RZBOI SFNT, JIHAD, CRUCIAD
Violenta si religie in crestinism si islam
de Jean Flori
A elaborat: Siminovici Cristina
A verificat: Sava Igor
Jean Flori este unul dintre cei mai mari istorici care se preocup deistoria
medieval. Este un specialist al secolelor XI si XII, secole n care s-a
dezvoltat ideea de rzboi sfnt i cruciad. Este autor a numeroase eseuri
si scrieri de specialitate dintre care amintim doar:
Le fin du moyen age (2008),
Pierre lErmite et la premiere croisade (1999).
Carte despre care vorbim a aprut n original n anul 2002 la Paris la
editura du Seuil Histoire cu numele Guererre sainte, jihad, croisade.
Violence et religion dansle christianisme et lislam.
n limba romn a aprut la editura Cartier de la Chiinu, n colectia
Cartier Istoric. n aceast lucrare autorul dorete sa prezinte pe de o parte
evolutia care a avut loc n cretinism respectiv n islamism vis--vis de
rzboi, un rzboi declarat sfnt de ambele pri, iar pe de alt parte
s surprind conflictele care au aprut ntre cele dou religii i influena
pe care conflictele au avut-o n dezvoltarea ideei de rzboi sfnt.
Lucrarea se desfoar pe 318 pagini i este mprit n patru seciuni
flancate la nceput de o introducere iar la final de un ir de documente care
au rol ajuttor n nelegerea mai bun a problemei tratate. Cele patru
seciuni sunt urmtoarele:
[Link] i cretinismul de la Iisus la Carol cel Mare (secolele I-VIII)
[Link] i islamul de la Mahomed la cruciad (secolele VII-XI)
[Link] ideologic a rzboiului n societatea feudal (secolele VII-XI)
[Link] la rzboiul sfnt la cruciad (secolulXI).
n Introducere Jean Flori ne familiarizeaz cu tema pe care acesta ne-o
propune spre discuie, anume evoluia de la pacea propovduit de Hristos
la rzboiul sfnt predicat de papa Urban al II-lea, n cazul cretinilor i
amplificarea jihadului predicat de Mahomed de la Asia Mic la ntreaga
lume.
Cretinismul propovduit de Iisus se prezint nc de la nceput o religie
a pcii, dezaprobnd i condamnnd folosirea violenei i a armelor. Cu
toate acestea, la sfritul secolului al XI -lea, papa Urban al II- lea
propovduiete cruciada, expediie de rzboi
Cartea incearca sa descrie evolutia ideilor, mentalitatilor si atitudinilor fata
de violenta armata in cadrul crestinismului si al islamului, pentru a intelege
pe ce cai ajung cele doua religii la un nivel similar de sacralizare a
razboiului.
Crestinismul reprezinta una dintre religii care a fost impotriva razboiului si
[Link] ebraica se considera punctual de pornire , insasi Iisus accepta
idea a violentei sacre si a razboiului sfint nu numai ca nu trebuie sa ucizi,ci
trebuie interzisa minia si ura,care duce la infruntare si violenta Aceasta
afirmatie este considerata ca o comanda a lui Dumnezeu catre poporul sau
insa mesajul transmis de catre Iisus este orientat spre dragostea de
Dumnezeu si aproapele..Predica instituita de Iisus a capatate dimensiuni
universal dar si internationale.
Primii crestini care au intrat in rindurile celor care au inceput sa
propovaduiasca crestinismul au fost evreii in majoritate [Link] erau
cei care controbuiau la grabirea momentului in care Hristos va reveni si va
stabili regatul de pace unde va domni si dreptatea,[Link] erau deci
supusi legiilor statului prin fidelitatea fata de Dumnezeu si nu prin fidelitatea
fata de imparat.
Comportamentul crestinilor era guvernat de 2 principii : supunerea fata de
legile juste ale statului ,dar refuzul categoric de supunere ,din fidelitatea fata
de credinta lor atunci cind aceste legi contraveneau legilor divine si
invataturilor lui [Link] si razboiul in imperiul pagin aveau tendinte
difirerite soldatul care depunea credinta inparatului si imperiului putea in
anumite situatii chiar sis a omoare,biserica insa interzicea sa injuri sis a
[Link] un soldat putea sa devina crestin,in schimb ii este interzis unui
crestin sa se inroleze in armata.
