BFKT LP 6

MUSCHIUL

MUCHIUL este structura care convertete energia dinamic rezultat din

alimente n energie fizic, devenind elementul motor al micrii. =element
motor al miscarii pt.ca trece peste articulatii realizind miscarea
-in corp avem 430 muschi striati=40-45% din greutatea corpului la adultul
tinar
 CLASIFICAREA MUSCHILOR

A)dupa nr.de articulatii peste care trec:

-uniarticulari (toti muschii scurti) -
biarticulari(croitorul,dreptul femural..) -poliarticulari-
ex.flexori si extensori drgete
B)dupa lungime-muschi lungi(membre)
-muschi scurti(profunzi ai spatelui)
-muschi lati (trunchi,abdomen)
-muschi subtiri/grosi
-inelari ai orificiilor
C)dupa nr.capete de origine:
-mono-
-biceps-
-triceps
-cvadriceps
D)dupa asezare:-superficiali(cutanati,pielosi)
-profunzi
E)dupa structura si functie -nu exista muschi exclusivi
-muschi tonici= n general muschi extensori-cu fibre
musculare albe- muschi proximali, antigravitationali ce sar
o articulatie,tendoane late, -se contracta lent, obosesc greu
-muschi fazici=, n general muschi flexori cu
peredominanta fibre musculare rosii- muschi
superficiali, sar 2 articulatii, au tendoane lungi, se contracta
rapid, obosesc usor
F) muschi cardiac muschi striat,conine sarcomere,impuls
nervos intrinsec,contraie spontan unitar
Muschi scheletic= Striat,conine sarcomere,necesita
impuls nervos pentru contracie,fora contraciei depinde de
recrutarea fibrelor
muschi neted-fr sarcomere,prezint actin si miozin
CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE
-Fibre lente timp de reactie lung, forta max.dezvoltata mica, resistenta
mare la oboseala
-fibre rapide si rezistente timp de reactie scurt, isi conserva forta chiar
si dupa multe contractii
-fibre ce obosesc rapid dezvolta forta mare dar nu pot mentine timp
indelungat efortul
-fibre intermediare -contractie rapida, mentinuta un timp dar nu
genereaza forta foarte mare
 Activitatea muscular este de 2 feluri:

1.activitatea tonic postural, reflex, reprezentat de

tonusul muscular de repaus aflat sub comanda
reflexelor medulare prin intermediul buclei gamma i
a motoneuronului alpha i tonusul muscular postural
i de atitudine aflat sub control reflex medular,
cerebelos, extrapiramidal, al formaiunii reticulate.
2.activitatea voluntar rezultat din combinaia
sinergic a factorilor senzitivi i motori. Nu exist nici
o activitate motorie voluntar fr o pregtire tonico
postural a segmentului care urmeaz s se mite i
nici o micare voluntar nu se desfoar fr ca
schimbrile posturale s nu o urmeze.
 PROPRIETATILE MUSCHILOR

1. Contractilitate - FORTA MUSCULARA=este proportionala cu

suprafata de sectiune fiziologica(SSF=suma suprafetelor fiecarei
fibre din muschi)
2. Excitabilitate ( RAPIDITATEA DE RASPUNS a muschiului
este proportional cu lungimea fibrei musculare)
3. Extensibilitate
4. Elasticitate

VASCULARIZATIA =MUSCHII SUNT BINE VASCULARIZATI

In repaos majoritatea capilarelor sunt inchise. Se deschid alternativ
pe zone, in timpul contractiei musculare.
In contractia izometrica-circulatia scade INVERS proportional cu
tensiunea de contractie
In contractia izotonica circulatia creste prin deschiderea mai multor
capilare
 STRUCTURA MUSCHIULUI =CORP MUSCULAR + TENDON

CORPUL MUSCULAR
-este invelit de un manson conjunctiv =perimisium extern
-care are dublu rol:-protector-mentine forma muschiului,nu permite o intindere
prea mare
-mecanic- realizeaza planuri de alunecare in timpul contractiei
Perimisium intern= septuri conjunctive care pleaca din perimisium extern spre
interior si invelesc fascicolele musculare.
Fascicolele musculare=cea mai mica unitate structural a=mion=diametru diferit
si e format din 10-30 fibre musculare.
Fibra musculara=celula musculara - are dpdv structural
-membrana=sarcolema- gazduieste 2 structuri anatomo-functionale:
1.)partea postsinaptica a placii motorii care este unica la fibrele albe,
multipla la cele rosii
2.)poarta spre invaginarile tubulare ale sistemului tubular T ,prin care
sunt dirijate impulsurile nervoase spre elementele contractile (miofibrile)
 -citoplasma=sarcoplasma contine
surse de energie-lipide,glycogen
-organite celulare- nuclei, mitocondrii
-enzime - miozina, ATP-aza,fosforilaza
-aparat contractile - (benzi de miofilamente aranjate in miofibrile)
-sistem membranos canalicular ce porneste de la niv.sarcolemei si care cuprind
reticol endoplasmatic,saci laterali(cisterne terminale), tubi transversi(T).
Se gaseste in cantitate mare in muschii rosii si mai putina in muschii albi.
-nuclei
miofibrile=singurul element contractil al muschiului= -structuri proprii
citoplasmatice,diferentiate specific. Sunt sute de mii intracelular.Sunt asezate
in fascicole paralele intre ele de unde apare aspectul de zone alternante
intunecate si clare.
O miofibrila este formata din asezarea cap la cap a citorva mii de unitati
contractile=SARCOMERE care au o lungime de 2,5 m in repaos si se
intind intre 2 linii Z

