INFLUENTA

ATHOSULUI IN
TARILE ROMANE
 PLAN
Introducere
Caracteristici generale a muntelui Athos.
Influentele principale ale Sf. Munte
asupra Tarilor Romane:
1. Organizarea si reorganizarea
monahismului si a vietii relogioase in
Tarile Romane,
2. Influente culturale si artistice,
3. Inriuriri in pastrarea si apararea
credintei.
Patrunderea spiritului Atanasian in Tara
Romaneasca.
Personalitati athonite in Tarile Romane.
Proschinitare alre sf. Munte tiparite pe
pamint romanesc.
 INTRODUCERE
Sf. Munte a condus si si-a lasat
amprenta in fiecare infiripare
calugareasca din Ortodoxie, iar
monahii acestei asezari sfinte au
devenit modele, dupa care s-a
transmis o astfel de traire in toate
tarile ortodoxe : Rusia, Bulgaria,
Serbia si Romania dupa secolele XI-
XII.
Caracteristici generale a
muntelui Athos
Uriasa asezare manastireasca a
Sf. Munte Athos este amplasata
pe degetul de rasarit al
pen.Calcide;
Aceasta asezare a fost in trecut si
ramine astazi, cel mai insemnat
centru manastiresc din lume;
In epocile sale de dezvoltare s-a
ridicat la aproape 10 000 de
calugari, grupati in cele 20 de
manastiri principale;
 Influentele principale ale
Sf. Munte asupra Tarilor
Romane
Legaturile Tarilor Romane cu Sf. Munte :
donatiile pe care domnii romani le-au oferit;
ceea ce ne-a ramas noa de la acest mare
centru al Ortodoxiei;
Aceste influente se pot imparti in 3 categorii:
1. Organizarea si reorganizarea monahismului si a
vietii relogioase in Tarile Romane,
2. Influente culturale si artistice,
3. Inriuriri in pastrarea si apararea credintei.
 reorganizarea
monahismului si a vietii
relogioase in Tarile
Romane
In Muntenia primul metropolit este grec de
origine , Iachint de Vicina, adus in tara de
catre Nicolae Alexandru in 1359 cu
asetimentul Patriarhiai de la Constantinopol;
Al doilea metropolit este Hariton ales in
august 1372;
Hariton om cultivat si bun administrator,
ocupase si functia de protos al Athosului;
Astfel la inceputurile organizarii canonice a
Metropliei Ugro-Vlahiei, sunt Prezenti
athoniti.
 Datorita lui Nicodim cel Sfint, primele asezari
manastiresti de obste din Tarile Romane s-au
facut dupa normele calugaresti de la Athos;
Acesta prin munca sa si cu ajutorul lui
Vladislav, a intemeiat cea dintii manastire
Vodita;
Cu ajutorul insotitorilor sai rezideste Tismana;
Alti athoniti care au organizat viata religioasa
au fost si:
Grigore Tambalac, predicator al catedralei
din Suceava, ne-a lasat un numar mare de
predici si o istorisire a vietii Sf. Ioan celNou;
Nifon al II-lea, a reorganizat viata religioasa
sub conducerea lui Radu cel Mare.
 Nifon ca si Nicodim au
imbinat cele doua influente
ale timpului:
grecismul din
Constantinopol si Athos si
slavonismul de la Dunare.
Astfel inriurirea Athosului se
manifesta si la
reorganizarea Bisericii
muntene de la inceputul
sec.XVI-lea.
 Paiste Velicicovschi

Cea mai masiva si de lunga durata influenta a Sf. Munte

asupra vietii calugaresti din Tara Romaneasca, se face prin
intermediul staretului manastirilor Neamtu si Secu din
Moldova- Paiste Velicicovschi ( 1722-1794);
Acesta schimba regulile de organizare a vietii calugaresti:
Slujbele ( dupa tipicul Sf. Munte);
Strana (se cinta in dreapta slavoneste iar in stinga
romaneste);
Regulile vietii de obste;
Servirea mesei (in comun);
Munca manastireasca;
Accesul interzis al femeilor la manastire;
Marturisirea cit mai deasa (in fiecare zi).
 Paiste cu timpul se muta la
manastirea Neamtu in anul 1779, si
cu ajutorul conducerii tarii zideste in
manastire un spital;

Fiind un staret harnic si daruit

complet muncii sale si Domnului, el
aranjeaza la Neamt munca de
colectare, traducere si transcriere a
numeroaselor carti biseiceti.

