Formare de

FORMATORI

De aici incepe jocul

Ascult si invat sa aud
Privesc si invat sa vad Robert H. Vaughn
 CELE SAPTE LEGI AFLATE LA
TEMELIA SUCCESULUI
ROB PARSONS (2002)

Legea 1: Nu alegeti sa fiti bogat in bani si

sarac in timp.
Legea 2: Incredintati-va ca munca d-
voastra face cu adevarat diferenta.
Legea 3: Folositi-va atuurile.
Legea 4: Credeti in putere viselor.
Legea 5: Puneti familia inaintea carierei.
Legea 6: Pastrati-va legatura cu realitatea.
Legea 7: Nu va multumiti cu succesul
straduiti-va sa dobanditi un rost in viata.
 Training-ul este procesul de transmitere
catre participanti intr-o maniera planificata
si structurata a unor informatii ce trebuie
sa duca la schimbari comportamentale si
imbunatatiri ale performantei.
Formatorul este specialistul n formare
care proiecteaz, deruleaz, evalueaz i
revizuiete activiti teoretice / practice i /
sau programe de formare i dezvoltare a
competenelor profesionale, derulate n
instituii specializate sau la locul de
munc! (conform Standardului
Ocupaional, 2007).
 Rolul formatorului

Consultant in dezvoltare
Promoveaza si faciliteaza procesul de
invatare si dezvoltare
Concepe/livreaza/evalueaza programul
de training
Rezolva problemele legate de logistica si
administrarea activitatilor de instruire
Creeaza un mediu adecvat pentru
transmiterea informatiilor
 OBIECTIVELE FORMARII

Identificarea nevoilor de instruire

Definirea ANDRAGOGIEI
Comunicarea eficienta
Utilizarea metodelor de formare
Captarea atentiei
Controlul emotiilor
Gestionarea conflictelor
Livrarea interactiva si dinamica a sesiunii de instruire
Evaluarea programului de formare
 STILURI DE INVATARE

Definitie!
Reprezint modalitatea de
receptare,prelucrare, stocare si
reactualizare a informaiei i se
formeaz prin educaie.
 Identificarea stilurilor de
invatare
1. (Kolb, 1984)

STILURI DE
INVATARE

REFLEXIV ACTIV TEORETIC PRAGMATIC

 2. Dup EMISFERA CEREBRAL
activat predominant n
invare
Stilul GLOBAL (dominanta dreapta)

Stilul ANALITIC (dominanta stanga)

 3. Dup COMPONENTA
GENETIC implicat

Stilul VIZUAL
Stilul AUDITIV
Stilul TACTIL /KINESTEZIC
 Andragogia
Invatarea la adulti

Principiile andragogiei (Knowles 1998)

Adultii sunt autonomi si independenti in modul in

care abordeaza invatarea.
Adultii invata cel mai bine prin metode
experentiale.
Adultii sunt constienti de nevoile specifice de
invatare, determinate de viata sau munca lor.
Adultii simt nevoia de a-si aplica cunostintele sau
aptitudinile nou-acumulate.
Invatarea trebuie privita ca un parteneriat intre
trainer si cursant, iar experientele proprii trebuie
folosite ca resurse in cadrul procesului.
 PEDAGOGIE
activitatea elevului este
dirijat de profesor;
profesorul este responsabil
de cunotinele predate,
modul de predare (strategii
didactice), organizarea
activitii;
profesorul evalueaz
activitatea elevului;
elevul nu are o experien
anterioar suficient de
bogat ca s poat fi
utilizat ca surs n
nvare pentru colegi sau
profesor;
experiena profesorului
este cea mai important;
ANDRAGOGIE
nvarea adulilor este
autodirijat;
decid ei nii ce este
important de nvat;
acetia i asum
rspunderea cu privire la
propria activitate;
adulii i autoevalueaz
performanele i progresul;
adulii au o experien
anterioar semnificativ
cantitativ i calitativ;
avnd experiene de via
bogate i diverse, adulii
constituie unul pentru altul
surse de nvare reciproc,
chiar i pentru formator;
experiena anterioar
diferit asigur diversitatea
n grupele de aduli;
 Adultii invata cand
procesul de invatare:
Presupune respectarea cursantului
Raspunde unor nevoi recent identificate
Este experential
Presupune schimbari comportamentale
Este reflectiv
Instruieste si furnizeaza feedback
Implica existenta unei atmosfere
propice instruirii
 PROCESE DE INVATARE