Pina la inceputul sec. al VI-lea crestinismul ramine o religie care nu are
un statut legal.,insa numarul credinciosilor se mareste in toate sferele
,inclusive printer [Link] insa avea nevoie de mai multi razboinici din
cauza unor conflicte ,acesta recurgea la inrolarea in armata pe cale
[Link] se schimba odata cu venirea la putere a Imparatului
Constantin atunci cind proclama la 13 iunie 313 un edict numit edictul de la
Milano recunoaste tot Imperiu crestin si ca toti ceilalti oameni au drept de
libertate de asi urma religia [Link] in aceasta perioada devine
pentru prima data una dintre religiile legale recunoscute de catre
[Link] ordona sa se faca din duminica (numita in text Dies Solis
ziua Soarelui) o zi nelucratoare,de sarbatoare si [Link]
crestini aveau si ei misiunea de a se promoveze ,apoi si sa impuna religia
crestinain Impriu.
Astfel in anul 392 imparatul Teodosie I interzice orice cult pagin in
Imperiu,crestinismul nu este doar o religie recunoscuta de stat ea devine
religia statului,iar Teodosie II in 415 ii exclude definitive din administratie si
[Link] 529 Iustinian le suprima libertatea de constiinta ,paginii trebuie sa
se boteze in caz contrar fiind pedepsiti cu exilul si confiscarea bunurilor.
La inceptul sec. IV-lea trebuia sa ai o credinta foarte solida pentru a fi
crestin,cu riscul de a pierde bunurile ,meseria ,tara sau [Link] mai tirziu
porunca lui Dumnezeu,intarita de Iisus,care interzice omociderea persista,in
acest caz crestinii exclud meseriile care duceau la rearsari de singe
omenesc:gladiator,soldat,magistrat inestit cu puterea [Link] insa
respinge serviciul militar,chiar si in timp de pace,atunci cind riscu omociderii
nu exista.
Sfintul Augustin expune ideea sa de razboi drept este ceea ce apartinea
statului si era pentru binele [Link] parerea razboiul era drept deoarece
autoritatea sa venea de la Dumnezeu,razboiu ordonat de el nu poate fi decit
sfint.
Invaziile popoarelor barbare in Occident au dus la o ruptura politica si la
prabusirea culturala,economica si religioasa,apoi in acest timp are loc
formarea conceptului de razboi sfint,mult timp respins de biserica
[Link] romana odata cu invaziile ar fi putut cunscind o cadere,in
aceasta perioada creste prestigiul episcopilor :ei joaca un rol
protector,administrativ,si asogura legatura intre societatea romana si cea
[Link] bisricii crestine nu erau paginii,dar barbare are
de mult erau crestini dar nu acceptau divinitatea lui Hristos.
Clerul catolic inconjurat de papa ,incerca sa adune de parte sa regii barbari
inca pagini mai ales pe [Link] vaste teritorii Nordul de la Rin la Sena
si este considerat nou Constantin intarind legaturile politice si
[Link] Gregoire de Tours il glorifica ca pe un rege ales de Dumnezeu.
Relatiile dintre biserica si armata a ramas si in timpul barbaizarii bisericii
aceasta se [Link] incercind sa spiritualizeze germanica legata de
arme si criscut de a influenta asupra relegiei [Link] depus pe
sabie,era in voga la germani se adopta sub un juramint pe cruce reprezentata
pe minerul sabiei se jura mai tirziu si pe [Link] barbar
defenise specific si uneori magic acesta propavaduia lupta interioara
impotriva [Link] si calugarii trebuiau sa se abtina de la armale
trestre ,dar prin rugaciune sa lupta cu demonii,inamicii inivizibili .
Incepind cu anul 711 armatele musulmane invadeaza Aquitania prin
strimtoarea Gibraltar,aceste armate se raspindesc dincolo de Pirinei,apoi in
[Link] Eudes elibereaza orasul si zdrobeste [Link] in drum
spre Moussais aproape de Poitiers cu Carol Martel musulmanii sunt iarasi
invinsi tot aici este omorit conducatorul lor Abd-al-Rahman.
Carol Martel este la un pas sa devina rege,papa Grigore al II-lea in 739
apeleaza la ajutorul lui pentru apararea partimoniului Sfintului Petru care era
protectorul Biserinii de la [Link] trimitindu-I cheile mormintului Sfintului
[Link] nu a interenit deoarece pentu invingerea rezistentei in Provence
motivul fiind ajutorul miltitar pe care la acordat longobarzii lui Martel.