Timp de 31 de ani, pe care i-a

petrecut in manastirile Moldovei,
faima si influenta sa, se resfrinse si
in tara lui de origine- Ucraina ca si in
Athosul , unde se formase.
Influente culturale si artistice
Indata dupa ce primele manastiri au
fost inchinate Sf. Munte si pina catre
zilele noastre, numerosi monahi de la
cele n20 de manstiri, colinda
Principatele, strigind ajutoare sau
prin trecere spre Rusia;
In acet fel legaturile romanilor cu Sf.
Munte au fost neitrerupte;
Drept urmare multi credinciosi pleaca
in pelerinaj la Athos, unii ramas acolo
si s-au calugarit, altii sa-u intors la
manastirile romanesti si au adus cu iei
mule obiecte si elemente athonite.
 De la Sf. Munte ne-au venit:
Carti de slujba- Nicolae
Mavrocordat zideste manastirea
Vacaresti (1716-1722), si
primeste o biblioteca de la ctitor,
pe care aceta o imbogateste cu
carti rare, procurate din Orient si
in mare parte din Athos.
Manuscrise craiovistii,ziditorii
Bistritei oltene, au facut
schimburi de manuscrise cu
monahii athoniti, o data ce le
ofereu ajutoare acestora.
 Tot de la Sf. Munte ne vin si o serie de :
Tipografi si oameni de carte- Meletie
Macedonianul care tipareste Psaltirea slava la
manastirea Gobvora in 1637. Galaction Vidali
,fost egumen al lavrei din Athos, scrie prefata
Antologhionului ce sa tiparit la Snagov in 1697.
Ioan Commen a alcatuit un ghid pentru pelerinari,
care vizitau Muntele Athos, tiparit de asemena la
Snagov, in 1701.
Traducatori- Floarea Darurilor ( Fiore di
Virtu), care a fost tradusa din greaca de catre
Filotei Sfetagoritul si tiparita de Antim Ivireanu.

Preoti de eronie :
Serafim de la Athos- preot al grecilor din Sibiu
in 1640;
Isaia de la Athos- folosit in misiuni diplomatice
de catre Serban Cantacuzino.
 Tot de la manastirile athonite s-a preluat
si arhitectura bisericesca:
Pridvorul deschis pe stilpi;
Constructia boltilor si naosul cu turla
centrala, stind pe 4 stilpi izolati;
Aceste elemente arhitecturale au fost
folosite la constructia manastirilor
Snagov in 1517 si vechea Metropolie
din Tirgoviste in 1518 , ambele
ridicate de catre Neagoe Basarab.
Tot prin intermediul pelerinilor pe
teritoriile romanesti se aduc icoane si
cruci simple de mina sau de masa,
sculptate din lemn dee chiparossi
ferecate in metale pretioase, din os si
din scoica. Aceste obiecte i-au infuentat
pe mesterii romani sa practice si ei
astfel de indeletniciri.
 Aceste obiecte de cult ce se aduceau
de catre calugari de la Muntele
Athos, se bucurau de o mare trecere
si erau cautate .
Prin aceasta se intelege stima
credinciosilor romani pentru Sf.
Munte si pentru viata duhovniceasca
de acolo.
Inriuriri in pastrarea si apararea
credintei
Comunitatea monastica a Sf. Munte a
avut in cursul existentei sale
milenare, ddoi dusmani inversunati :
idioritmia din interior si Vaticanul
din exterior.

