Electronica medicala

Curs 11
Stimularea electrica a tesuturilor

Stimularea electrica a tesuturilor

studiaza comportarea celulelor si tesuturilor

sub influenta unor tensiuni si curenti de diverse
forme de unda, frecvente

Comportarea interfetei electrod-tesut la

stimulare

Gradul de polarizare a unui electrod introdus

intr-un electrolit prin care trece curent este dat
de tensiunea de polarizare:

diferenta intre potentialul reversibil al

electrodului (potentialul de electrod) ce exista pe
electrod cand prin acesta nu trece curent si
potentialul real ce apare pe electrod cand prin
acesta trece curent

Tensiunea de polarizare prezinta trei

componente:

Tensiunea ohmica
Tensiunea de descompunere
Tensiunea de concentratie
3

Tensiunea de polarizare

Tensiunea ohmica

Apare imediat ce incepe sa treaca curentul prin

interfata
Se datoreaza existentei rezistentei ohmice a
interfetei electrod-electrolit
Este o functie liniara de densitatea de curent

Tensiunea de polarizare

Tensiunea de descompunere

Apare la densitati mici de curent,cand in procesul

electrochimic ionii metalici sau gazosi se misca in
solutie fara sa provoace o crestere a concentratiei lor
in solutie in apropierea electrodului
Dependenta curent-tensiune este logaritmica
La densitati mici de curent (sub 1mA/cm2) poate fi
considerata liniara

Tensiunea de polarizare

Tensiunea de concentratie

Apare la densitati de curent mari, atunci cand viteza

electrolizei depaseste viteza cu care sunt luati ionii din
electrod => apare un gradient de concentratie intre solutie
si solutia din imediata vecinatate a electrodului

Ultimele doua componente sunt dependente de

procesele cinetice si electrochimice => tensiunea
electrod-electrolit este o functie de densitatea de
curent, dar si de timpul de trecere a curentului

Comportarea interfetei electrod-tesut la

stimulare

Excitarea se face prin pulsuri de diferite durate

Prin electroliza electrozii se pot oxida sau consuma
ducand la schimbarea sistemului
Trebuie alesi electrozii utilizati

Electrozii de Ag/AgCl ideali din punct de vedere electric nu

pot fi utilizati in stimulare deoarece o mare parte din energia
pulsurilor se disipa in rezistenta de contact a electrodului cu
tesutul precum si in tensiunea electromotoare de polarizare
=> incalzirea tesutului
Unele metale prezinta probleme de toxicitate

Ag si Cu creeaza regiuni de tesut necrotic in jurul acelor,

care pot deveni leziuni foarte intinse la densitati de curent
mari
Electrozii de otel inoxidabil dau numai traume locale

In cazurile de stimulare cronica pot aparea alte complicatii

7
(prin electroliza pot aparea la nivel local bule de gaz toxic,)

Comportarea interfetei electrod-tesut la

stimulare

Cei mai indicati electrozi sunt cei confectionati

din aliaje de platina si iridiu deoarece in solutii
obisnuite (tesuturi) nu dau fenomene de
electroliza
Ir este foare dur, Pt este moale => aliajele ofera
proprietatile mecanice dorite => des utilizat este
aliajul 90%Pt 10%Ir
In foarte multe aplicatii sunt utilizati si electrozi
din carbon vitros foarte bine tolerati de
tesuturi

Se obtin din polimeri organici ars in atmosfera inerta la

~18000C => toate elementele sunt arse cu exceptia
carbonului => un material foarte dur care pastreaza
forma initiala a electrodului dar la scara 1/2
8

Comportarea tesuturilor la stimulare

Celulele vii si tesuturile se comporta diferit la

stimularea electrica in functie de :

Intensitatea stimulului
Polaritate
Durata aplicarii
Viteza de variatie a stimulului
Frecventa de repetitie
Starea fiziologica a tesutului

Comportarea tesuturilor la stimulare

Durata minima a stimului electric de amplitudine 2R care

excita tesutul se numeste cronaxie sau timp
caracteristic, Cr

(Fig 8.3)
(Tabelul 8.1)

