Termodinamica fononilor si

electronilor
Statistica
fononilor. Energia totala de vibratie
-

Fiecare cuanta asociata unui mod de vibratie se trateaza ca o particula

bosonica numita fonon

- Valoarea medie a unei observabile este data de

unde
-

formeaza o baza ortonormata a spatiului Hilbert multiparticula

este probabilitatea de a se gasi in starea

si satisface

este matricea densitate si

Statistica fononilor. Energia totala de vibratie

Pentru un ansamblu canonic aflat la temperatura T, energia libera si

potentialul chimic sunt definite:

Pentru un ansamblu mare canonic in contact cu un rezervor de

caldura si particule::

Statistica fononilor. Energia totala de vibratie

Pentru sistemul de bozoni:

In termeni de stari proprii uni-particula si energii uni-particula,

pentru bozoni = 0

Statistica fononilor. Energia totala de vibratie

Probabilitatea ca modul de vibratie sa aiba n fononi la temperatura
1

T:

n

e
2
, din conditia ca
Pn Ae
Pn 1 A

e / 2

n0

Valoarea medie a energiei, respectiv a numarului de fononi

corespunzator unui mod de vibratie:

e 1 2

1
e 1

Modul de vibratie pentru care k B Tare fononi putini si chiar

daca energia fiecarui fonon este ridicata energia modului de vibratie
este mica :

n e

1
E

e 1 2

Energia totala de vibratie

Caldura speciifica datorata fononilor
Pentru un mod de vibratie pentru care k B T
un mumar mare de fononi participa la energia de vibratie
kBT
1
1
n

E k B T este rezultatul clasic

1 E
N
c

3
kB
V
pentru N atomi, caldura specifica va fi
V T
V
legea Dulong-Petit

Pentru un izolator

Densitatea de moduri de vibratie

Pentru a afla energia totala la T se sumeaza dupa toate

modurile de vibratie; spectrul poate fi tratat ca un
continuum

este nr.de moduri cu frecventa in intervalul , +d

Modelul Einstein ramurile optice

Limita temperaturilor ridicate este corecta Dulong-Petit

Limita temperaturilor joase este incorecta, ignora ramurile
acustice:
cand

Modelul Debye ramurile acustice

Se foloseste
v- viteza sunetului

NV

2
3

La energii D unde

dS
k

D
TD
kB

TD- temperatura Debye T>TD energii kT; T<TD, modurile cu frecventa

ridicata sunt inghetate

Energia totala de vibratie a fononilor N

celule cu 1 atom

Temperaturi riidicate, 1

E T 3Nk B T

Temperaturi joase, aprox.Debye

3 4N k B T 4
ET
5
TD3

Electronii la 0K Energia Fermi

Energia Fermi este o marime situata intre energile

starii celei mai joase si celei mai ridicate, ocupate la 0K

Electronii la 0K Energia Fermi-electroni

liberi-stari unielectronice
Cub de volum V silatura L,
intregi;
pentru 2 spini, densitatea de stari
Derivand in raport cu k energia:
se obtine

Functia de distributie Fermi-Dirac

Electronii la 0K Energia Fermi-electroni

liberi-stari unielectronice

Numarul total de stari:

La

Energia Fermi
Vectorul de unda Fermi
Temperatura Fermi
Viteza Fermi

Suprafete Fermi ale electronilor liberi (2D)

T=0

Suprafetele de energie sunt sfere simple (cercuri)

Electronii de valenta determina raza sferei

Electroni liberi la T0. Potentialul

chimic

Electronii sunt excitati din stari cu E< in stari cu E>

Trebuie determinat potentialul chimic:
2
2 ' EF
kBT
EF
6
EF
(EF) este derivata in raport cu energia
Daca densitatea de stari este mai mare pentru energii situate deasupra
nivelului Fermi atunci (EF) este pozitiva si potentialul chimic scade odata
cu cresterea temperaturii si invers, creste cu temperatura cand este (EF)
este negativa

Energia totala a electronilor

2

E T E E E dE
k B T EF
0
6
EF

Primul termen reprezinta energia totala

a electronilor la T=0K
Al doilea termen energia aditionala
obtinuta de electroni la T 0K energie
termica a electronilor

Caldura specifica-electroni liberi

Deorarece
cu

este foarte apropiata de

se inlocueste

si se obtine:

Se modifica limita inferioara

unde

; valoarea integralei este

Metale Caldura specifica-electroni liberi

Pentru metale reale la temperaturi joase(contributie

electronica si fononica):

Conductivitatea electrica a
electronilor liberi

In camp electric, dupa

ciocnire electronul se
misca intr-o directie
aleatoare

Conductivitatea golurilor

Gol sarcina pozitiva

cu masa pozitiva in
starile neocupate de
electroni

Electronii in semiconductori la T0

Electroni si goluri

Dinamica electronilor

Viteza electronilor- viteza de grup

acceleratia electronilor

Masa efectiva dinamica se schimba in timp in functie de k

MIscarea electronilor de valenta

Miscarea electronilor de valenta

Miscarea electronilor de valenta

Semiconductori intrinseci