IDENTIFICAREA IN NATURA A

FENOMENELOR DE PROPAGARE
A LUMINII
 REFRACTIA ATMOSFERICA
Refracia atmosferic const abaterea de la propagarea rectilinie a razelor de
lumin la trecerea prin straturile atmosferei cu indici de refracie diferii. Variaia
indicilor de refracie se datoreaz variaiei densitii aerului, variaie ce depinde
de altitudine, de temperatur, de presiune i umiditate. Efectul refraciei
atmosferice const n curbarea razelor de lumin.

Refracia atmosferic ce se produce n apropiere de sol pentru raze ce provin

de la obiecte terestre se numete refracie terestr.
terestr Ea produce miraje i poate face
obiectele deprtate s par c sclipesc sau c se unduiesc.
Refracia atmosferic a razelor de lumin ce provin de la corpuri cereti se
numete refracie astronomic.
astronomic Refracia astronomic face ca obiectele astronomice
s par mai ndeprtate dect sunt n realitate. Afecteaz nu numai razele de lumin,
ci toate radiaiile electromagnetice, dar n proporii diferite.
 CURCUBEUL

Unul dintre fenomenele cele mai frumoase produs de razele de lumin este curcubeul,
despre care toat lumea tie c se formeaz numai pe timp de ploaie, cnd soarele nu
este prea sus fat de orizont.
Curcubeul apare in partea opus celei unde se gsete soarele si se formeaz pe
fondul de culori gri al norilor din care plou. Curcubeul apare ca un arc, sau chiar mai
multe, colorat foarte viu in culorile spectrului care se succed din interiorul spre
exteriorul arcului, astfel:
violet-indigo-albastru-verde-galben-portocaliu-rosu.

Mecanismul producerii lui este urmtorul:

Raza de soare intrnd in pictura de ap se refract si se descompune in cele 7 radiaii
colorate, (care combinate dau mpreun lumina alb). Aceste 7 radiaii se reflect in
interiorul picturii de ap si ies afar prin cealalt jumtate a picturii. Cnd ies din
pictur se refract din nou, pentru c aerul e mai puin dens dect pictura de ap.
Razele solare intr albe in pictura de ap si ies descompuse in 7 radiaii colorate,
dnd ochiului impresia unei irizaii.
 Cum sa gasesti un curcubeu
Depistarea unui curcubeu poate fi o pura ntmplare, dar a stii unde sa-l cauti ti poate
spori sansele de a avea un spectru vizual mai larg.
DIN AVION:
Un loc langa fereasta n timpul zborului cu avionul ti va permite excelente ocazii de a
depista curcubee circulare, care apar atunci cnd avionul trece ntre nori cumulus, n timp ce
soarele se afla n spatele privitorului. Curcubeele circulare (dar si alte tipuri) se pot vedea de
asemenea de la mare naltime. Cauta unul cnd urci pe munte.
N PICATURILE MPRASTIATE DE O CASCADA:
Cascadele, apa oceanului, jetul furtunului cu care stropesti gradina si alte surse de stropi
produc curcubee superficiale sau nu.
Cnd stropesti gradina cu un furtun, iar soarele se afla n spatele Dvs. tinnd spritul
furtunului n diverse unghiuri, n cele din urma veti zari n aburul format de stropi, un curcubeu,
sau mai multe concomitent, numite arcuri supranumerare.
N ROUA DIMINETII:
n pnzele de paienjeni, poiene, plcuri de arbori, gradini ornamentale, iarba, pasuni sau n
alte locuri unde se aduna stropi de roua, se strng adesea si fragmente stralucitoare ce au
spectrul de culori al curcubeului si se poate observa dis de dimineata.
PESTE LACURI SI HELESTEE:
Luciu ntins de ape linistite sporeste intensitatea curcubeelor existente, crend curcubee
de reflexie cu cele mai stralucitoare tonuri. Asemenea unei oglinzi, suprafata apei reflecta
lumina din curcubeu napoi n cer, intensificnd culoarea pe care o priviti
NTR-O PICATURA DE APA:
O singura picatura de apa ce staluceste pe o frunza poate produce un minuscul dar accesibil
spectru de culori. Stnd cu spatele la soare tine frunza cam la un inci departare de ochi,
miscnd-o pna gasesti unghiul precis al curcubeului care va transfora lumina alba a soatrelui n
culorile spectrului
 MIRAJUL

Mirajul (sau Fata Morgana) este un fenomen optic datorat devierii razelor de lumin la trecerea
printr-un mediu neomogen, n particular prin straturi de aer aflate la temperaturi diferite.
Refracia aerului mai explic un fenomen interesant, foarte obinuit in rile calde, care se
ntlnete si la noi in Brgan si mai rar pe platourile muntoase: mirajul.
n zilele calde, cnd solul este ncins puternic, observm imaginea unui copac din deprtare sau a
unei stnci rsturnate, aa cum apare imaginea unui copac sau a unei stnci in oglinda unui lac. In
acest caz, din cauza nclzirii puternice a aerului in contact cu solul, se creeaz mai multe straturi
de aer, care sunt cu att mai puin dense cu cat sunt mai aproape de sol.

