Capacitatea de

spalare
Curatarea cu ajutorul detergentilor reprezinta indepartarea
particulelor de murdarie lichide sau solide de pe o suprafata
solida adsorbata (sau atasata) folosind un agent activ de
suprafata intr-o solutie apoasa.
Prin actiunea exclusiva a detergentului, in procesul de
spalare, se pot indeparta independent toate suprafetele
uleioase si orice particula solida, cum ar fi: praful, funinginea
etc aflate pe o suprafata solida.
Pentru spalarea textilelor se pot folosi majoritatea
detergentilor, insa utilizarea acestora nu se limiteaza doar la
textile. Acestia pot fi folositi si pentru curatarea materialelor
tari ca plasticul, metalul sticla, etc. dar si pentru materiale
naturale moi, cum ar fi: pielea corpului sau parul.
Formele pe care le poate lua murdaria sunt foarte versatile.
Aceasta poate fi lichida sau solida, polara sau nepolara, cu
particule mici sau mari si reactiva chimic sau inerta fata de
detergent.
Mecanismul actiunii detergentilor
Este clar ca particulele de murdarie lichide sau solide sunt
adsorbite de catre o suprafata, pentru ca adsorbtia este mai
eficienta energetic. Daca inversam procesul, astfel incat sa fie
mai eficient din punct de vedere energetic, ca murdaria sa
paraseasca suprafata de baza si sa se suspende sau sa se dizolve
in solutie, atunci curatirea ar fi facuta spontan.
In termeni termodinamici, cand particula de murdarie este
adsorbita de catre o suprafata de baza, formeaza o interfata de
murdarie-solida (MS) cu tensiune a suprafetei de separatie egala
cu MS. Cand murdaria este indepartata de pe aceasta suprafata
solida in solutie apoasa, sunt creeate doua suprafete noi:
1. suprafata solid-apa (SA S) cu tensiunea suprafetei egala cu SAs
2.suprafata murdarie-apa (MAS) cu tensiunea suprafetei egala cu
MAs
In cazul ideal, amandoua au aceeasi marime
cu suprafata de murdarie solida(MS). Pentru
particulele de murdarie solida, pastrarea
constanta suprafetei de separatie este
posibila, doar daca particulele de murdarie
sunt lichide, va interveni o schimbare a
suprafetei, pentru ca picaturile de murdarie
lichida iau forma sferica din cauza minimizarii
energiei de pe suprafata curata. In acest
proces o crestere a temperaturii apei va ajuta
la formarea picaturilor sferice prin scaderea
vascozitatii suprafetei uleioase.
Prezenta murdarieie lichide sau solide este in
analogie cu formarea unei picaturi sessile.
Materialul din care este formata murdaria nu
ia intotdeauna forma sferica; el poate fi si
dreptunghiular sau poate avea o forma
neregulata in cazul particulelor de murdarie
solida. Pentru a usura reprezentarea
schematica, daca inlocuim picatura de lichid
cu particula de murdarie, putem scrie M in loc
de L (L--->M) si vaporul cu solutia apoasa (V---
>Sa); atunci procesul de aderare al particulei
de murdarie la suprafata solida se poate
exprima printr-o ecuatie:
(723)
Avem nevoie de o scadere a valorii W aSD pentru a separa
particula de murdarie de pe suprafata. In termeni
termodinamici, cantitatea delta G aSD trebuie sa fie
negativa pentru ca separarea sa fie spontana. Cand un
detergent este dizolvat in apa, datorita suprafetelor in
exces de molecule de detergent pozitive MA s si SAs, valorile
lui MAs si SAs sunt reduse, in asa fel incat termenul (W aMS/A)
din Ecuatia (723) scade.Reducerea lui WaMS usureaza
indepartarea particuleleor de murdarie prin agitare
mecanica.
Pe de alta parte, daca murdaria este lichida, poate forma
un strat sau poate lua forma sferica pe suprafata de baza,
in special in solutii calde. Apoi, este posibila aplicarea
ecuatiei Young - Dupre asupra actiunii detergentului.
(724)
Combinand ecuatiile (723) si (724) obtinem:
(725)
Fig. 10.2 Reprezentarea schematica a detasarii unui material uleios de pe o
sprafata de baza
a. Secventele de la stanga la dreapta ilustreaza detasarea murdariei avand un unghi de
contact > 90 de grade.
b. Secventele de la stanga la dreapta ilustreaza detasarea murdariei avand un unghi de
contact < 90 de grade.
Forta hidraulica ridica picaturile sferice pana la sfarsit, dar in cazul b raman cateva
picaturi
Pot exista doua situatii in functie de unghiul initial de contact al
picaturii de murdarie lichida pe substratul solid.
Daca ( > 900), corespunde cu (MS > SAs) din ecuatia (725) si
ecuatia (724) arata ca WaMS scade rapid, odata cu cresterea
unghiului de contact al actiunii detergentului, asa cum este
prezentat in Fig. 10.2 a (WaSD de asemenea scade odata cu
scaderea suprafetei de contact intre murdarie si solid).
Daca ( < 900), acesta corespunde cu (SWs > DS), iar ecutia (724)
arata ca WaSD poate scadea doar daca scade unghiul de contact,
dupa cum este reprezentat in figura 10.2.b.
