Sunteți pe pagina 1din 8

RECENZIE

Jean Flori, Rzboi sfnt, jihad, cruciad. Violen i


religie n cretinism i islam
Aceasta lucrare a istoricului francez Jean Florin, tradusa in limba romana de catre Felicia Adreca
reprezinta o sinteza de descrieri a evolutiei ideilor mentalitatilor si atitudenelor fata de violenta armata
in cadrul crestinismului si al islamului , redactate in 320 de pagini si desfasurate in 4 parti si in 14
capitole si plus o serie de documente- culegeri de texte privind Razboiul in crestinism si in Islam. Anul
editiei si locul editiei Chisinau 2007, editura Cartier istoric.

In introducere sunt prezetate citeva idei esentiale precum:

o deosebirea dintre crestinism si islam;


o implicarea Bisericii in societatea feudala;
o aparitia ideii de cruciada in sec XI;
o invazia musulmana care ameninta lumea crestina, in Orient- turcii, in Spania- almoravizii.
Capitolul 1 este intitulat Refuzul violentei: crestinii si razboiulin Imperiul Roman Pagin.
In acest capitol sunt prezentate trei teme care coreleaza intre ele:
Isus.
In primul rind este interpretat mesajul lui Isus, care este radical pacifist, orientat spre dragostea fata de
Dumnezeu, poruncile lui, in raport cu violenta si razboiul care este o practica a statului dar nu a lui
Hristos. Aici autorul descrie , viata lui Isus, la fel si locurile care-i sunt caracteriatice Ierusalim si
Tempulul, adaugind ca Invierea a constituit victoria prin care s-a deschis Regatul lui Dumnezeu.
Reprezentind si a doua epistola a lui Petru care eprima speranta ca in curin v-a veni timpul judecatii de
apoi, si care intareste atitudinea pacifista a lui Hristos .
Primii crestini.
Activitatea apostolilor Petru si Pavel adica chemarea paganilor spre credinta si mintuire, propavaduia
ideea ca care devenea crestin trebuia sa creada si sa astepte venirea lui Isus, pentru a stabili Regatul
Pacii, respectind anumite porunci fata de Dumnezeu si fata de legile statului.
Biserica si razboiul.
Biserica nu permitea violenta si era ostila fata de serviciul militar. Unui crestin adevarat i se interzicea
sa se inroleze in armata, deoarece aceasta incalca poruncile lui Dumnezeu. Atfel persecutiile impotriva
Bisericii au inceput sa se amplifice , mai ales la sfirsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-
lea, dar cu toate acestea crestinismul s-a raspindit devenind majoritar in rindul populatiei in special in
Orient. In secolul al IV-lea Constantin cel Mare vine cu o schimbare radicala a atitudinii imperiale fata
de Biserica , astfel el schimba si atitudinea crestinilor fata de razboi.

Capitolul 2 este intitulat Razboiul justificabil. Razboi si crestinism in Imperiul crestin.