INVATAREA DE LA O ALTA PERSOANA

feedback
reflectie
provocare
sprijin
imitare
 INVATAREA PRIN SARCINI

asumare raspundere
luarea de decizii
expunerea la alte puncte de vedere
provocare
observare
 INVATAREA IN COLECTIV

interactiune
constientizare
gandire strategica
exercitare influenta
CICLUL FORMARII
INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE
A NEVOILOR DE FORMARE

Chestionarul
Discutiile libere
Interviul
Evaluari anterioare
Cerintele pietei muncii
 Necesitatea analizei nevoilor
de formare

Determina ceea ce viitorii participani tiu deja;

Identifica ce anume au nevoie participanii s
tie pentru a-i mbunti performanele;
Permite construirea de programe de formare
centrate strict pe domeniile n care cursantii
prezint deficiene;
Permite formularea obiectivelor pentru
programele de formare;
Permite creterea cunotinelor i abilitilor;
 Standard ocupational
Formator
Competente specifice:
Pregtirea formrii
Realizarea activitilor de formare
Aplicarea metodelor i tehnicilor speciale de
formare
Evaluarea participanilor la formare

http://www.anc.gov.ro/uploads/so/m/Formator.pdf
PROIECTAREA EVENIMENTULUI DE
INSTRUIRE
 DEZVOLTAREA UNOR RELAII POZITIVE
NTRE FORMATOR I CURSANTI
relaia ntre formator i adultul cursant trebuie s treac
dincolo de afiniti, preferine sau antipatii personale;
folosirea ntrebrilor deschise, ce invit la dialog,
reflecie, contientizarea implicrii (contribuie la
dezvoltarea ncrederii);
afirmarea pozitiv a cursanilor (aprecierea, ludarea
lor);
respectul mutual;
implicarea cursanilor n sarcini semnificative pentru ei;
responsabilizarea cursanilor;
necesitatea rspunderii imediate la ntrebrile adresate
de cursani;
stabilirea rolurilor (Adultul trebuie s tie ce rol are de
ndeplinit n grup)
COMUNICAREA
 COMUNICAREA NONVERBALA

Cumulul de mesaje, ce nu sunt exprimate prin

cuvinte i care pot fi decodificate, crend nelesuri
Aceste semnale pot repeta, contrazice, nlocui,
completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.
Mesajele comunicarii nonverbale sunt transmise prin
mimica, privire, gestica si prin elementele de
paralimbaj.
Expresiile faciale
Miscarile si postura corpului
Gesturile
Contactul vizual
Distanta
Vocea
 COMUNICAREA PARAVERBALA
Este reprezentata de modul in care sunt folosite
cuvintele, prin folosirea caracteristicilor vocii.
Se refer la: tonul vocii, viteza vorbirii,
ritmul i inflexiunile rostirii, intensitatea,
volumul vocii, pauzele, sublinierile, alte
sunete produse.
Modul de folosire a vocii i mai ales tonul pot
s:
o susin/ntreasc mesajul verbal
ocontrazic mesajul
odeformeze mesajul
o nlocuiasc mesajul
 COMUNICAREA VERBALA
Un mesaj redat prin intermediul unor
cuvinte reprezinta o comunicare.
Si poate fi:
Comunicare orala
Comunicare scrisa
RETINE! Nu vei avea niciodata o a doua sansa
ca sa
produci prima impresie.
Primele 90 de secunde ale unei intalniri
reprezinta
90% din impresia pe care o produceti
celorlalti!
CAPACITATEA EMPATICA A
FORMATORULUI

Eul se simte cellalt

Pentru a-i tri:

strile
gndurile
aciunile
fr pierderea identitii proprii
ETAPE ALE PROCESULUI DE EMPATIZARE

DETAARE
DE CELLAT

RECUNOATERE
EMOII, GNDURI, ACIUNI
ALE CELUILALT

TRANSPUNERE
 ASCULTAREA ACTIVA

O forma structurata de ascultare si raspunsuri

cu focalizarea atentiei asupra vorbitorului.

