STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP

ARGUMENTATIV

FURTUNA DE IDEI SE NASTE IN MOMENTUL UNEI BUNE DOCUMENTARI

ASUPRA SUBIECTULUI.

ESEUL NU ESTE NICI COMPUNERE NICI REFERAT! NU POATE FI COPIAT

DE PE INTERNET PENTRU CA REPREZINTA UN PARIU CU TINE INSUTI IN
LEGATURA CU DESCIFRAREA UNUI SUBIECT SI PUNEREA PE TAPET A
UNEI TEME DE DISCUTIE.

UN ESEU ARGUMENTATIV SIMPLU TREBUIE IMPARTIT IN SEGMENTE

CLARE, DINTRE CARE TREI TREBUIE SA FIE NTOTDEAUNA PREZENTE.
 1. Introducerea

In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe

care l face autorul este de a introduce subiectul pe
care are de gnd s l prezinte.
Scopul primului paragraf este de a capta atenia
cititorului i de a-i da cteva repere
referitoare la subiect.
Paragraful iniial urmeaz de obicei o serie de pai,
de la situaii mai generale nspre situaia specifica ce
urmeaz s fie abordat.
 Elemente de luat in calcul pentru
Introducere
Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului
trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a
determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta
propoziie ar putea fi una provocativ sau o ntrebare major.
In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in
subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat.

Formularea tezei (ipotezei): E de obicei ultima propoziie

a primului paragraf si servete ca linie directoare a
eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a
lungul ntregului eseu. Pentru muli pare ciudata situarea
la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei
prefernd sa lase pentru sfritul eseului exprimarea poziiei
lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca
cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu.
2. Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei

Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie

si a fost prezentata poziia ce va fi adoptata, urmeaz partea
cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta
argumentele menite sa conving cititorul.

Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite

elemente sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt
mprtite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare
sa accepte ca valide concluziile autorului.
2. Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei

Modul cel mai obinuit de susinere a tezei presupune

elaborarea afirmatiilor si de a oferi apoi suport
argumentat, dovezi, exemple care sa le confirme.
Este important rezumatul exemplelor (dovezile) si apoi
se pregteste concluzia.
O practica obinuita in eseul argumentativ este ca
autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa considere critic
posibilele preri opuse (contraargumentele).
De asemenea este indicata expunerea punctelor de
vedere pe care autorul nu le agreeaza, critica cu scopul
argumentarii prerii personale.
 3. Concluziile

In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce

prere va fi susinuta, muli autori de argumentari
sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie.
Concluzia e o parte foarte importanta a
eseului pentru ca nsumeaz teza si
argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului
o imagine clara asupra poziiei pe care o
adopta autorul.
Nu este recomandabil la acest stadiu adaugarea de
idei noi, care nu au fost abordate in eseu.
 3. Concluziile

E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc

de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru ceea ce
cred eu
Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca oricine
poate gndi ce dorete. In principiu, ideea e
adevrata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si
aminteasc scopul pentru care a scris eseul. Acesta e
nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de
subiect, ce gndete, ci si de a-i convinge de
validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc si
ei sa le susin, sau mcar sa le cunoasc.
Trasaturile concluziilor eseului argumentativ

Sinteza argumentului: In concluzie, autorul

trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt
principalele puncte ale argumentului.
Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si
susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a
gravitat in jurul demonstrrii sale.
 Propoziiile de final

Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si da o impresie de final

cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor
propoziii:

Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua

importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa
aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global;
Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a
utiliza eseul in viata de zi cu zi;
Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara
eseului;
Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa
ajute cititorul sa obin o noua perspectiva asupra subiectului .
 De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa
aib in minte cititorul cruia i se adreseaz si
care sunt ateptrile acestuia.
innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui eseu
va fi mai eficienta.

Sursa:
TTRM, Marina Elena, Redactare academic , TEHNICI DE REDACTARE PENTRU
TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV, ACADEMIA ROMN, 2009/2010

RAD, ILIE, Cum se scrie un text tiinific. Disciplinele umaniste, Polirom, Iai, 2008.