Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INFECTIOASE
4. Toxigeneza
- Exotoxinele sunt polipeptide produse de bacteriile
gram-pozitive in timpul vietii acestora;
- Endotoxinele sunt lipopolizaharide din interiorul bacteriilor
gram-negative, eliberate dupa moartea lor;
- Toxinele bacteriilor implicate in etiologia bolilor diareice
au tropisme diferite de actiune, fiind cunoscute astfel :
neurotoxine, enterotoxine, citotoxine.
CLASIFICAREA BDA INFECTIOASE FUNCTIE
DE MECANISMELE PATOGENICE
- BDA neinflamatorii si neinvazive;
- BDA inflamatorii si invazive;
- BDA penetrante in mucoasa intestinala.
CLASIFICAREA BDA FUNCTIE DE AGENTUL
ETIOLOGIC
- BDA - bacteriene
- virale
- fungice
- parazitare
BDA NEINVAZIVE diarei secretorii
Produse de enterotoxine citotonice
Neinflamatorii
Afecteaza intestinul subtire proximal
Microorganismele raman la suprafata celulelor
epiteliale fara sa penetreze; produc doar
colonizare locala si elaborare de enterotoxine
Diaree apoasa, voluminoasa, fara leucocite
Determina rapid SDA sever.
ETIOLOGIA BDA NEINVAZIVE
BACTERII PARAZITI
1.E.coli ent-invaziv 1.Entamoeba histolytica
2.Salm.enteritidis
3.Camp.jej
4.Clostridium
5.Yersinia
BDA PENETRANTE ALE MUCOASEI
Microorganismele strabat mucoasa intestinala intacta
Afecteaza regiunea distala a intestinului subtire
Germenii se multiplica in formatiunile limfatice si ale
sistemului reticuloendotelial
Diareea poate lipsi, dar tabloul clinic poate fi sever, cu
febra si bacteriemie
Antitermic
Antiemetice
Protectoare gastrice
Antialgice
Antiflatulente
Sonda eliminare de gaze
PROFILAXIE
Masuri generale
Igiena individuala
Igiena alimentara
Prepararea corecta a alimentelor
Evitarea consumului de alimente crude
Surse curate de apa potabila (Clorinare, control)
Colectarea corecta a dejectelor si gunoaielor
Masuri de eliminare a insectelor si rozatoarelor
Excluderea purtatorilor din:
Sectoarele de activitate ce impun
manipularea apei, alimentelor
Colectivitati de persoane (camine, spitale,
scoli, gradinite, internate, etc.)
Educatie sanitara continua a populatiei
Masuri guvernamentale de aducatie si sanitatie
VACCINURI
Anti Rotavirus
1982 vaccin viu atenuat heterolog (derivat din
tulpina bovina) eficacitate 43-62%; abandonat
in 1986
1988 Vaccinul tetravalent resortant rhesus-
uman RotaShield (Wyeth) abandonat in 1999
2001 vaccinul viu oral pentavalent combinat
bovin uman (G1, G2, G3, G4 si P1[8], inclusiv G9
RotaTeq (din februarie 2006 aprobat in SUA)
Vaccinul viu atenuat monovalent uman RV
(G1P[8]) tulpina RIX 4414 (Rotarix)
VACCINURI
Anti- holeric:
Vaccin corpuscular inactivat
Administrare orala, s.c. sai i.m. 2 doze
Eficienta: 50 60 %, durata 6 luni
Vaccin viu inactivat inginerie genetica
Anti dizenteric:
Vaccin viu atenuat, oral
Impiedica aparitia bolii dar nu si starea de
purtator
TOXIINFECTIILE ALIMENTARE
IN ROMANIA:
SALMONELLA
E. COLI
PROTEUS
STAFILOCOC
CLOSTRIDIUM BOTULINUM, PERFRINGENS.
ETIOLOGIA TOXICA:
Constituenti naturali ai unor alimente
Toxine din ciuperci otravitoare
Amigdalina din samburii unor fructe
Solanina din cartofii incoltiti
Alcaloizi toxici din plante
Avidina din albusul de ou crud
Substante formate din alimente prin
degradarea substantelor nutritive, sub
actiunea unor enzime din microorganisme sau
prin prelucrare
ETIOLOGIA TOXICA:
Toxine sintetizate de mucegaiuri sau bacterii
Micotoxine
Toxina stafilococica
Toxina botulinica.