Athosul a luptat neincetat cu acestia,

dar mai ales cu Vaticanul, totusi pina
la urma acesta cu inaltimile lui
duhovnicesti i-a doborit pe ambii .
 Idioritmic(idioritme, idioritmie)
= organizare monohala in care
calugarii duc o viata libera, cu
avere personala, cu gospodarii
proprii (case, gradini etc.),
asezate in preajma bisericii
manastirii, dar in afara de
incinta. Daca din punct de vedere
material sunt independenti,
calugarii cu organizare
idioritmica traiesc totusi in
comunitate in timpul slujbelor la
biserica; i n aceste manastiri se
afla staret care este conducatorul
si care vegheaza la buna
desfasurare a disciplinei si
implinirii indatoririlor fata de
biserica a monahilor din
manastirea respectiva.
 In lupta cu idioritmicii unii monahii athoniti au
purtata ca arme: o traire duhovniceasca,
practicarea mai severa a voturilor monahale, si o
inaltime morala mare .
Pentru aceste lucruri Ortodoxia i-a stimat si pretuit
pe athoniti, iar Muntele Sfint a capatat faima
adevaratului monahism.
Ca dovada era nevoia unei documentatii bazate
pe : Sf. Scriptura, Traditie, si sfintii parinti, care s-au
transformat cu timpul in carti si manuscrise, care s-
au copiatin continuu si au circulat si in manastirile
romanesti.
 Iar in lupta cu Vaticanul, Athosul a trecut prin
multe incercari, precum coruptie, bani si
inselatorii.
Deoarece acesta dorea sa-si faca intare in
Athos si sa-si careeze aici o institutie catolica,
prin care sa-si deschida porti catre inima
Ortodoxiei.
Insa toate aceste uneltiri au avut esec. Astfel
Papa si-a schimbat directia mai intii spre
celelalte tari ortoxe: Rusia, Moldova, Valahia,
Bulgaria si Serbia, si mai tirziu spre Muntele
Athos.
Dar si aceasta incercare nu a avut succes.
Deoarece atitudinea dirza a Sf. Munte fata de
neincetata agresiune catolica a fost transmisa
prin calugari, pina in epoca noastra tuturor
Bisericilor Ortodoxe.
 Tara Romaneasca nu a avut ciocniri
dircte cu emisarii Vaticanului, dar
totusi aici s-au formatacelasi spirit
de vigilenta si dezaprobare
impotriva misionarilor catolici
doritori de sufletele romanilor.

