I

T
A
P
R
A
C
I
MUNTI
RALUCA CIOBANU

CARPATII PREZENTARE GENERALA

Munii Carpai reprezint un lan muntos, aparinnd marelui sistem muntos Alpino-Carpato
Himalayan.
Carpaii sunt cuprini ntre bazinul Vienei i defileul Dunrii formeaz un arc cu o lungime de 1500
km n Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romnia i Serbia pana in Valea
Timocului unde intra in contact cu muntii Balcani
Numele provine de la tribul dacic al Carpilor, care tria n Moldova, pe pantele Carpailor Orientali
Cel mai nalt vrf al ntregului lan Carpatic este Vrful Gerlachovsk 2655 m n Slovacia, iar n
Romnia este Vrful Moldoveanu, avnd 2544 m, situat n Munii Fgra din Carpaii Meridionali.

Pe teritoriul Romanesc incepe din nord de la granita cu Ucraina si

Se termina la Defileul Dunarii descriind un arc de cerc in jurul Depresiunii Colinare a Transilvaniei

 SUBDIVIZIUNI
CARPATII ORIENTALI
SE DESFASOARA INTRE GRANITA DE N CU
UCRAINA
SI VALEA PRAHOVEI
CARPATII MERIDIONALI INTRE VALEA PRAHOVEI
SI CULOARUL TIMIS- CERNA
-CULOARUL BISTRA
CARPATII OCCIDENTALI INTRE CULOARUL TIMIS
CERNA BISTRA , DEFILEUL DUNARII SI PANA
LA VALEA BARCAULUI

ALCATUIRE PETROGRAFICA
CARPAII SUNT ALCATUITI DINTR-UN MOZAIC PETROGRAFIC:
-ROCI DURE SISTURI CRISTALINE CARE IMPUN CELE MAI MARI INALTINI DE PESTE 2300M IN

CARPATII ORIENTALI SI 2500M IN MERIDIONALI CU CRESTE ASCUTITE

ROCI VULCANICE - CEL MAI MARE LAN VULCANIC DIN EUROPA CU UN RELIEF DE PLATOURI SI
CRATERE
ROCILE SEDIMENTARE, CARE DAU UN RELIEF CU PANTE DOMOALE
ROCI CALCAROASE S-AU FORMAT PESTERI SI CHEI ,
CARACTERISTICILE RELIEFULUI
CARPAII AU MARI DEPRESIUNI INTRAMONTANE, IAR CULMILE LOR SE PREZINT SUB FORMA
UNOR SUPRAFEE NTINSE, ACOPERITE CU PAJITI
IN CARPATI EXISTA CIRCURI SI VAI GLACIARE SCULPTATE DE CATRE GHETARI IN URMA CU 10 000
30000 ANI LA PESTER 1800 M ALT.
CARPATII REPREZINTA UN ADEVARAT CASTEL DE APE AICI ISI AU IZVOARELE MAJORITATEA
RAURILOR DIN TARA NOASTRA
CARPATII AU IMPUS ETAJAREA CLIMEI , VEGETATIEI , FAUNEI SI SOLURILOR

CARPATII MERIDIONALI

LIMITE :INTRE VALEA PRAHOVEI LA EST SI CULOARUL TIMIS CERNA LA V, DEPRESIUNEA

COLINARA A TRANSILVANIEI LA N SI SUBC GETICI SI DE CURBURA LA S

CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI:

- ALTITUDINILE AU VALORI MAXIME:PESTE 11 VARFURI CU PESTE 2500M, INALTIMILE
MAXIME AU 2544M-VF MOLDOVEANU; 2535-VF NEGOIU
-PREDOMINA ROCILE CRISTALINE SI MASIVELE CALCAROASE
-ASPECT MASIV,GREOI,DE CRESTE ABRUPTE
-DOAR OLTUL II STRABATE IN INTREGIME
-CULMILE PREZINTA PLATOURI INTINSE,CU PAJISTIL
-LA PESTE 1800M EXISTA RELIEF GLACIAR CU LACURI,PRAGURI CU CASCADE,CRESTE,ETC
-PASURILE SI TRECATORILE SUNT PUTINE LA NUMAR,DAR AU FOST FOLOSITE INCA DIN
ANTICHITATE;INSA EXISTA DOUA SOSELE CARE II STRABAT LA PESTE 2000M:TRANSALPINA
SI TRANSFAGARASANUL