Necesita cel putin urmatoarele 3 elemente:

FOCALIZAREA pe ceea ce spune vorbitorul (se
asculta cu atentie)
REFORMULAREA afirmatiilor auzite permite
vorbitorului sa-si dea seama daca mesajul a fost
intr-adevar inteles
PUNEREA DE INTREBARI DESCHISE
incurajeaza vorbitorul sa ofere mai multe detalii si
astfel se evita neintelegerile.
 Pasii de urmat spre o ascultare activa eficienta:

Priveste in ochi persoana care vorbeste.

Evita pe cat posibil sursele de distragere
a atentiei.
Ofera raspunsurile potrivite care vor incuraja
persoana ce vorbeste sa continue.
Concentreaza-te asupra cuvintelor interlocutorului.
Nu te lasa distras de gandurile tale.
Pastreaza-ti spiritul deschis.
Nu da sfaturi daca nu iti cere.
Permite-i interlocutorului sa-si exprime ideile fara
sa-l intrerupi.
Adreseaza intrebarile potrivite.
Fara idei preconcepute.
MOTIVAREA PARTICIPANILOR LA
FORMARE

Motivarea este ceea ce energizeza,

directioneaza si sustine un
comportament. (Steers si Porter, 1988)

Psihologul american A.Maslow

organizeaz nevoile ntr-o structur
cunoscut sub denumirea de piramida
nevoilor. Pornind de la baz, cele 7
categorii de nevoi ale piramidei sunt:
 Condiii necesare pentru crearea unei
situaii motivante (Vinanu, 1998):

existena unui interes pozitiv pentru

activitatea desfurat;
prezena unei atenii continue n activitate;
rezistena la oboseal i la momentele
critice;
interes pentru progresul sau performanele
realizate;
ritm alert de desfurare a activitilor.
FACILITAREA ACTIVITILOR DE NVARE
Cei 5 F ai facilitarii:

FOARTE PRIETENOS

FERM FAIR-PLAY

FLEXIBIL FOCALIZAT
 Foarte prietenos
O atitudine prietenoas ofer participanilor un sentiment
de relaxare care contribuie la mbuntirea calitii
contribuiei lor. Un zmbet atrage dup sine alt zmbet.
Ferm
ntotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are
responsabilitatea de a duce discuia mai departe, dei unii
participani se vor mpotrivi.
Focalizat
Fiecare sesiune de curs necesit o focalizare. Fiecare
sesiune trebuie s respecte, mai mult sau mai puin, planul
iniial. A rmne focalizat poate nsemna i a fi ferm.
Flexibil
Unele discuii pot devia de la programul iniial. Facilitatorul
trebuie s hotrasc situaiile n care acestea pot fi
continuate sau n care acestea necesit redirecionare.
Fair play
Toi participanii trebuie tratai n acelai fel i trebuie s le
fie oferite ocazii de implicare. Facilitatorul are
responsabilitatea ca toat lumea s nvee.
TIPURI DE PARTICIPANTI SI
MODALITATI DE ABORDARE

CURSANTUL
DOMINANT
Caracteristici: grabit, galagios,
direct, interesat de
rezultatul final
Abordare:
Tonul vocii trebuie sa fie hotarat.
Discutia este la obiect, fara detalii in
exces.
CURSANTUL
STABIL
Caracteristici: calm, organizat, flexibil

Abordare:
Tonul vocii trebuie sa fie cald.
Se asculta cu rabdare si i se acorda un
timp de gandire inainte de a da un
raspuns.
CURSANTUL TIMID
Caracteristici: taciturn, retras,
introvertit, nesigur

Abordare:
Tonul vocii trebuie sa fie cald.
Este ascultat cu rabdare.
Este dat drept exemplu in anumite
situatii pentru a-l incuraja.
CURSANTUL
ATOTSTIUTOR
Caracteristici: monopolizeaza
discutia, este bine informat.

Abordare:
Adreseaza-i o intrebare foarte
dificila!
Asteapta pana face o pauza in
discutie si schimba subiectul!
Alti factori:
GESTIONAREA CONFLICTELOR
 MENINEREA UNEI RELAII POZITIVE PE
PERIOADA CONFLICTULUI prin: ascultare activ,
utilizarea ntrebrilor deschise pentru clarificarea
mesajelor.

FOCALIZAREA PE PROBLEM, NU PE PERSOAN,

folosirea unor termeni concrei,
specifici,comportamentali n descrierea situaiei i nu
generali, utilizarea unui limbaj adecvat.

