ROMNIA

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

UNIVERSISATEA DUNREA DE JOS DIN
GALAI
FACULTATEA TRANSFRONTALIER DE
TIINE
UMANISTE,ECONOMICE I INGINERETI
SPECIALITATEA:INGINERIA PROCESRII
MATERIALELOR

Tema:Compoziia solului,
compoziia chimic i fizic

Cadrul didactic: Carmelia-Mariana DRAGOMIR
Studenta: Bizu Andriana
grupa IProM, an. I.

Cahul,2016
Ce este solul?

Stratul de la suprafaa
pmntului, n care plantele
i nfig rdcinile
i de unde i iau apa
i substanele hrnitoare.
 partea superioar, afnat
a pmntului;
ntr-un continuu proces
de formare i evoluie;
asigur condiii prielnice
pentru viaa plantelor,
a animalelor subterane
i microorganismelor.
 PROFIL de SOL
Solul este
structurat
n straturi
paralele,
succesive.
 Cum s-a
format solul?
Prin frmiarea rocilor,
datorit:
- ngheului;
- dezgheului;
- ploii;
- vntului;
 Iat cum
arat solul pietros.
 Cum s-a
format solul?
Prin alterarea ( putrezirea)
i descompunerea:
- plantelor; substane
- animalelor; organice;
- excrementelor
animalelor.
humus
humus = amestec de substan organic;
= rezultatul descompunerii
naturale a corpurilor cu via ;
= asigur fertilitatea solului;
Cernoziom = sol bogat n humus;
 Tipuri de soluri
negru - cernoziom;
argilos;
calcaros;
mltinos cu exces de umiditate;
nisipos.
 Sol srac n
nutrieni

Sol mltinos,
cu exces
de umiditate;
argil
- sol mltinos
- Deert sol nisipos
- Oaz, n deert
 SOLURILE POT FI:
Permeabile i/sau =permit circulaia aerului
i a apei printre particulele
afnate
componente.
solurile Afnarea este produs
fie pe cale natural,
negre nisipoase fie de ctre om,
cu unelte i maini agricole.
Impermeabile = nu permit trecerea apei;
calcaroase
solurile
argiloase
 Fertile:

- propice pentru cultura plantelor;

- cu coninut mare de nutrieni;
- sunt alctuite din humus i din loess;

cernoziomul solul cel mai fertil;

Loessul = nisip fin i praf argilos,
purtate de vnt;
- s-a format n locurile
care au mpiedicat vntul s le
transporte mai departe : - pe vi;
- pe dealuri;
- mulumit acestor depuneri,
solul este deosebit de fertil,
ceea ce a favorizat cultura
plantelor.
RMA
rol important n afnarea solului;
contribuie la sporirea fertilitii lui.
Cu ct este mai
nalt forma de relief,
cu att este mai
subire stratul de sol.

la nlimi mari,
gsim stnci golae,
sau cu un strat
superficial de sol;
 - mediu de via pentru plante
i animalele subterane;

- crti, - coropinie; - rme;

 n funcie de forma de relief, solul este
propice pentru cultivarea anumitor plante:
- la cmpie: - orice cultur;
(cernoziom) - cereale;
- plante tehnice;
- la deal - pe pantele nsorite: - cereale;
(sol
brun
- plante tehnice;
de - vi-de-vie;
pdure) - pomi fructiferi;
- tutun;
- pe solurile nisipoase:
- pomi fructiferi;
- vi-de-vie;
- pepeni.
 cerealele i plantele tehnice sunt culturi
propice cmpiei i pantelor nsorite
ale dealurilor;

-lan de floarea-soarelui
(plante tehnice);
 -rapi
- pomi fructiferi
(plante
tehnice)

- vi-de-vie

- pante nsorite ale dealurilor

-Tutun - pe soluri nisipoase;
- tutun pus
la uscat;
 anumite tipuri de sol sunt folosite
ca materie prim:
- lut - argil galben: - ceramic;
- cahle de teracot;
- igle;
- crmizi;

- caolin argil alb: - porelan;

- nisip cuaros n combinaie cu alte materii:- sticl;

Nmolul
i
argila
sunt - la tratarea unor boli;
folosite: - n cosmetic;
 Din nisip
cuaros se
fabric
sticl.

- La
fabrica
de sticl

- Obiecte din sticl;

Umiditatea Cantitatea de apa care poate fi indepartata
prin uscare la temperatura de 105-110oC, exprimata in
grame si raportata la 100g de sol uscat

Aparat de msurat umeditatea solului

 Densitatea aparenta (masa
volumetrica) -Da= denistatea
volumetrica = greutatea unitatii de
volum de sol uscat in asezare
naturala.

Densitatea (greutatea specifica)-

D- reprezinta greutatae unitatii de
volum din faza solida a solului, fiind o
proprietate constanta in timp.
 Porozitatea- porozitatea
totala (PT)-porozitatea de
aeratie (PA) = (spatiu lacunar)
proportia care nu este ocupata
de particulele solide is care
poate fi ocupata cu apa si aer.

Textura(compozitia
granulometrica) = proportia in
care particulele de sol de
diferite marimi (de la cele
coloidale de argila si pana la
celegrosiere de nisip si de
pietris) paticipa la alcatuirea
solului.
 Carbonatii din sol carbonatii alcalino-
pamantosi si greu solubili CaCO3 si MgCO3, care
sunt frecventi intalniti in sol.
 Aciditatea solului:
aciditatea actuala pH-ul este detreminata de
totalitatea ionilor de H+ care circula liber in solutia
solului. Masurarea lui se poate face prin metode
potentiometrice si prin metode colorimetrice.
aciditatea potentiala a solului reprezinta acea
parte a aciditatii determinata de concentratia ionilor
de hidrogen fixati la nivelul complexului adsorbtiv al
solului si care prin procese de schimb pot trece la
nivelul solutiei solului ,determinand acidifierea
acesteia.
 Suma cationilor bazici de schimb SB este
suma bazelor schimbabile si reprezinta
continutul de cationi schimbabili ai elementelor
alcaline si alcalino-pamintoase.

Capacitatea de schimb cationic (T) = reprezinta

suma coninuturilor de cationi schimbabili din
sol

Grad de saturatie in baze: (V%) arata proportia

in care complexul adsorbit al solului este
saturat cu cationi bazici.Se exprima in procente
si se stabileste prin calcul: V%=(SB/T)100
 Cantitatea de humus humusul
este cel mai important component
organic al solului, fiind alcatuit in cea
mai mare parte din compusi organici
specific (acizi humici).