SARCOMERUL ESTE ALCATUIT DIN 2 TIPURI DE FILAMENTE

PROTEICE =unul gros MIOZINA si unul subtire =ACTINA
PARAMETRII FUNCTIONALI AI FIBRELOR MUSCULARE SUNT
- forta
-rapiditatea contractiei
-rezistenta la efort
O fibra musculara - poate dezvolta prin contractie forta musculara
- se poate scurta cu 40-45% din lungimea de repaus
 REPARAREA (REGENERAREA) fibrelor muscular

-leziunile usoare ale fibrelor musculare se vindeca prin cicatrici

conjunctive nesemnificative pt.functia muschiului
-leziunile severe- se vindeca prin cicatrici cu aspect de tendon
intermediar ce afecteaza functia musculara si dau pericol de noi
rupture.
Kinetoterapia are ca obiectiv central muschii si articulatiile ,pt.ca
prin ele intervine pe toate sistemele din organism.
Paradoxal in patologia muschiului, Kinetoterapia are limite
serioase pina la contraindicatie-in unele miopatii.
MUSCHIUL are o importan deosebit n realizarea micrii, unii
autori considernd c depete importana articulaiei.
Strile fiziopatologice care mpiedic executarea unei micri normale la
nivelul muschiului : atrofia, retractura, distrofia i oboseala muscular.

Atrofia muscular=pierdere de masa musculara

Atrofia muscular de imobilizare apare ntr-un muchi cu inervaia
pstrat dar care a fost pus n imposibilitatea de a funciona (ap.
gipsat). Deoarece n aceast situaie nu se produc perturbri
structurale, refacerea prin kinetoterapie este prompt i demonstreaz
efectele kinetoterapiei.
Atrofia muscular de denervare
Retractura muscular reprezint creterea rezistenei musculare la
micarea pasiv. Trei termeni corespund mai mult sau mai puin acestei
definiii:
retractura, contractura= reprezntnd o stare de tensiune contractil
a unui muchi striat n repaus. Spasticitatea este o rezisten
excesiv a muchiului produs prin leziune a neuronului motor central.
Contractura muscular este definit ca scurtarea muchiului sau
meninerea unei tensiuni musculare, dureroas sau nu, reversibil sau
fix, paroxistic sau permanent. Din punct de vedere clinic se descriu
3 tipuri de contracturi:
1.Contractura antalgic, de aprare, care blocheaz o articulaie dureroas.
Este un reflex nociceptiv care merge pe cile polisinaptice exteroceptoare i
crete activitatea motoneuronului alpha. Ea este o contractur secundar unei
cauze patologice de vecintate i deci, trebuie respectat pn la ndeprtarea
cauzei.
2.Contractura algic este o contractur primar, autontreinut printr-un
feed-back pozitiv, cu punct de plecare muchiul. Stimularea senzitiv intens a
unui muchi izolat poate fi originea unei contracturi lente i dureroase.
Stimularea poate fi produs de ctre o stare de ischemie, un hematom, o
ruptur de fibre musculare, un depozit calcar.
3.Contractura analgic este un termen generic care desemneaz 3 tipuri
diferite de contractur:
miostatic aprut cnd un segment de membru este imobilizat ntr-o poziie de
scurtare muscular. Iniial acest tip de contractur este reversibil, dar dup
mai multe sptmni devine ireversibil.
miotatic este suportul spasticitii
Contractura congenital este produs prin mecanisme centrale i periferice
(artrogripoz).
Distrofia muscular este denumirea generic dat unor boli
degenerative ale muchiului striat, condiionate genetic, cu
evoluie lent progresiv. Tulburarea muscular creaz grade
diferite de insuficien muscular, de la forme simple pn la
forme care sunt incompatibile cu activitatea muscular, motiv
pentru care exerciiul fizic trebuie nceput precoce. Programele
kinetice nu urmresc creterea forei sau a rezistenei musculare
ci meninerea lor la valoarea existent.
Oboseala muscular este o stare fiziopatologic constnd n
incapacitatea muchiului de a se contracta, de a executa un
travaliu muscular. Nervul trimite impulsuri, dar muchiul este slab
prin scderea rezervelor de substrat energetic al contraciei.
Oboseala muscular este inversul rezistenei musculare.
Creterea rezistenei musculare duce i la ntrzierea apariiei
oboselii musculare.