UTILIZAREA COMUNICRII DIRECTE I POZITIVE

IDENTIFICAREA BARIERELOR N REZOLVAREA

CONFLICTULUI. (judecarea persoanei i nu
evaluarea mesajului, ascultarea interlocutorului
pentru a identifica greelile i nu pentru a nelege
mesajul, convingerea c numai el are dreptate ).
FEEDBACK-UL

FEEDBACK-UL este un
instrument folosit permanent,
indiferent de domeniu, atat in
viata personala cat si in viata
profesionala si inseamna a
descrie altei persoane
comportamentul acesteia si
ceea ce a simtit receptorul ca
reactie la comportamentul
emitentului.
 CLASIFICARE

Feedback evaluativ:

Este bine primit doar atunci cnd e pozitiv;

Poate fi uor confundat de interlocutor ca

fiind un atac personal;

Evalueaz fr a separa persoana de

aciune.
 Feedback prescriptiv:

NU ofer o infomaie precis;

Este lipsit de consisten;

Poate fi uor confundat de interlocutor ca
fiind un sfat i nu un feedback.
 Feedback descriptiv

Corespunde noiunii de feedback autentic;

Nu emite judeci de valoare;
Este solicitat, de obicei;
Este bine intit i specific;
Descrie fara a judeca, impactul si
sentimentele legate de comportamentul
observat
Genereaza rezultate remarcabile si reduce
reactia defensiva din partea
interlocutorului
Ofera informatii ce maximizeaza invatarea
 Regulile feedback-ului

Aloc-i timpul necesar pentru a acorda un

feedback complet;
Fii sincer;
Critic aciunea, nu persoana;
Folosete exemple concrete, fii specific;
Accept faptul c poi ntmpina rezisten
acord spaiu i timp interlocutorului;
Evit extremele n adresare (cuvinte precum
niciodat, mereu, cel mai)
Folosete des persoana I (EU cred c...) i
adresarea direct;
Ofer feedback doar pentru situaiile n care
interlocutorul poate schimba ceva;
Ofer feedback innd cont de noiunile de
confidenialitate i discreie.
 Atunci cand primesti
un feedback,
spui doar
Multumesc!.
Nu trebuie nici sa te
certi, nici sa
contrazici, nici sa dai
feedback la
feedback!

Observ ceea ce persoana spune i face (am

observat c)
Descrie fr a judeca, ceea ce ai vzut (am vzut
c, A, B, C, )
Descrie sentimentele/gndurile tale legate de
comportamentul observat (am simit)
Descrie impactul asupra ta (mi-a plcut, nu mi-a
plcut, m-a demotivat, nu m-a demotivat, etc.)
CONTROLUL EMOTIILOR
Definitie!

Emotiile sunt reactii la evenimente

semnificative, incluzand reactiile
fiziologice si comportamentale.
Clasificare emotii - Daniel Goleman
Sfaturi pentru controlul
emotiilor
1. Descopera sursa emotiilor tale.

2. Ia atitudine si indeparteaza sursa

temerilor tale.

3. Concentreaza-te asupra a ceea ce

vrei.
 TEHNICI DE CAPTARE A
ATENTIEI
Limbaj Verbal:

Glume
Prezentare atipica
Parasirea subiectului
Limbaj nonverbal:

Gestica
Mimica
Contact vizual
Postura
Limbaj paraverbal:

Ruperi de ritm
Cresterea/scaderea volumului
Ton
Momente de tacere
DISCURSUL IN PUBLIC
 TIPURI DE DISCURS

discurs care INFORMEAZA

discurs care CONVINGE

discurs care EMOTIONEAZA

discurs care AMUZA

ELEMENTELE DISCURSULUI

1. INTRODUCEREA
2. CORPUL DISCURSULUI
3. INCHEIEREA
 SFATURI
SA STII FOARTE BINE DISCURSUL
SA EXERSEZI! IAR SI IAR SI IAR!
SA CUNOSTI AUDIENTA
SA CUNOSTI INCAPEREA
RELAXEAZA-TE!
IMAGINEAZA-TI CUM TII DISCURSUL
REALIZEAZA CA OAMENII VOR CA TU SA AI SUCCES!
NU-TI CERE SCUZE PENTRU EMOTII
CONCENTREAZA-TE ASUPRA MESAJULUI, NU ASUPRA
MEDIULUI
CASTIGA EXPERIENTA!
Definitie!