10

STIMULATOARE DE RITM
CARDIAC

11

Stimulatoare de ritm cardiac

Inima nu poate s-i ndeplineasc funcia de

pomp n mod eficient numai dac primete n
mod regulat semnale de stimulare de la nodul
Sino-Atrial .
n cazul n care aceste impulsuri nu pot s
ajung la ventricule funcionarea inimii va fi
asigurat de impulsuri de frecven joas (3040 imp/min) provenite de la nodul AtrioVentricular.
Aceast afeciune poart numele de Bloc SinoAtrial. Cauzele acestui sindrom sunt multiple:
congenital, de la operaii chirurgicale, afeciuni
ischemice ale inimii, artrit reumatoid sau alte
boli.
12

Stimulatoare de ritm cardiac

13

Stimulatoare de ritm cardiac

Aritmii cardiace datorate blocului SA

14

Stimulatoare de ritm cardiac

Pentru evitarea confuziilor n legtur cu funcionarea

diferitelor stimulatoare a fost propus un cod de trei litere
cu urmtoarea semnificaie :

Codurile folosite sunt :

V - ventricul,
A - atriu,
D - camer dubl (V+A),
I - inhibat,
T - triggerat,
O - fr contact .

15

Stimulatoare de ritm cardiac

Urmtoarele funcii sunt valabile:

AAT - stimulator triggerat de depolarizare atrial care

d impuls de susinere a atriului,
VOO - stimulator ventricular asincron,
VVI - stimulator ventricular demand inhibat de
depolarizarea ventricular,
VVT - stimulator tiggerat de depolarizarea
ventricular i care d impuls de susinere a
ventriculului,
DVI - stimulator care comad ambele camere
secvenial i este inhibat de depolarizarea
ventricular.

Stimulul produs de pacemaker poate fi unipolar

sau bipolar.
16

Stimulatoare de ritm cardiac

Stimularea bipolar se face cu ajutorul a doi electrozi la

captul unui cateter introdus printr-o ven pn n camera
inimii sau prin doi electrozi suturai n peretele extern al
ventriculelor. n stimularea bipolar trombociii se ataeaz de
anod, crescnd riscul de formare al trombilor.
n aceste condiii este de preferat stimularea unipolar care
presupune plasarea anodului n organism departe de inim.
Acest fapt va determina apariia unui semnal mare la suprafaa
corpului uor de detectat n vederea urmririi bunei funcionri
a pacemaker-ului.
Totui stimulatoarele unipolare sunt influienate n funcionare
prin interferene electro-magnetice. Au fost construite
stimulatoare care revin la o frecven fix n cazul n care
nivelul de interferen este prea mare. Impulsul de stimulare
are n general aplitudinea de 5 V i durata de 1 ms.
Pacemaker-ul este implantat n organism mpreun cu sursa lui
de energie.
17

Stimulatoare asincrone de ritm cardiac

Produc o stimulare uniforma, independenta de necesarul

organismului stimulatoare cu rata cardiaca fixa.

Cele mai simple stimulatoare nu se mai folosesc in mod

curent.
Generarea stimulului este declansata de un circuit oscilator;
Pentru generatoarele de pulsuri de tensiune constanta,
pulsurile de tensiune au nivele de 5..5.5V si durate de
500us..600us;
Pentru generatoarele de pulsuri de curent pulsurile au
8..10mA pe durate de 1..1.2ms.
Frecventa de declansare e de 70..90 pulsuri/minut.
Consum energetic: 35uW. Neglijand descarcarea bateriei, o
baterie de 2000mAh ar tine 20 de ani.

18

Stimulatoare asincrone de ritm cardiac

Stimulatoare unipolare:

Un singur electrod in contact cu muschiul cardiac;

Se genereaza pulsuri negative;
Electrodul de masa este localizat in alte parte a
corpului.

Stimulatoare bipolare:

Doi electrozi in contact cu muschiul cardiac;

Stimulul este aplicat diferential.