Poluanti chimici:
Metale, metaloizi
Pesticide, Azotiti
Hidrocarburi, Radionuclizi
Monomeri din mase plastice.
EPIDEMIOLOGIE
TIA trasatura caracteristica aparitia brusca a
manifestarilor digestive la toate persoanele care
au consumat alimentul contaminat.
SURSE DE INFECTIE
UMANA persoane bolnave cu:
Panaritii, abcese (stafilococ)
Diarei
ANIMALA
animale bolnave surse de carne, lapte
dejecte contaminarea mediului.
CONTAMINAREA ALIMENTELOR
Direct de la sursa
Pe traseu, in timpul transportului sau prelucrarii
Pastrarea in conditii necorespunzatoare
Depasirea termenului de valabilitate (modificarea
pH, anaerobioza)
ALIMENTE CONTAMINATE FRECVENT
ROLURI IMPORTANTE:
Igiena personalului din industria
alimentara
Ingredientele folosite
Apa contaminata
Containere, vesela, ustensile de
bucatarie
Vectorii: gandaci, muste,
rozatoare.
CALE DE TRANSMITERE
Digestiva prin cosumul alimentelor contaminate cu
bacterii sau cu toxine bacteriene preformate
RECEPTIVITATE
Este generala
Declasarea bolii este conditionata de:
1. Incarcatura bacteriana a alimentului (marimea
inoculului)
104 106 - salmonela
105 - stafilococ
106 - clostridium perfringens, bacillus cereus
108 - vibrionul holeric, E. coli enterotoxigen
Toxiinfectiile sunt declansate numai de cantitati mari de
bacterii
Doza infectanta variaza invers proportional cu incubatia
bolii
2. Enterotoxina infectanta tipul si cantitatea ei
3. Terenul individual al gazdei:
Varsta
Boli cronice: - diabet
Ciroza
Ulcere digestive
Imunodepresii
I. TOXIINFECTII ALIMENTARE SECUNDARE
INGESTIEI DE BACTERII
1.TIA CU SALMONELE
Salmonela este un bacil gram negativ
nesporulat, mobil ce apartine familiei
Enterobacteriacee.
SURSA DE INFECTIE:
Produse vegetale tomate
Produse animale lapte, oua, produse din lapte
si oua,
carne, pesti, crustacei
Omul bolnav, convalescent sau purtator
PATOGENIE
TIA cu salmonele evolueaza pe
modelul
citotoxic inflamator
Mecanismele agresiunii sunt:
Actiunea citotoxica
Actiunea leucotactica salmonella
stimuleaza producerea de IL8, care este
un factor chemotactic pentru neutrofile
ce invadeaza mucoasa intestinala si
produc edem si exsudat inflamator
TABLOU CLINIC
Incubatie in medie 12-48 ore
Debut brusc
Greata, varsaturi, dureri abdominale
Cefalee, febra,
Stare generala alterata
Diaree cu scaune fecaloid-apoase
Mialgii
Pierderile de lichide si electroliti
determina sindrom de deshidratare acuta
si acidoza metabolica
TABLOU CLINIC
Forme clinice
Usoare
Moderate
Severe cu SDA sever, hipotensiune arteriala,
colaps, insuficienta renala, tulburari neurologice
Mortalitate 1-2% din cazuri
Evolutia in medie 3-7 zile
Poate imbraca tabloul unei afectiuni sistemice cu
poarta de
intrare digestiva
Remisiunea este lenta, convalescenta este lunga,
cu astenie
fizica prelungita
Bolnavul poate elimina salmonele timp indelungat,
saptamani sau luni, prezentand o stare de portaj
in
convalescenta
COMPLCATII
Colecistite
Flebite
Pielonefrite
Supuratii
DIAGNOSTIC
Clinic
Epidemiologic
Laborator
Culturi din alimentul contaminat,
lichid de
varsatura, materii fecale
Hemocultura
COMPLCATII
Colecistite
Flebite
Pielonefrite
Supuratii
DIAGNOSTIC
Clinic
Epidemiologic
Laborator
Culturi din alimentul contaminat, lichid
de
varsatura, materii fecale
Hemocultura
2. TIA CU CLOSTRIDIUM PERFRINGENS
Cl. perf. este un bacil gram pozitiv anaerob,
sporulat, prezent in microflora intestinala a omului.