DIVIZIUNI- SUNT ALCATUITI DIN PATRU GUPE DE LA E LA V

TRANSFAGARASANUL SI TRANSALPINA

GRUPA MUNTILOR BUCEGI

SE AFLA LA CONTACTUL CU CARPATII DE CURBURA

MUNTII BUCEGI: -FORMATI DIN CONGLOMERATE SI CALCARE
-VARFURI PESTE 2000M, VF OMU 2505M
-CREASTA PRINCIPALA ARE FORMA UNEI POTCOAVE CU ABRUPTURI DE PESTE 1000M
PE MARGINE SI PLATOURINETEDE IN INTERIOR LA PESTE 1800-2000M
-IZVORASTE IALOMITA CARE IN CURSUL SUPERIOR TAIE CHEI: ORZEI,
TATARULUI,PESTERA IALOMICIOAREI
MUNTII LEAOTA: -SITUATI IN SV
-FORMATI DIN ROCI CRISTALINE, DOAR IN N CALCARE
-PREZINTA PAJISTI ALPINE SI PADURI
MUNTII PIATRA CRAIULUI :-SITUATI IN NV
-FORMATI DINTR-O URIASA CREASTA CALCAROASA
-IN E RAUL DAMBOVICIOARA A SAPAT CHEI, PESTERA DAMBOVICIOAREI
CULOARUL RUCAR-BRAN: -REGIUNE LA 800-1300M
-ALCATUIT DIN CULMI PE ROCI CRISTALINE CU PETECE DE CALCAR,
CONGLOMERATE SI GRESII
-DAMBOVITA FORMEAZA O SERIE DE CHEI
-IN LUNGUL CULOARULUI TRECE UN VECHI DRUM FOLOSIT INCE DIN TIMPUL
DACILOR SI ROMANILOR

MUNTII BUCEGI,BABELE,SFINXUL

PIATRA CRAIULUI SI LEAOTA

PESTERA SI CHEILE DAMBOVICIOAREI

Grupa muntilor Fagaras

SE DESFASOARA INTRE VALEA DAMBOVITEI IN E SI VALEA OLTULUI IN V

MUNTII FAGARAS :-SITUATI IN N

-CEA MAI LUNGA CREASTA MONTANA CARPATICA (60KM)
-DOMINA VERSANTI POVARNITI
-PREZINTA VARFURI CU PESTE 2500M:VF MOLDOVEANU 2544M,VF NEGOIU 2535M
-PREZINTA VAI SI CIRCURI GLACIARE CU LACURI (BALEA , PODRAGU, CAPRA, DOAMNELE)

DEPRESIUNEA TARA LOVISTEI :-DEPRESIUNE TECTONICA,SITUATA IN CENTRU

-ATINGE 800-1100M

MUNTII IEZER: -SITUATI IN SE,INTRE DAMBOVITA SI R DOAMNEI

-PREZINTA VARFURI CE DAPSESC 2000M, VF IEZERUL MARE 2462M, VF PAPUSA 2391M

MUNTII COZIA ,GHITU SI FRUNTI,SITUATI IN S, SV,PE ROCI CRISTALINE

VALEA OLTULUI: -PE O LUNGIME DE CCA 50 KM
-FORMEAZA UN DEFILEU CU DOUA SECTOARE INGUSTE;COZIA SI TURNU ROSU
-LACURI DE BARAJ HIDROENERGETIC

-MULTE SATE SI MANASTIRI(COZIA)

Creasta
Fagaras

VF NEGOIU 2535M,VF MOLDOVEANU 2544M

CASCADA BALEA,L BUDA,L BALEA

VALEA OLTULUI

GRUPA MUNTIILOR PARANG

SE INTINDE INTRE R OLT IN E SI JIU SI STREI LA V

REPREZINTA CEA MAI EXTINSA SUBUNITATE
FORMATA PREDOMINANT DIN ROCI CRISTALINE,DOAR IN NV SI S SUD CALCARE
MUNTII PARANG: -VARFURI PESTE 2400M,VF PARANGUL MARE 2519M
-RELIEF GLACIAR LA OBARSIILE RAURILOR JIET, LOTRU (L GALCESCU)
-PAJISTI ALPINE