Prestigiul lui Carol Martel se rasfringe asupra filui sau Pepin cel Scurt acesta
cere ajutor lui Zaharia pentru a deveni [Link] isi face loc in
politica,noul papa Stefan al II-lea menintat de regele longobard Aistof cauta
sprijin de la Pepin si cere sa se restituie patrimoniul Sfintului Petru aceasta
cerere este vazuta mai tirsiu sub numele de donatia lui
[Link] pretinde ca primul imparat crestin ar fi lasar
mostenire Sfintului Petru palatul sau din Latran si ducatu Romei.
Pe scena internatonala apare un nou fenomen ismamul.
Mohamed profetul islamului conform Coranul masajul sau la primit printr-o
revelatie de la arhanghelul [Link] anul 612 la virsta de 40 ani Mohamed
primeste revelatia intro grota din Muntele [Link] anunta necesitatea unei
credinte si a unei supuneri totale fata de Dumnezeu in apropierea [Link]
anul 622 exileaza impreuna cu citiva adepti la Yathrib care a deveni mai tirziu
Medina Orasul Profetului.
In primavara anului 624 Mohamed impreuna cu 300 de musulmani incepe o
caravana in apropierea de Medina care se intoarce de la Damasc el le promite
credinsiosilor victorie,cu ajutorul ingerilor ,paradisul,dupa reelatie cincimea
este impartita in trei parti: una a Profetului,familia sa si a treia pentru saraci si
pentru cei [Link] Muntele Arafa ii indeamna pe arabi sa ramina uniti in
islam,moare pe 8 iunie 632 dupa ce sa stabilit in mod solid islamul in Arabia.
Doctrinele fundamentale ale credintei musulmane este stapinite pe 5 stilpi:
[Link] de credinta :Nu exista alta divinitate in afara de Dumnezeu,iar
Mahomed este Mesagerul lui Dumnezeu;
[Link] cinci rugaciuni rituale zilnice,precedate de spalari zilnice;
[Link] din luna Ramadan;
[Link] pomenii milostenie legala;
[Link] la Mecca si la Medina(monumentul funerar al Profetului)
Cuvintul jihad este tradus ca razboi sfint sau sub aspect razboinic efort
implinit pe calea lui [Link] insa mai multe feluri de jihad nu au
deaface deloc cu razboiul .Coranul vorbeste despre jihadul inimii si jihadul
limbii,dar nu se indifica jihadul ca razboi sfint exprimat prin jihadul sabiei.
Spre deosebire de crestinismul primitiv,islamul nu are o retinere fata de
razboi,aceasta nu este condamnata nici de coran si nici de fondatorul [Link]
numai Mohamed (spre deosebire de Iisus) nu a respins folosirea violentei
armate,dar si a participat.
Acordurile de la Medinapoti fi considerate prima charta a Umma aceasta
semnifica actul de nastere al comunitatii musulmane sub conducerea politicomilitaro-religioasa a lui [Link] capata accente religioase si chiar
sacre in masura in care este purtat impotriva unor necredinciosi ,sub
conducerea Profetului.
Notiunea de jihad razboinic era admis inaintea doctrinei se sustine ca
razboiul nu trebuie sa fie putrat impotriva tuturor celor care nu acceptau
islamul,comunitatea credinciosilor trebuie sa fie sustituta si protejata militar
de catre toti musulmanii care poti sa poarte o armata.
Instalarea lui Mohamed la Mecca nu a pus capata razboiului primele actiunii
au fost de a infrunta truburile care se opuneau islamului din Hedjaz pe care le
invinge la [Link] care a tinuta Mohamed cu ocazia pelerinajului la
Kaaba acesta afirma ca Dumnezeu a face islamnul sa domine asupra tuturor
[Link] sfint mai tirziua a avut un dublu rol politic si religios.
Ideea de cruciada nu sa nascut in anul 1095 ideea ideologiei rezboiului
sfint a fost aplicata la cucerirea crestia in Occident inainte de a fi transformata
in Orient reinsufletita de suferintele legate de pelerinaj si de eliberarea
mormintului lui [Link] care a inceput expeditiile de propovaduire de
Urban al [Link] Sfintului Mormint sa transformat dintr-o expeditie
militara intr-un pelerinaj.
Compararea jihadului cu razboiul sfint crestin ,musulmanii afirma ca
islamul este o religi a pacii iar jihadul efortl moral interior sau razboiul
[Link] dintre aceste religii este ca crestinismul era impotriva
folosirii violentei si avind o influenta [Link] ajungind religie de
stat in cadrul Imperiului Roman,se amestica in Biserica si Putere.