Constantin si Imperiul Crestin.
Constantin cel Mare este reprezentat ca un sfint si un rege, carea inainte sa se crestieze a creat Imperiul
Bizatin, a organizat Concilii Ecumenice i care s-au decis si s-au fondat multe legi si obiceiuri care si
astazi sunt folosite de catre crestini.
Biserica si razboiul in Imperiul crestin.
Aici autorul descrie raspindirea ideii de Apocaliptice, adica daca Imperiul Roman v-a disparea v-a
provoca aparitia lui Antihrist si astfel nu se v-a indeplini profetia intoarcerea glorioasa a lui Dumnezeu.
Dezvoltarea clericalismului si a monahismului v-a schimbaa in curind situatia.
Sfintul Augustin si ideea de razboi drept.
Sfintul Augustin fiid cel mai renumit dintre toti parintii Bisericii, incearca sa-i linisteasca si sa-i
convinga pe credinciosi ca sfirsitul Imperiului Roman nu inseamna sfirsitul lumii. El pune bazele
eticii crestine noi razboiul drept , in secolele XII-XIII, care a dus la disparitia suspiciunii tuturor
crestinilor fata de razboi . Astfel razboiul sfint crestin infloraste incepind cu crusiadele care a durat
aproximativ 800 de ani.
Capitolul 3 este intitulat Adoptarea valorilor razboinice. Crestinismul barbarilor.:
Sfirsitul Imperiului in Occident.
Sunt descrise invaziile barbarilor in Occident, care au dus la preluarea puterii in miinile germanilor si
crearea regatelor, conducerea societatii de aristocratia militara si rurala.
Clovis, campanionul Bisericii.
Dupa ce a fost convertit la crestinism, ii invinge pe vizigoti si isi extinde cuceririle aproape in toata
Galia,devenind companion oficial al Bisericii, care il prezenta ca un Nou Constantin, care a intarit
legaturile dintre politica si Biserica.
Barbarizarea Bisericii.
De acum inainte societatea este dominata de doua aristocratii una militara si alta religioasa. Cosecinta
fondarii asezarilor eclezeastice si manastirilor a caror patroni erau preotii si parohii, este
intrpatrunderea bisericii in lumea feudala. Aceasta aristocratie funciara sa format prin serviciu regelui
cit si in cel religios. In crestinarea superficiala a germanilor a dus la amestecarea de obiceiuri creind un
crestinism barbar.
Axa papalitate-pipinizi.
Obscurele lupte dinastice aduc la tron regi neexperimintati care nu au miljoace de guvernare, atunci
puterea reala trece la majordoni, reprezentanti ai aristocratiei. Adica in miinele lui Pepin de Comare
Herstal care a fost cistigatorul unor victorii care i-au creat o reputatie de razboinic viteaz. Biserica
pastreaza in cazul acesta posesia, dar Carol le acorda credinciosilor paminturi cu titlul de beneficiu,
pentru a remunera serviciu militar, astfel se creaza o armata puternica.
Carol Martel ii opreste pe arabi.
Incepind cu 711 armatele islamului depasesc Strimntoarea Tariq dupa care trupele arabo-barbere
triumfa in Spania apoi se raspindesc dincolo de Pirinei. Rasunetul victorii lui Carol Martel este imens,
adica el a invins musulmanii in batalia de la Poitiers.

Papalitate noua si monarhie noua.


Carol Marttel la aceasta data este deja aproape un rege avind deja putere si un titlu, apeleaza la
ajutorul papei Grigore al III-lea, aceasta actiune fiind o importanta inovatie care angajeaza viitorul
unei crestinitati occidentale si papale.
Pepin cel Scurt fiul lui Carol Martel isi ia coroana si inabusa miscarea regilor merovigieni, trimitind la
Roma o ambasada pentru a cere parerea papei asupra acestor regi intrebind-ul daca e bine ca ei sa-si
exercite puterea in Francia, papa ea raspuns ca se cuvine sa fie numit rege cel care are puterea unui
rege. Astfel Pepin usurat de acest raspuns il inchide in minastire pe tinarul rege Childeric III-lea si apoi
se numeste rege. Aceasta schimbare de dinastie este ca o lovitura de stat care papa nu a acceptato.
Pentru a o sacraliza Pepin trebuea sa fie sfintit, dupa socralizarea solemna de catre pontiful roman,
deacum regele si razboinicii franci vor lupta pentru: protejarea papalitatii si a crestinitatii impotriva
invadatorilor musulmani.

Partea II-lea Razboiul si Islamul de la Mohamed la cruciada (sec.VII-XI).

Capitolul 4 este ititulat Islamul si razboiul in vremea lui Mohamed.


Mohamed si revilatia cronica in anul 612.
Mohamed anunta necesitatea unei credinte si unei supuneri toatale fata de Dumnezeu, adunind
credinciosi in jurul sau, el porneste o lupta armata impotriva adversarilor sai. In 624 Mohamed si
soldatii sai musulmani la Damasc infrunta 1000 de quraysiti. El le promite credinciosilor sai victorie
astfel in 627 cuceresc tribul evreiesc Banu Quraydza. Doctrinele fundamentale ale credintei
musulmane sunt cei cinci stilpi ai islamului din coran, jihadul facea parte din acesti stilpi.
Mohamed si Jihadul.
Jihad-razboi sfint are mai multe tipuri care sunt descrise in coran jihadul inimii, jihadu limbii. Islamul
fata de crestinimmul primitiv nu are nici o retinere fata de razboi,Mohamed nu respingea violenta dar
o si punea in practica.
Mohamed si razboiul de cucerire. Primele cuceriri.
Musulmanii au fost nu un razboi misionar de convertire dar de cucerire. Expansiunea musulmana a lui
Mohamed este inscrisa in doctrina musulmana si prezideaza la nasterea noii entitati politico-religioase.
Atunci cind Mohamed a creat Arabia toata regiunea se afla intr-un studiu profund de criza.
Concluzie.
In anul 638 Ierusalimul este cucerit de arabii islamizati, astfel crestinii nu au inteles imediat ca au de
aface cu o religie noua.