Acest spirit vigilent a fost intarit si

confirmat de athonitii care au venit
pe paminturile romanesti :
Heration, Nicodim, Nifon, Paisie
Velicicovschi si multi altii.
Patrunderea spiritului atanasian
in Tara Romaneasca
Sfantul Atanasie Athonituls-a nascut
in Trapezunt, din parinti crestini.
Ramas orfan la o varsta frageda, a
fost crescut de un ofiter.
Dupa ce si-a desavarsit educatia, a
intrat in monahism. La rugamintea
lui Nichifor Focas (963-969), Sfantul
Atanasie va ridica o biserica
inchinta Sfintei Fecioare Maria.
In vremea Sfantului Atanasie
Athonitul in manastirea Marea Lavra
traiau mai bine de doua mii de
calugari. Fiind mare saracie, o parte
dintre calugari au inceput a parasi
manastirea.
 Introducere spiritului atanasian in Tarile
Romanasti, s-a facut tocmai in momentul cind se
cauta o organizare bisericeasca;
Aceasta organizare s-a facut prin intermediul
primilor conducatori ai vietii calugaresti care erau
greci de origine: Iachint de Vicina, Daniil de
Critopulos si Nicodim;
Acestia creau in manastirile lor modele de la Sf.
Munte: ziduri inalte de inconjurare, chilii sapate in
ele, catoliconul la mijloc in chip de cruce, cu
ramurile laterale rotunjite in forma laterala pentru
strana, cupole sprijinite printr-un sistem
arhitectonic particular.
In Muntenia acest model s-a rasfrint in manastirile
Vodita si Bistrita, iar in Moldova la Neamtu si
Tismana.
 Personalitati athonite in tarile
Romane (1650-1863)
Dupa caderea Bizantuluisi a tarilor ortodoxe, Valahia ramine
singura tara care avea autonomie fata de Poarta Otomana;
Acest fapt i-a determinat pe Neagoe Basarab, Vasile Lupu,
Serban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu sa-i cheme
pe refugiatii graci.
In Tarile Romane s-au refugiat personalitati ca : Nifon, Matei
al Mirelor, Dionisie Ralli sau Luca de Cipru, sau mai
tirziuAntim Ivireanul sau Neofit Cretanul, nume vrednice de
toata pomenirea, care doreau ca odata cu venirea lor aici sa
aduca cu iei si cultura greaca:
Incepind de la mijl. sec XVII-lea cind luasera fiinta cele
doua Academii princiare, in timpul lui Brincoveanu , un
exod grec s-a intetit ca un adevarat Mecena al literelor.
 Calugarii greci se gaseau peste tot in
Pricipate, veneau si nu plecaupina cind nu li
se dadea ajutoare substantiale pentru
manastirile lor: Chesarie Daponte pe care
Xeropotamul il trimisera pentru aproape 8
ani in Tara Romaneasca, Constantinopol
pentru a stringe mila.
Chesarie Daponte ne-a lasat in scris
foarte multe, incit astazi s-ar putea face o
adevarata cronica.
Patriarhi veniti in Tara Romaneasca mai sunt
si : Dositei al Ierusalimului, Macarie de
Antiohia, al carui fiu diaconul Pvel de Alep,
descrie foarte frumos aceasta tara.
 Grecii veniti in Transilvania, formasera doua
comunitati la Sibiu : Serafim de la Ivir, Efrem
de la Xiropotamu (1694-1695),
Dionisie(1725-1726) si Leontie de la
Vatoped(1735-1737), iar la Brasov lista
preotilor de veniti de la Athos este mult mai
larga.
Grecii veniti la Bucuresti: Galation
Vidali(1697), si Ioan Comnen.
Grecii vrniti in Moldova: Ghiorghe Duca(1678-
1683), la Iasi: Mitrofan de Thassos(director la
Academia din Iasi), Calinic Varcosi( calugar la
manastirea Barboiu), Neofit
Cavsocalivitul(1749 profesor la Academia
Romana) si Nicodim (afuce Filocalia ).
 Proschinitare ale Sf. Munte
tiparite pe pamint Romanesc
Proschinitar- de la gr. proschinitarion=manualul
inchinatorului; ghiduri pentru pelerinaj la locurile
sfinte.
Primul Proschinitar a Sf. Munte tiparit pe pamunt
romanesc a fost cel al lui Ioan Comnen, care era un
erudit profesor al scolii domnesti din Bucuresti si
medic al domnului Brincoveanu;
El a scris proschinitarul in 1698, in urma unui
pelerinaj la Sf. Munte si la tiparit la Snagov in 1701;
Titlul complet in traducere: Proschinitarul Sf.
Munte Athos;
S-a bucurat de o mare circulatie, manuscrisul original
s-a conservat in Biblioteca Universitara din Iasi.
 In 1843, dupa 142 de ani apare
Proschinitarul Manatirii
Dohieru, scrisa de egumenul
manastirii din Slobozia Chiril din
Smirna;
La sfirsitul acestui ghid a fost un
Paraclis al Maicii Domnului si 24
de icoane ale sf. Arh. Mihail si
Gavriil.

Primul Proschinitar al Sf. Munte,

tiparit in romaneste avea sa
apara in 1856 la Bucuresti;
Era o traducere din rusa cu titlul
Proschinitar al Sf. Munte
Athos sau descriere pe larg a
sfintelor locasuri de acolo.
 Concluzie

In cursul lungii sale istorii Athosul a exercitat o

influenta profunda asupra intregii lumi ortodoxe.
Credinciosii romani care au contribuit mult in cel
mai inalt grad posibil la inflorirea si propasirea
materiala a Munteleui Athos, astazi au ramas
singurii care nu au nici o manastire la acest
munte, avind doar asezaminte calugaresti de a
doua si a treia mina.
Nu este corect, faptul ca noi am ramas cu nimic
dupa ce am facut atitea pentru acest loc sfint
 Bibliografie
www.muntele-athos.ro
Mic dicionar ortodox
http://ziarullumina.ro/
Romanii si Muntele Athos, vol. 1, Lucian
Borleanu