SURSA DE INFECTIE:
Alimente ce contin carne, lasatela
temperatura
camerei in care sporii prezenti germineaza
in
conditii de anaerobioza
PATOGENIE
TIA cu clostridium perf.este determinate de
ingestia
alimentelor ce contin bacili si toxine performate
Dupa aderarea bacteriilor la mucoasa intestinala
au loc
multiplicarea, sporularea si elaborarea de
enterotoxine
care au:
Actiune citotoxica
Actiune enterotoxica
Enterotoxina induce inversarea circuitului
hidroelectrolitic in lumenul intestinal si reduce
absortia
glucozei
Nu se produc leziuni ale mucoasei, cu exceptia
denudarii varfurilor vililor
TABLOU CLINIC
Incubatie in medie 8-24 ore
Debut brusc
Crampe
Colici abdominale intense
Febra, frisoane
Greata, diaree apoasa
Forme clinice
Medie enterotoxina A
Severa enterotoxinele C si E
Diaree profuza, frecventa sangvinolenta
Colaps
Deces prin peritonita sau necroza
intestinului
Evolutia in medie 1-5 zile
DIAGNOSTIC
Clinic
Epidemiologic
Laborator
Evidentierea bacteriilor sau a sporilor in
alimentele contaminate sau in fecale
Enterotoxinele pot fi identificate prin
tehnici ELISA sau prin latex aglutinare
3. TOXIINFECTIA ALIMENTARA CU
VIBRIO PARAHAEMOLYTICUS
SURSA DE INFECTIE:
Alimente marine fructe de mare
TABLOU CLINIC
Incubatie in medie 8-20 ore
Debut brusc
Dureri abdominale
Febra - uneori
Greata, varsaturi
Diaree de intensitate medie, uneori
sangvinolenta
Deshidratare moderata
DIAGNOSTIC
Clinic
Epidemiologic
Laborator
Coprocultura pe medii selective
Culturi din alimentele contaminate
4. TOXIINFECTIA ALIMENTARA CU
BACILLUS CEREUS
Bacillus cereus este un bacil gram pozitiv aerob,
sporulat, care se gaseste in sol si praf, dar si in
dejectele animalelor. Sporii asigura capacitatea
infectanta.
SURSA DE INFECTIE:
Cereale, vegetale, carne
PATOGENIE
Bacillus cereus produce enterotoxine
responsabile pentru doua tablouri clinice:
Enterotoxina termolabila - produce o diaree
asemanatoare formelor medii de holera
Enterotoxina termostabila - produce o
forma clinica asemanatoare celei produse
de stafilococi
TABLOU CLINIC
Incubatie scurta de 1-6 ore, cu sindrom emetizant,
colici
abdominale si diaree
Incubatie mai lunga de 8-16, cu dureri abdominale
colicative
si diaree
Ambele forme au evolutie scurta 12-48 ore, cu
rezolutie
spontana
DIAGNOSTIC
Clinic
Epidemiologic
Laborator
Coprocultura, urmata de serotipare necesara
pentru stabilirea sursei de infectie
II. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE PRIN
INGESTIE DE TOXINE PREFORMATE
SURSA DE INFECTIE:
Depistata prin serotipare
Alimentele cel mai frecvent contaminate
sunt: carne, branza sarata, sunca, oua,
maioneza, inghetata, crema, frisca
PATOGENIE
Enterotoxinele stafilococice A si B sunt
termorezistente, rezistente la refrigerare
cateva luni si la actiunea enzimelor digestive
In intestin enterotoxina actioneaza la nivelul
centrilor nervosi locali, apoi se absoarbe si
actioneaza la nivelul sistemului nervos central,
respectiv la nivelul centrului vomei
Prin iritatia intestinului se produce si diaree
tranzitorie
TABLOU CLINIC
Incubatie foarte scurta intre 30 min si 6 ore
Debut brusc
Greata, varsaturi, dureri abdominale
Cefalee, febra,
Formele severe varsaturi abundente,
frecvente, ce conduc la deshidratare severa,
hipotensiune, soc
Vindecarea se produce de obicei in 1-2 zile
DIAGNOSTIC
Clinic
Epidemiologic
Laborator
Evidentierea stafilococului auriu si a
enterotoxinei in lichidul de varsatura sau in
alimentele incriminate
TRATAMENTUL TOXIINFECTIILOR