Capitolul 5 este intitulat Doctrina JIhadului in Coran si Traditia Musulmana.


Doctrina musulmana a jihadului a fost elaborata in timpul sec IX-lea, notiunea jihadului sa dezvoltat in
patru fraze, avind mai multe imagini: pacifiste, razboinice antipacifiste.
Evolutia istorica a jihadului .
Notiunea de jihad in coran .
Jihadul in Sunna.
Zicerilele LUI Mohamed (hadiith) formau in Sunna Profetului care continea si un capitol numit Cartea
jihadului .
Jihadul in Sira: viata profetului.
Sira este o scriere care prespunea in ordine cronologica a povestirilor de genul hordin care permit
redresarea vetii Profetului, redactat intr-un secol dupa moartea acestuia.
Concluzie.
Razboiul sfint a jucat un rol foarte devreme dupa moartea Profetului un rol dublu adica politic si
religios conform naturii jihadului.
Capitolul 6 este intitulat Jihadul si cucerilile musulmane.
Dupa moartea lui Mohamed succesorii lui au largit foarte repede domeniul actiunilor de expansiune
externa a actiunilor militare religioase, in acelas timp extinzind si interpetarile posibile ale jihadului.
Formarea unui imperiu Arab.
Cucerilile militare ale razboinicilor Allah : insula Creta 827, Cipru, Sicilia, Sardinia 827, Boleare,
Corsica 850, se desavirseste Iimperiul Arab, care sa format ca un veritabil imperiu arab-musulman.

Un imperiu deslocat.
Imperiul arab-musulman nu avea o unitate politica dupa formarea sa, exista o revalitate intre
musulmani si arabi, care au provocat un conflict, prima batalie la Saffin 657 dupa care Moavieste s-a
proclamat calif in Ierusalim si in 658 fondeaza dinastia omeiada, dupa nici un secol, in 750 Abul
Abbas asedeaza toti omeiazii.
Evolutia dectinii si practicii jihadului.
Doctrin Jihadului a evoluat prin intermediul codificarii juristilor, prin care guvernantii politici urmau
sa fie responsabili si care trebueau sa-l conduca.
Jihadul si toleranta.
Toleranta admitea discrimiarea si se bazaa pe principii generale pentru islam, crestini si evrei, notiunea
de razboi sfint se naste fara legaturi directe cu doctrina jihadului, dar se dezvolta si se amplifica in
contactul aspru celor doua civilizatii eoropeana si araba.

Capitolul 7 este intitulat Arma ideologica. Imaginea islamului in crestinitate.


Polemica anti-musulmana in Orient.
Autori orientali prezentau invaziile arabe ca pe o pedeapsa de la Dumnezeu, scriele polemice erau
credibile si marturisesc maniera in care era vazut Islamul.
Imaginea islamului in Occident.
Islamul era vazut in Occident ca o forta demonica si ca venire a antihristului.
Socializarea reconquistei spaniole.
Cronicele-cronica lui Alfons al III-lea si cronica profitica legitemeaza si sacralizeaza dinastia Asturi si
fac din regii sai eroii crestinitati si ai reconquistei.
Dominatia musulmana si sfirsitul timpurilor.
Imaginea foarte negativa a islamului si a musulmanilor trezea ostilitatea in mintalentatea crestinilor.In
mentalitatea razboinicilor si a clericilor imaginea musulmanilor era ignorata.