PUBLIC SPEAKING
Este arta de a vorbi unui grup de
oameni intr-un mod structurat si
deliberat, cu intentia de a informa,
influenta/convinge sau distra
audienta.
Martin Luther King Jr.

http://www.youtube.com/watch?v
=V57lotnKGF8
EVALUAREA PARTICIPANTILOR

EVALUAREA reprezint
totalitatea activitilor prin care
se colecteaz, organizeaz i
interpreteaz datele obinute n
urma aplicrii unor instrumente de
masura, n scopul emiterii unei
judeci de valoare pe care se
bazeaz o anumit decizie n plan
educaional.
 Evaluarea performantei are
trei functii:

Diagnostica (face cunoscute situatiile

si factorii ce duc la obtinerea anumitor
rezultate, stabilind eventual proceduri
de remediere a unor puncte critice)

Prognostica (anticiparea
performantelor viitoare pe baza
rezultatelor inregistrate, de obicei
aceasta functie se asociaza celei de
diagnoza, fiind complementare)

De certificare (a nivelului de
cunostiinte si abilitati ale
participantilor la incheierea unei
perioade de instruire)
 TIPURI DE EVALUARI

EVALUAREA INITIALA:

Se realizeaza la inceputul programului de instruire

pentru a stabili nivelul de pregatire al cursantilor

Se identifica astfel nivelul de cunostinte, competente

si aptitudini, in scopul atingerii obiectivelor propuse.

Evaluarea initiala sprijina planificarea activitatii

formatorului
 EVALUAREA PE PARCURS:

Ofera permanent posibilitatea de raportare la

obiectivele propuse si evidentiaza progresul
inregistrat

Feedback-ul obtinut este mai util si eficient, ajuta

formatorul si cursantul sa isi adapteze activitatea
viitoare la specificul situatiei
 EVALUAREA FINALA:

Se realizeaza la sfarsitul perioadei de instruire

La finalul trainingului se evalueaza:

masura in care au fost atinse obiectivele

continutul prezentat
forma in care a fost prezentat
lucrurile placute/neplacute
organizare
comunicare/atmosfera
aplicabilitatea trainingului
prestatia trainerului
 Instrumente de evaluare:

Teste
Chestionare
Observatii asupra performentei,
practicii sau aptitudinilor
interpersonale
Discutii sau analiza de grup
Interviuri individuale sau de grup
Incurajarea reflectiei
personale
Reflecia personal este
o modalitate de
comunicare la nivelul
dialogului i limbajului
intern, care presupune
concentrarea interioar
i focalizarea gndirii
asupra unor idei, a unui
subiect, a unei idei
Tipuri de reflectie:
Individuala
Colectiva/de grup
Deductiva
Critica
Spontana
Ocazionala
Din exterior sau
autodirijata
PRINCIPALELE METODE DE
FORMARE
 Explicatia: metod de expunere verbal, care urmrete
dezvluirea, clarificarea, asigurarea nelegerii unor noiuni,
principii.
Prelegerea: expunerea unui volum mare de cunotine, idei,
teorii, concepii, prin confruntri i argumentri ct mai detaliate.
Conversatia: Convorbire care se realizeaz ntre formator si
cursanti, prin care se stimuleaz i se dirijeaz activitatea de
nvare a acestora. Se bazeaz pe ntrebri i raspunsuri.
Dezbaterea: Schimb reciproc, organizat i constructiv de
informaii, impresii, preri, aprecieri critice, propuneri, axate n
jurul unui subiect luat n studiu, n jurul unui exemplu, al unui
fapt concret etc.
Brainstorming: Const n elaborarea n cadrul unui grup, n mod
spontan i n flux continuu, a unor soluii, idei originale necesare
rezolvrii unei probleme.
Observatia: Modalitatea de formare a capacitilor de percepere
activ
Studiul de caz: analiza unei situatii specifice
Exercitiul: Este modalitatea de efectuare contient i repetat
a unor aciuni i operaii n scopul formrii de priceperi i
deprinderi practice sau intelectuale, dezvoltrii unor capaciti i
atitudini
Jocul de rol: Metod bazat pe simularea unor funcii, activitati,
fenomene
INVATAREA PRIN DINAMICA DE GRUP
mprtirea experienelor;
Descoperire individual a
lucrurilor;
nvarea din greeli;
Experimentarea;
Implicarea tuturor;
Amuzament;
Ii provoci pe ceilali s gndeasc;
S reflectezi asupra a ceea ce ai
nvat;
Dezvoltara ncredere;
Multitudine de activiti;
Oamenii care comunic,
mprtesc, discut;
Accesibil oricui.
ROLURI IN GRUP
iniiator - contribuitor
cuttor de informaii
cel care cere opinii
cel care ofer opinii
cel care ofer informaii
cel care elaboreaz
coordonator
orientator
evaluator critic
energizant
tehnician al procedurilor
nregistrator
 Procesul de formare ncepe cu identificarea
i analiza nevoilor de formare i continu
cu celelalte etape necesare n derularea
procesului de formare, proiectarea
formrii, desfurarea formrii,
evaluarea procesului de formare.
Analiza nevoilor poate fi abordat din trei
puncte de vedere:
Analiza nevoilor unor zone de ocupare;
Analiza nevoilor anumitor ageni economici;
Analiza nevoilor solicitanilor de locuri de
munc;
Analiza meseriilor i a competenelor de
referin.
PROIECTAREA PROGRAMELOR DE
FORMARE
Proiectarea presupune parcurgerea etapelor redate
n schema urmtoare:
 Proiectarea unei activiti de formare
presupune parcurgerea unor etape distincte
care are rolul de a ghida i orienta demersul
practic n care sunt implicai agenii
formrii.
Aceste etape sunt:
stabilirea obiectivelor operaionale,
(concrete);
selectarea, prelucrarea i adecvarea
coninutului;
elaborarea strategiei de formare i stabilirea
metodologiei de evaluare/autoevaluare.
 MIJLOACELE DE TRANSMITERE A INFORMATIILOR

Mijloacelor auditive:
cd-player
casetofon
microfon.
Mijloace vizuale:
Graficele
Video
Retroproiector/videoproiector
Diapozitivele
Mijloace scrise
Copii xerox
Tabla
Flipchartul
 ORGANIZAREA PROCESULUI DE
FORMARE

ELEMENTELE
PLANULUI
DE INSTRUIRE

MATERIALELE SARCINILE OBIECTIVELE METODELE INCADRAREA

FOLOSITE FORMATORULUI PLANULUI FOLOSITE IN TIMP
 EVALUAREA PROCESULUI DE
FORMARE

Evaluarea este procesul prin care

informaiile sunt colectate i analizate
pentru a stabili n ce msur planul de
training i-a atins obiectivele. Evaluarea i
ajut pe formatori s ia decizii obiective de
mbuntire a activitii de instruire.
 Deciziile care se pot lua n urma acestei etape pot s
rspund urmtoarelor ntrebri:
Cum i-a atins fiecare curs obiectivele de cretere a
performani individuale?
Cum se poate mbunti selecia participanilor pentru
programul de formare?
Cine ar mai putea fi inclus n participarea la formare?
Care a fost calitatea diferitelor elemente ale activitii de
formare n cadrul evalurii procesului de formare se au n
vedere urmtoarele aspecte:
cunotine, atitudini, aptitudini, deprinderi;
dac tiu i ce tiu s fac participanii, cum tiu s aplice
n viaa real ceea ce au nvat;
atingerea obiectivelor legate de un anumit coninut
modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de
nvmnt stabilit dinainte;
organizarea i desfurarea procesul de nvare;
achiziiile dobndite n timpul procesului (cunotine,
abiliti, atitudini noi)
procesele de instruire;
prestaia formatorului
trsturi de personalitate i de conduit;
 Evaluarea post program de training se poate
face prin intermediul urmtoarelor metode:
Observarea din partea managerului de linie a
performanei angajailor;
Observarea din partea trainerului a performanei
angajailor;
Un chestionar din urmrire / follow-up realizat de
ctre supervizor i trainer;
Un interviu structurat de urmrire / follow-up
realizat de ctre supervizor sau trainer;
Un interviu telefonic realizat de ctre trainer;
Analiza incidentelor critice;
Consultarea jurnalelor de nvare.