In orice caz, valorile procesului de aderare sunt mari in cazul
recent, doar partea uleioasa a murdariei poate fi indepartata de
pe suprafata cu ajutorul actiunii mecanice, iar o parte va ramane
adsorbita de suprafata solida, cum este reprezentat in Fig. 10.2
b. In alta ordine de idei, valoarea W aMS este mica pentru cazul in
care unghiul este > 900, iar murdaria uleioasa poate fi
indepartata complet cu ajutorul actiunior mecanice ale unei
masini de spalatdupa cum este reprezentat in Fig. 10.2 a
Procesul de ridicare cauzat de fortele hidraulice din solutie ajuta
si ele la indepartara murdariei din ambele cazuri.
In termeni microscopici, moleculele de apa care au o
tensiune a suprafetei mare (aproximativ 72,8mJ m -2) nu
pot patrunde in suprafata de separare a murdariei solide
pentru a disloca pe cea aflata in conditii de liber-
detergent.
Deci, cand un agent activ cu capacitate de spalare este
dizolva tin apa, scade tensiunea de suprafata a apei
pana aproape de de tensiunea murdariei (aproximativ 20-
40mJ m-2) si partile hidrofobe ale moleculelor de
detergent aduna atat particulele suprafetei solide cat si
pe cele de murdarie, astfel crescand excesul de molecule
de detergent pe surafata de separatie si reducand
aderarea murdariei la suprafata solida. Intre timp,
murdaria poate fi indepartata prin actiune mecanica si
tinuta in suspensie in solutia apoasa, datorita adsorbtiei
particulelor de murdarie de catre detergent.
Proprietatile unui bun detergent
In general, un detergent bun trebuie sa detina un bun
potential de umezire atat cu suprafata de baza, cat si cu
murdaria, astfel incat sa poata intra in contact direct cu
acestea pentru a dizolva murdaria in lichid, in asa fel aceasta
nu se va mai redepune pe suprafata curatata. Altfel, un
proces de spalare nu inseamna altceva decat o distribuire
uniforma a murdariei. Cand un agent activ adsoarbe cu
usurinta interfetele solid - apa si murdarie - apa, acesta se va
comporta ca un detergent bun. Pe de alta parte, adsorbtia
suprafetei de separare aer - apa cu o scadere consecventa a
suprafetei de tensiune pana la aproximativ 20-40 mJ
m-2 nu este neaparat un indicator pentru eficacitatea
detergentului. De exemplu, detergentii neionici au de obicei
o actiune excelenta, dar au o putere de reducere a suprafetei
de tensiune scazuta. In plus, actiunea detergentului
depinde de concentratia de agent activ neasociat.
Redepozitarea murdariei pe suprafetele solide poate fi prevenita
prin stabilizarea dispersiei de murdarie detasata si de adsorbtia
de catre moleculele de detergent a moleculelor de murdarie in
solutia apoasa.
Moleculele de detergent adsobite previn agregarea particulelor
de murdarie prin repulsie electrostatica sau prin formarea de
bariere de hidratare.
Stiind ca suprafata de baza si suprafetele de murdarie sunt
incarcate negativ, in acest caz, detergentii anionici tind sa fie
mai eficienti decat cei cationici. Ca rezultat al unei puternice
hidratari ale lanturilor poli, detergentii neionici sunt si ei mai
eficienti in cazul de mai sus, un amestec intre detergentii
anionici si cei nonionici este de obicei mai bun decat un simplu
detergent anionic.
In curatarea textilelor, coeficientul de difuzare al detergentului
intr-un material poros este foarte importanta, iar alegerea
agentului activ implica un compromis intre un lant hidrocarbonat
scurt pentru difuzare rapida si un lant hidrocarbonat lung pentru
o mai mare putere de inlaturare si dispersie a murdariei.
Testarea acestei actiuni este posibila in laborator:
launderometrul este metoda tipica. O bucata de
panza alba este murdarita cu un amestec standard
de pamant si unsoare, cum ar fi vaselina, si curatat
dupa o procedura standard. Temperatura solutiei,
coeficientul de agitatie si timpul spalarii sunt
mentinute constante, apoi este masurata
reflectivitatea optica pentru a evalua eficienta
detergentului.
Recent, a fost dezovltata si metoda tergometrului
pentru a testa cazuri speciale de spalare, unde sunt
folosite amestecuri speciale de pamant. Etichetarea
radioactiva poate fi si ea folosita in unele cazuri
pentru a inlocui reflectivitatea optica si a determina
nivelul de curatare.
Functiile aditivilor prezenti
in detergenti
Aditivi precum silicati, fosfati (Na4P2O 7)si tripolifosfati sunt in
general incorporati in formulele detergentilor pentru a le
imbunatati performantele. Acestia produc o solutie mediu alcalina
favorabila actiunii detergentilor. Tot acestia mai pot forma
complexe ne-adsorbabile cu ionii metalici Ca 2+ si Mg2+ care
contribuie la duritatea apei si se comporta ca si agenti peptizanti,
ajutand la evitarea redepozitarii murdariei. Carboximetilul de
sodiu, ca si aditiv, imbunatateste performantele detergentului
pentru spalarea hainelor din bumbac formand un strat protectiv
hidratat adsorbit pe suprafata curata; aceasta ajuta la
impiedicarea redepozitarii murdariei. Inalbitoarele optice sunt
incorporate de obicei in detergentii pentru textile pentru a
adsorbi razele ultraviolete si a emite lumina albastra, pentru a
masca tendinta de galben care se poate forma pe tesaturile albe.