in comertul intra-uniune, s-a aplicat principiul
taxarii la destinatie (control la frontiera)
- dupa inlaturarea controlului la frontiera,
taxarea se face la furnizor
18

Sistemul TVA directiva TVA/2006/112/CE

tendinta: taxa normala de 15%, redusa de 5%
Mentinerea de diferente semnificative (Ungaria
27 cu 5; Danemarca 25; Croatia, Suedia 25 cu
5-6; Luxemburg 15 cu 6; Germania 19 cu 7;
Franta 19,6 cu 5,5; ptr eliminarea
distorsiunilor : taxarea la destinatie
Libertatea statelor membre de a stabili sistemul
fiscal
Sistemul de vot in consiliu: unanimitatea, dupa
consultarea Parlamentului si a CES
Eliminarea dublei impozitari (conventie de
arbitraj; Se mentin riscurile dublei impozitari
19

Controlul la frontiera: impediment pentru

libertatea de circulatie a bunurilor
Stationarea la frontier provoca pierdere
de timp si costuri mai ridicate ale
transportului.
Raportul Cecchini a fcut o evaluare a
impactului economic al controlului la
frontier
Inlaturarea acestei bariere de la 1
ianuarie 1993
(conform programului de desavarsire a
pietei interne)

20