Capitolul 8 este intitulat Razboiul vrednic de lauda. Imperiul, papalitate si invazii pagine.
Caroligienii si papalitatea: o inflorire conjugata.
Pepin cel Scurt- dupa ce a dat lovitura de stat intareste alianta dintre papalitate si monoarhia franca, si
il reinstaliaza pe Stefan al II-lea pe tronul sfintului Petru .
Carol cel Mare - dupa ce se numeste guvernator a mai multe teritorii risca sa intre in conflict cu
Basileus, si a dat o lovitura de stat -intlelegere cu papalitatea.
Incoronarea imperiala din anul 800.
Dupa citiva ani cind Leon al III-lea loveste partidul aristocratiei romane si devasteaza actiunele
dusmanelor sai,el este incoronat ca imparat de carte papa.
Ludovic cel Pios si impartirea imperiului mareste inca mai mult caracteru religios al inperilului.
Carol cel Mare si dilatarea imperiului.
Carol a fost un cuceritor care a adus campanii impotriva saxonilor si a sarazinilor.
Invaziile pagine si sacralizarea razboiului.
Razboiul purtat impotriva paginilor care au provocat tulburarea imperiului si terorizarea bisericilor de
catre: unguri,normanzi si sarazini.
Roma si sarazinii sub caroligieni.
In 846 sarazinii patrund in Roma si il jefuesc devastind biserica.

Capitolul 9 este intitulat Razboiul sacralizat de biserica. Violenta sacra si pacea lui Dumnezeu in
societatea feudala.
Pacea lui Dumnezeu.
Biserica predica o morala care era insotita de amenitari spirituale si reprezinta o frina pusa violentei
seniorilor si cavalerilor.
Originele si scopurile Adunarilor de pace.
Origenea adunarii de pace se gaseste in secolile X-XI, iar scopul acestora era de ai obliga pe laici sa
renunte la drepturile, taxele si redeventile pe care le continuau sa le incaseze.
Conciliile de pace.
Erau convocate de catre episcop pentru ca cavaleri sa jure pace.
Conciliul de la Charoux 989.
Reglementarea ecleziastica a razboiului reprezenta: interzicerea atacarii calugarilor sau clericilor
neinarmati (Conciliul de la Elne 1027): se interzicea fiecarui cavaler sa poarte arme de la 4 septembrie
pina la Sfintul Ioan 24 iunie fara autorizatia episcopului (Conciliul de la Said -Cilles -du Grand 1042).
"Militienii pacii" .
Bisericile si manastirele recurgeau la o forta armata numita militienii pacii pentru asi asigura proctectia
bunurilor materiale.

Capitolul 10 este ititulat Razboiul sacralizat de cer. Sfinti razboinici si razboinici sfinti.
Miscarea sfintilor razboinici isi atinge apogeul in vremea cruciadei, in care cruciatii omoriti deveneau
sfinti martiri, si in care sfintii din paradis veneau sa lupte impreuna cu cruciatii.
Sfintii care lupta, sfinti militari.
Acestea erau calugari, sfinti patroni ai manastirilor, care isi protejau astfel domniile.
Sacralizarea liturgica a aparatorilor bisericilor.
Sacralizarea razboiului implica mai intii: ungerea regilor pentru a domni ordinea si pacea; a printilor-
formarea principatelor teritoriale; investirea avocatilor pentru apararea asezamintelor ecleziatice; si a
cavalerilor pentru ca biserica sa impregneze valorile sale in toata cavaleria.
Razboinici sacrificati.
Semnul crucii valoriza idiologia luptelor impotriva paginilor, cei care venerau, aparind de pagini
crestinitatea erau asimilati martirilor.

Capitolul 11 este intitulat Razboiul sanctificat de papa. Papalitatea reforme, si " elibirarea
bisericii"
O ideologie a elibirarii.
Miscarea "reforma gregoriana alui papa Grigore al VII-lea", avea ca scop elibirarea bisericii sub
autoritatea laicilor intarirea puterii monarhice a papei in biserica, si afirmarea autoritatii sale asupra
regilor.
Un razboi sfint pentru papalitate .
In conflictele intre papa si printii senorii locali sunt create pentru posesia teritorilor italene papa
recurgea la unele elimente religioase care aveau scopul de a sacraliza razboiul purtat pentru scaunu
sfint.
Apararea senioriei ponteficale.
Pentru a-si asigura apararea, biserica de la Roma dispunea de toate senioriiele epocii.

Lupta in potriva "dusmanilor bisericii".


