Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCHEMA RAPIDA DE
INTERPRETARE A EKG
1. FRECVENTA
2. RITMUL
3. AXA
4. HIPERTROFIE
5. INFARCT
1. FRECVENTA
MODIFICARI DE FRECVENTA
I. BRADICARDIE
frecvente lente < 60 batai/minut
* ritm jonctional
II. TAHICARDIE
frecvente rapide > 100 batai/minut
( 100 150 / min )
I. BRADICARDIE SINUSALA
Bradicardie sinusala
RITM JONCTIONAL
II. TAHICARDIE SINUSALA
- frecventa rapida
intre 100 si 150/minut
- unde P identice
inainte de fiecare
complex QRS
- ritm regulat
Tahicardie sinusala
2. RITM
TULBURARI DE RITM
I. RITM NEREGULAT
II. EXTRASISTOLE
III. RITMURI RAPIDE
I . RITM NEREGULAT
1. ARITMIA SINUSALA
- unda de stimulare ia nastere in NSA
dar impulsurile sunt eliberate la intervale
variabile
- unde P identice
- distante R-R inegale
- se intalneste in mod normal la copii
- la adulti, adesea se datoreaza bolii
nodului sinusal (sick sinus syndrome)
ARITMIE SINUSALA
ARITMIA SINUSALA
2. RITM VAGABOND
( wandering pacemaker )
- acest ritm apare
ca urmare a
schimbarii pozitiei
pacemaker-ului
- unde P diferite ca
forma in functie de
sediul pacemaker-ului
- distante R-R
inegale
WANDERING PACEMAKER
RITM VAGABOND
3. FIBRILATIA ATRIALA
- se datoreaza
descarcarii a numeroase
focare atriale ectopice si
numai din intamplare
unul dintre impulsuri
ajunge la NAV
- nu exista unde P
- exista mici unde de
fibrilatie ( f )
- distante R-R inegale
FIBRILATIA ATRIALA
FIBRILATIA ATRIALA
II. EXTRASISTOLE
1. TAHICARDIA PAROXISTICA
Inseamna o frecventa rapida
( tahicardie ) cu debut brusc
( paroxistica ).
Frecventa cardiaca in TP
este de 150 250/minut.
TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA
- se datoreaza unei descarcari rapide si bruste a
unui focar ectopic atrial.
- este o succesiune normala de unde P si
complexe QRS cu o frecventa foarte rapida
-se datoreste
stimulilor ce iau nastere
in focare ectopice
ventriculare multiple
antrenand contractii
haotice
- activitatea electrica
este complet anarhica
- amplitudinea
deflexiunilor diminua pe
masura ce inima moare
FIBRILATIE VENTRICULARA
EXERCITII
?
FLUTTER ATRIAL
?
FLUTTER VENTRICULAR
?
1. TAHICARDIE SINUSALA
2. TAHICARDIE
SUPRAVENTRICULARA
3. TAHICARDIE VENTRICULARA
?
EsA
?
EsN
EsA
EsN
EsV - bigeminism
?
RITM SINUSAL NORMAL
?
ARITMIE SINUSALA
?
TAHICARDIE SINUSALA
TAHICARDIE VENTRICULARA
?
BRADICARDIE SINUSALA
?
WANDERING PACEMAKER
?
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
?
FIBRILATIE ATRIALA
?
FIBRILATIE VENTRICULARA
TULBURARI DE CONDUCERE
1. BLOC SINOATRIAL
2. BLOCURI ATRIOVENTRICULARE
3. BLOCURI DE RAMURA
1. BLOC SINOATRIAL
BAV gradul I
- impulsul intarzie la nivelul NAV mai mult
decat normal ( 0,1 sec )
- intervalul PQ/PR > 0,20 sec
- de indata ce NAV este stimulat,
depolarizarea ventriculara se produce normal
- secventa QRS T normala
BLOC AV GRADUL I
BAV gradul II
- R- R in precordialele stangi ( V5 si V6 )
- axa la stanga BRS
- ST si T in sens opus QRS
BLOC DE RAMURA DREAPTA
BLOC DE RAMURA STANGA
BLOC DE RAMURA DREAPTA
BLOC DE RAMURA STANGA
SDR DE PREEXCITATIE
( WOLFF-PARKINSON-WHITE )
- reprezinta o depolarizare prematura a
ventriculelor
- pe EKG se inscrie un interval PR scurtat si unda
delta
BSA
MOBITZ II
?