MUNTII CAPATANII: -VARFURI LA PESTE 2000M

-CHEI SI PESTERI IN SUD( MASIVUL BUILA VANTURARITA,CHEILE OLTETULUI, PESTERA POLOVRAGI

MUNTII SUREANU: -ALCATUITI DIN ROCI CRISTALINE SI CALCARE

-RELIEF GLACIAR
-VARFURI LA PESTE 2000M,VF LUI PATRU 2059M
-PE VALEA ORASTIEI CETATEA DACICA SARMIZEGETUSA

MUNTII CINDREL:-PREZINTA O CULME CENTRALA DIN CARE SE DESPRIND ALTELE MAI MICI
- VARFURI LA PESTE 2000M,VF CINDREL 2244M
-SE TERMINA BRUSC DEASUPRA DEPRESIUNII SIBIU

MUNTII LOTRULUI:- INTRE SADU SI LOTRU

-VF STEFLESTI 2242M
-HIDROCENTRALE PE LOTRU,VIDRA SI MALAIA

MUNTII PARANG,CINDREL ,SURE ANU

DEFILEUL JIULUI

GRUPA MUNTILOR RETEZAT

SE INTINDE LA V DE RAURILE JIU SI STREI

SUNT ALCATUITI DIN SISTURI CRISTALINE SI GRANITE-MASIVITATE,DOAR LA MARGINI SE AFLA SI CULMI CALCAROASE CU CHEI SI
PESTERI
EXISTA MULTE CIRCURI, VAI SI LACURI GLACIARE
EXISTA PAJISTI ALPINE,PADURI DE CONIFERE SI FOIOASE
MUNTII GODEANU:- POZITIE APROAPE CENTRALA
-VARFURI DE PESTE 2000M,VF GUGU 2291M
-CIRCURI SI VAI GLACIARE
MUNTII RETEZAT: -SE DESFASOARA IN NE
-SE TERMINA PRIN VERSANTICU PANTA MARE DEASUPRA DEPRES HATEG SI PETROSANI
-AU CEL MAI MARE NUMAR DE VAI SI LACURI GLACIARE (BUCURA-CEL MAI INTINS LAC GLACIAR,ZANOAGA-CEL MAI
ADANC,LIA,FLORICA,ETC

MUNTII VALCAN: -IN SE

-AU INALTIMIMAI MICI,VF STAJA 1868M
-PREZINTA VERSANTI ABRUPTI,CHEI SI VARFURI CALCAROASE
MUNTII CERNEI SI MEHEDINTI:
-IN SV
-FORMATI DIN CALCARE SI SISTURI CRISTALINE
-AU ALTITUDINI REDUSE
MUNTII TARCU: -IN NV
-CUPRINDE O CULME INALTA CU VARFURI DE PESTE 2100M SI MAI MULTE CULMI NETEDE
DEPRESIUNEA HATEG:ORIGINE TECTONICA,RELIEF VARIAT
DEPRESIUNEA PETROSANI:ORIGINE TECTONICA,CU DEPOZITE DE CARBUNI
DEPRESIUNEA CALAN IN N

MUNTII RETEZAT,VF CUSTURA; LACUL BUCURA

IEZERUL MARE,PIATRA IORGOVANULUI,SAUA LOLAIA

MUNTII MEHEDINTI-GODEANU

MUNTII GODEANU

MUNTII CERNEI-VF ARJANA,VALEA CERNEI

BIBLIOGRAFIE

HTTP://WWW.GEOCITIES.COM/DMARIOARA/INDEX.HTM
HTTP://WWW.GOVOYAGE.RO/POZE-ROMANIA/
HTTP://WWW.AMICIIMUNTILOR.RO/
HTTP://WWW.CARPATI.ORG/
HTTP://WWW.PEISAJE.RO/
CIOBANU RALUCA
SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BLANDESTI