19

Stimulatoare asincrone de ritm cardiac

Electrozii de contact:

20

Stimulatoare de ritm cardiac

Proiectarea circuitelor stimulatorului trebuie

fcut cu grij pentru a diminua consumul de
energie. n mod curent sunt folosite trei tipuri
de baterii :
1.

Bateria mercur - zinc are o capacitate nominal de

1000mAh la 20C din care se pot utiliza cca. 600
mAh la temperatura corpului. Se folosesc 5 celule
nseriate avnd o durat de operare de max. 3 ani.

21

Stimulatoare de ritm cardiac

2.

Bateriile litiu - ion au o capacitate de 4000 mAh,

sunt larg rspndite n prezent . Acest tip de celule
nu degaj gaze i pot fi nchise ermetic . Durata
maxim de operare a lor este limitat de rezistena
intern care crete treptat n timp . Se apreciaz c
durata maxim poate ajunge la 10 ani.

22

Stimulatoare de ritm cardiac

3.

Bateriile nucleare folosesc plotoniu 238 i se

bazeaz pe nclzirea de termocuple ca efect al
iradierii lor cu raze i X. Se estimeaz o durat de
operare de peste 10 ani, dar preul lor este mare.
Pentru fabricarea bateriilor nucleare se poate
utiliza i prometiu 147 care va emite radiaii .
Electronii vor genera perechi electron-gol ntr-o
structur semiconductoare producnd astfel direct
electricitate . Durata lor de operare ajunge la 5 -7
ani. S-au luat msuri de precauie extreme la
realizarea acestor baterii pentru a reduce la
minimum riscul emisiei radioactive.
23

Stimulatoare de ritm cardiac

O alt problem important este ncapsularea

pacemaker-ului care trebuie fcut cu un material
biocompatibil. Nici o izolaie din palstic sau epoxidic nu
este perfect impenetrabil fluidelor biologice din
organism.
Pentru evitarea coroziunii, circuitul electronic este nchis
ermetic.

24

Stimulatoare sincrone de ritm cardiac

Se compun din elementele unui generator asincron si o

bucla de reactie care sesizeaza ritmul natural cardiac;
Circuitul timer genereaza o rata constanta 60..80
pulsuri/minut;
Dupa fiecare puls generat, circuitul timer este resetat;
Detectarea ritmului normal inhiba generatorul;

25

Stimulatoare sincrone atrial

Stimulul generat de nodul SA

declanseaza generatorul;
Circuitele de intarziere
simuleaza intarzierea
propagarii stimulului de la
nodul SA la nodul AV (120ms);
Circuitul de intarziere de
500ms simuleaza perioada
refractara;
Circuitul de iesire comanda
direct contractia ventriculara;
Permite nodului SA sa
controleze contractiile
inlesnind autoreglajul
fiziologic;

26

Stimulatoare de ritm cardiac

Se definete " pragul de captur " energia minim

necesar pentru obinerea depolarizrii ventriculare.
Acest prag de captur depinde de tipul de electrod
folosit, de amplasarea lui i de excitabilitatea cordului .
n timp pragul de excitabilitate se modific dup curba
de mai jos:

27

Stimulatoare de ritm cardiac

n aceste condiii se prevede o amplitudine a impulsului

de 2 - 4 ori mai mare fa de pragul de stimulare pentru
a preveni efectele scderii n timp a excitabilitii inimii.
Ultimele studii au artat c stimulii cu durat mai mic
(0,5 - 0,6 ms), amplitudine 5V/10mA pe o rezisten
tipic ntre electrozi de 500 pemit utilizarea unei
baterii Li-I care asigur obinerea iniial a unor
impulsuri de 5,4V ajungnd n timp la 3,3V pe o durat
sigur de 14 ani.
Blocul de Test asigur testarea extern cu ajutorul unui
magnet : se verific banda de captur n regim asincron
la 100 bti/min i nivelul de descrcare al bateriei (sub
13 bti/min trebuie nlocuite bateriile) .
28

Stimulatoare de ritm cardiac

29

Stimulatoare de ritm cardiac

30

Stimulatoare de ritm cardiac

31

32