EXTRASISTOLA ATRIALA
TAHICARDIE SINUSALA
SDR DE PREEXCITATIE
?
EXTRASISTOLE
VENTRICULARE
?
BAV gradul III ( complet )
FIBRILATIE ATRIALA
?
TAHICARDIE
SUPRAVENTRICULARA
?
TAHICARDIE VENTRICULARA
?
RITM JONCTIONAL
BRD
BRS
?
FLUTTER VENTRICULAR
?
BLOC SINOATRIAL
?
FIBRILATIE VENTRICULARA
?
EXTRASISTOLA ATRIALA
?
FLUTTER ATRIAL
HIPERTROFIE
SI
INFARCT
4. HIPERTROFIE
Aspect bifid al
undei P cu prima
cocoasa mai joasa si
a doua mai inalta.
Baza undei P
depaseste 0,12 sec.
Se mai numeste P
mitral sau P bifid si
se intalneste in
stenoza mitrala
HIPERTROFIA VENTRICULARA
DREAPTA
HVD
- unda R mare in V1
si V2
- unda R diminua apoi
progresiv spre V4
- complex QRS larg
( 0,12 sec )
- deviatie axiala
dreapta
HAD si HVD
HIPERTROFIA VENTRICULARA
STANGA
HVS
- S in V1 + R in V5 35 mm
= indicele Sokolov - Lyon
LEZIUNE
(ST supradenivelat)
NECROZA
( Q patologic )
DIAGNOSTICUL POZITIV AL
INFARCTULUI DE MIOCARD
Diagnosticul pozitiv al infarctului de miocard
se pune pe existenta celor trei criterii :
1 ) necroza : unda Q patologica
largime = 0,04 sec
adancime = 1/3 1/4R
Se disting 4 stadii :
Stadiul I ( precoce )
faza supraacuta
Stadiul II ( intermediar )
faza acuta
Stadiul III ( tardiv )
faza de rezolutie
Stadiul IV ( cicatricial )
faza cronica
Stadiul I
( precoce , supraacut )
- apare in primele 24 36
de ore de la debut
- supradenivelare foarte
ampla de ST
- segmentul ST pleaca din
varful undei R
- unda S nu mai exista este
contopita cu unda T care nici
ea nu se mai distinge
( unda in dom )
- apare Q patologic
Stadiul II
( intermediar , acut )
- apare la 1 3 sapt de la
infarct
- pe EKG coexista unda Q
patologica si unda T
negativa, ampla
( T coronarian )
- segmentul ST devine
izoelectric
- dupa 3 saptamani, unda T
negativa incepe sa se
micsoreze treptat
Stadiul IV
( cronic, cicatricial )
- persista indefinit
dupa vindecarea
clinica a infarctului
- pe EKG apare doar
unda Q patologica
ANGINA PECTORALA
DGN electrocardiografic
- Modificari de tip
ischemic : subdenivelare
ST
- Unda T turtita, uneori
negativa
- In unele cazuri aspectul
EKG de angina
pectorala apare numai
dupa proba de efort
EXERCITII
?
BLOC SINOATRIAL
?
BAV gradul II Mobitz I
BSA
MOBITZ II
?
EXTRASISTOLA ATRIALA
TAHICARDIE SINUSALA
SDR DE PREEXCITATIE
?
EXTRASISTOLE
VENTRICULARE
?
BAV gradul III ( complet )
FIBRILATIE ATRIALA
?
TAHICARDIE
SUPRAVENTRICULARA
?
TAHICARDIE VENTRICULARA
?
RITM JONCTIONAL
BRD
BRS
?
FLUTTER VENTRICULAR
?
BLOC SINOATRIAL
?
FIBRILATIE VENTRICULARA
?
FLUTTER ATRIAL
INFARCT LATERAL
HAD si HVD
HVS
INFARCT INFERIOR
HAD
INFARCT ANTERIOR
ANGINA PECTORALA
HAS
INFARCT POSTERIOR
HEMIBLOC ANTERIOR
HEMIBLOC POSTERIOR