Miraj inversat

In zilele calde de primvar se observ, in preajma lacurilor alpine din masivul Fgra sau
Retezat, c ghearii de pe lac plutesc n aer. Acest fenomen impresionant este tot un efect de
miraj, care se produce invers, pentru c pturile de aer au o densitate mai mare cu cat sunt mai
apropiate de solul rece si ngheat.
Razele de lumin care pornesc de la ghearul plutitor pe lac fac o curb cu concavitate in sus si
turistul vede ghearul in prelungirea razelor reflectate.
Mrirea obiectelor sau deformarea lor este tot un miraj care se observ in zilele calde de iarn sau
primvar, cnd solul e ngheat si rece si cnd straturile de aer sunt mai dense cu cat sunt mai
apropiate de sol.
Razele de lumin, ce pornesc de la un brad situat pe o stanc, sunt refractate de aerul din ce in ce
mai dens; turistul vede bradul in prelungirea ultimului segment refractat si bradul apare mult mai
sus si mai mare.
 ILUZII OPTICE

Iluzia optic (sau iluzia vizual) reprezint perceperea unei imagini care conduce la o estimare
eronat a realitii. Iluziile optice sunt studiate de psihologia percepiei.
Numite si miraje vizuale, aceste iluzii optice sunt erori in percepia ochiului uman. Prin
convenie, acestea reprezint, de obicei, perceperea unei imagini care conduce la o estimare eronat
a realitii.
Aceste miraje nu sunt datorate unor defecte de vedere a unei persoane sau unui grup restrns de
persoane, ci sunt valabile pentru orice persoan, fiind datorate modului de construcie i
funcionare a sistemului vizual ce poate fi nelat foarte uor.
ILUZII FIZIOLOGICE
Acestea sunt un fel de imagini remanente datorate unor
puternice, contrastante alternane de luminozitate, de
culoare, de micare etc. care produc o puternic
stimulare a zonei optice cerebrale.
Iluzia lui Ernst Mach: De remarcat modul cum sunt percepute cele dou
benzi de lng zona central

ILUZII COGNITIVE
Acestea apar la interaciunea diverselor idei predefinite
privind lumea exterioar i care conduc la aa-numita
"deducie incontient". Sunt cele mai interesante i mai bine
cunoscute.
Nu au o cauz fiziologic, acioneaz la nivelul
interpretrii vizuale, al ipotezelor preconcepute. Au fost
studiate n secolul al XIX-lea de ctre Hermann Helmholtz.
Iluzia grilajului sau a lui Hermann: La intersecii parc apar pete negre
Iluziile cognitive se mpart n:
Iluzii de ambiguitate: Imaginile obiectelor sufer schimbri
semnificative de aspect. Putem admite mai multe interpretri ale
imaginii: "cubul lui Necker", "vaza lui Rubin"

Iluzii de distorsionare: "peretele de cafenea", "iluzia Mller-Lyer".

Iluzii paradoxale: "triunghiul Penrose", "scrile imposibile", "cascada".

Iluzii fictive: produse de halucinaii.

 UMBRA
Umbra este una dintre cele mai banale manifestri ale propagrii
rectilinii a luminii. Modelul razei de lumin se aplic perfect n acest
caz. O imagine artistic a efectelor de propagare a luminii este
prezentat n figura.
Fenomene de propagare

1 - Zona n care lumina cade pe ecran

neobturat de nimic
2 - Zona de umbr determinat de paravanul P
3 - Zona de lumin atenuat, determinat de
trecerea luminii prin cuva cu ap C
4 i 5 - Zona de umbr determinat de
paravan, dar modificat ca poziie din cauza
refraciei la intrarea n cuva cu ap.

Umbra se poate explica perfect pe baza modelului razei de lumin.

Dac sursa de lumin nu este punctiform ci extins, pe lng umbr
se va mai forma o zon de intensitate intermediar denumit
penumbr.
 UMBRA IN ASTRONOMIE
Umbra a jucat un rol fundamental n nelegerea multor fenomene
naturale. Cele mai vechi observate i mai interesante vor fi doar
enumerate mai jos. Imaginile sunt suficient de gritoare.

Poriune din glob n care se vede

Globul pmntesc vzut din spaiu
clar linia de desprire dintre zi
atunci cnd este complet luminat de
i noapte.
Soare
Europa este cu luminile aprinse.
 UMBRA IN ARTA.

Arta ca mijloc de prezentare a realitii prin prisma artistului valorific din plin
luminile i umbrele. n imaginile care urmeaz se dau exemple ale utilizrii
umbrelor i luminilor pentru a scoate n eviden formele.

Cnd umbra produce Umbra n sculptur,

imagini (iluzie optica) contureaz formele spaiale
Eclipsele de Lun sau de Soare sunt dovezi astronomice ale
umbrei pe care Pmntul o las asupra Lunii sau Luna asupra
Pmntului.
 Figurile de mai jos sunt absolut edificatoare pentru succesiunea zi
noapte aa cum este ea vzut din satelii.

Suprafaa Lunii, plin de cratere Suprafaa Lunii

Umbra a permis observarea detaliilor de pe Lun, aa cum a vzut
pentru prima oar Galileo Galilei atunci cnd a folosit luneta construit
de el.
Aceste umbre permit determinarea nlimii munilor sau a circurilor
de pe lun.
 FAZELE LUNII

Fazele Lunii sau ale planetei Venus sunt exemple ale umbrei care ne face s nu
putem vedea zona neluminat a atrilor

Fazele Lunii, rezultat al umbrei

Eclipsele de Lun sau de Soare sunt dovezi astronomice ale
umbrei pe care Pmntul o las asupra Lunii sau Luna asupra
Pmntului.