Fidelii Sfintului Petru erau printi si seniori care luau parte in conflictele pentru apararea bisericii si a
papei. Acestia sunt laudati de Papa Grigore al VII-lea si chiar numiti de el "soldatii lui Hristos" dupa ce
templieri lupta inpotriva schismaticilor.

Partea IV-a - De la razboiul sfint la cruciada sec al XI-lea .

Capitolul 12 este intitulat Razboiul sfint. Recucerirea crestina in Occident.


Dupa anul 1000 Europa Occidentala cunoaste o rasturnare de situatie .
Reconqista Spaniola inainte de 1050.
In 997 vizirul al-Mansur devasteaza regatul lui Leon, incediaza sfintul Iacob de Campostella aduce la
Corohoba clopotele bisericii.
Papalitatea si Reconquista dupa 1050.
Incepind cu sec. X Reconquista isi urmeaza cursul Leon-Castelia si Argon, dupa care este sacralizata
de Alexandru al II-lea, iar Spania are interesul fata de Reconqista care facea ca crestinii sa interinda o
expeditie militara in peninsula Iberica. Urban al II-lea urmeaza programul lui Grigore al VII-lea.
Recucerirea crestina in Occident.
Expeditiile de recucerire crestina avea caracteristici de cruceadasi un obiectiv asemanator ei.
Concluzie.
Ideia de cruciada nu sa nascut in 1098 dar a rezultat dintro evolutie lenta. Dimensiunile patriculare ale
cruciadei face din aceasta un perilinaj si un razboi dintre cele mai sfinte.

Capitolul 13 este intitulat Cruciada. Recucerirea crestina in Orient.


In 1095 prin Conciliul de la Clermont in care Urban al II-lea convinge si provoaca multimea sa
porneasca spre Ierusalim.
Grigore al VII-lea si cruciada sa.
Urban al II-lea urmeaza programul de cruceada al lui Grigore la VII-lea.
Urban al II-lea :cruceada si perilinaj.
Dupa 20 de ani el preia aceleasi teme chemind multimea catre elibirarea Sfintului Mormint prin care
obtine un succes veritabil.

Capitolul 14 este intitulat Razboi sfint, jihad, cruciada. Cruciada , un jihad crestin.
Politeism, monotesm si toleranta .
Citiva ginditori din Occident au schitat o apologie a politeismului si o critica a monoteismului fondate
pe o baza morala. Poletelismul este de natura mai tolerant, putin inclinat spre violenta ca monoteismul
care afirma ca apsolut si ca singur adevar existenta unui Dumnezeu unic.
Cruciada. Punct culminat al razboiului sfint.
Razboiul sfint apare in Occident atunci cind apar amenintarile musulmanilor, aceste invazii erau
precepute ca o pedeapsa de la Dumnezeu, si o lupta impotriva invadatorilor, insemnind protejarea
inimi crestinitatii.
Cauzele succesului popular a cruceadei.
Acestea cauze erau de mai multe ordine: materiale ( dorinta crestinilor de a scapa de saracie); religios
( in Ierusalim se credea ca este Raiul pe Pamint si cruceada era crezuta ca o iertare a pacatelor) si
politic (multii seniori doreau sa cucereasca noi teritorii).

Concluzie.
Compararea jihadului cu razboiul sfint crestin se inpune intr-un mod natural, diferentele din acestea
sunt : ordinul doctrinal; obectivele in care erau puse in practica; jihadul avea scopu de a cuceri iar
razboiul sfint de a recuceri teritorile perdute; si rol diferit pentru fiecare pe care le detineau locurile
sfinte.

Citeva documente de culegeri de texte privind razboiul intre crestinism si islam ale autorului.

Biserica primitiva si serviciu militar in Orient.


Biserica si meseria militara la Roma.
Reactiile sfintului Ieronim la ocuparea Romei de catre Alareac in 410.
Botezul lui Colvis dupa Gregore de Tours.
Apelul papei catre Carol Martel.
Falsa donatie a lui Constantin.
Mohamed si Doctrina martirului razboinicilor.
Codificarea jihadului la mijlocul sec. a X-lea.

Dupa lecturarea acestei carti am inteles ca cele doua religii crestina si musulmana, aveau un nivel
similar de sacralizare a razboiului si am comparat notiunile de razboi sfint, jihad si cruciada, vazind
diferentele si asemabarile dintre acestea.