Cursul 3

Breviar de semiologie psihiatrica

Activitatea Afectivitate
-Vointa Constiinta
Instincte - de aparare agresivitate somn
- alimentar
- sexual Personalitatea

 TULBURARILE DE ACTIVITATE
Activitatea = totalitatea manifestarilor de comportament exterior
de conduita interioara/mintala care duc la rezultate adaptative
Activitiile pot fi;
- Involuntare activitatiile se desfoar fr participarea activ a voinei (clipitul, nghiitul, ticul )
- Voluntare: activitatiile sunt sub controlul voinei (traversarea strzii, salutul unei persoane cunoscute )
- Postvoluntare: acte automatizate n urma exercitrii ndelungate, stereotipe (mersul, scrisul, dansul, )
TULBURARILE DE ACTIVITATE A - B
A- COMPORTAMENTULUI EXPRESIV
COMUNICAREA VERBALA v.limbajul
COMUNICAREA NON VERBALA
I INUTAun aspect al atitudinii persoanei fata de ambianta, - reguli sociale, - societate
- Dezordonata ,Rafinata , Bizara , Travestita (hainelor sexului opus ) Cisvestitism (nepotrivita cu vrsta)
II Privirea = red n mod spontan coninutul afectiv al vieii psihice.
- fixa,imobila,incrucusata - exprima ura ,agresivitate,cruzime
- fugace,mobila, necrutatoare - exprina starii de excitatie,manie,hipomanie
- stinsa,hipomobila,trista,fixa ,absenta - exprima stari depresive
- larg deschisa+ridicarea sprincenelor,incretirea fruntii - exprima angoasa,anxiet.
- detasta,rupta de realitate - exprima discordanta,dementa
III MIMICA =expresie nonverbal,involuntara,reflexa a continutului ideo- afectiv a persoanei
- Modificri cantitative
expresivitatea mimica - crescuta se numeste, - Hipermimi- ( intalnita de ex: isterie, manie )
-scazuta se numestete - Hipomimi- (intalnita de ex:melancolie,impregnatie NL )
- absenta se numestete - amimie (intalnita de ex: oligofrenii, ,demente-sd.PEMA PGP)
- Modificri calitative - Paramimii = pervertirea expresie mimice
ex -1 - mimica de mprumut - expresii controlate n mod deliberat n scopul atragerii ateniei ambianei
2 ecomimia - imitarea mimicii interlocutorului
3 - hemimimia - persistena unilateral a unei expresii mimice-ex-rade stramb
4 - neomimia -mimica bizar similara neologismelor din vorbire
5 - jargonomimia - multiple expresii mimice bizare
 B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII-I- Tulburari .Cantitative II - Tulburari .Caliitative -
I- Tulburari .Cantitative:1,2,3-
1 - hipokinezia,= activitatii motorii
- caracterizata prin:bradikinezie +bradilalie+hipomimie +srcirea expresivitii mimico-
pantomimice
2- akinezia,= intreruperea/abolirea activitii motorii
-realizeaza diverse forme clinice: a,b,c - miscarilor spontane ; inerie motorie
a-Stuporul = imobilitate cvasicomplet tradusa prin: - nu rspunde sau reacioneaz vag, tardiv la solicitri
- mimic - expresie de durere/anxietate
- poate apare : starile nevrotice (n special isteria),
starile psihotice ( melancolie schizofrenie, epilepsie,, confuzie etc.)
b- catalepsia reprezinta :- imobilitate motorie complet cu hipertonie muscular;
- pastrarea de catre pacient a pozitia - n care se afla - catalepsia rigida
- impuse de examinator - flexibilitate ceroas
-apare - n: catatonie (forma inhibata), sugestie hipnotica,
- isterie (criza cataleptica, manifestata printr-o hipertonie n extensie sub forma unui arc de cerc
c- catatonia = sindrom de etiologie multipla - endogen(Sk,TB) reactiv(psihogen,organic
- cuprinde: -stereotipiile= repetitia identica a unei miscarii
-sugestibilitatea = receptivitate extrema la influntele exercitate de o persoana
- imbraca forma- sd.ecopati=-ecomimie +ecolalie+ecopraxie
-negativismul - activ - reprezinta rezistena activ la orice stimul extern
- - ex: pacientul- se inderparteaza cind este chemat
- isi retrage mana cand interlocutorul ii intinde mana
-isi contracta maseterii cind este intrebat ceva
- negativismul - pasiv - reprezinta rezistenta pasiv la orice stimul extern
- ex: pacientul refuza sa se ridice din pat, sa mearga,sa manince ,sa vorbeasca
3 Hiperkinezia = tahikinezia = exagerarea activitatii psihomotorii caracterizate prin:
- mimica mobila ,expresiva
- pantomimica-ampla,continua,rapida
- apare n starile maniacale, starile de usoara intoxicatie cu substante euforizante etc
- prezinta urmatoarele forme de manifestari : - Nelinitea psiho-motorie,
- Hiperexpresivitatea mimico-gestual
- Excitaia psiho-motorie
- in forma extrema este-agitatia psihomotorie
- cuprinde: - dezorganizarea mimico-gestica,comportamentala
- stare afectiv particular,
- stare halucinatorie delirant, destructurarea n diverse grade , a contiinei
- poate sa apara n: episoadele maniacale ("furor maniacal"),
schizofrenie (caracter incomprehensibil),
depresiile psihotice (raptus melancolic),
epilepsie ("furor epilepticus"),
demente, ntrzieri n dezvoltarea mintala, stari confuzionale,
afectiuni organice cerebrale (vasculare, tumorale, traumatice),
sindromul de impregnare neuroleptica, sindroame catatonice, stari
reactive
Continuare- B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII-

II - Tulburari Caliitative - parakineziile - ticurile

Parakineziile = pervertirea sensului i coninutului natural i logic al micrilor in sensul
- pierderii naturaletii gesturilor
- gesturile apar -nemotivate,puerile,bizare,au un aer de imprumut
- gesturile-inutile,artificiale,excesive,pretioase,discordante continutului
- reprezentate de
1 - paramimiiile vezi modificarile calitative ale mimici
2 manierisme = pervertirea(imprimarea)unor miscarii uzuale,involuntare a unui aer de imprumut
= gesturi/micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite - persoanei respective i
- situaiei n care se afl.
-ex: mersul devine artificial-saltat,dansat,in zig-zag,pe virfuri,pe calcai
-ex: dau mana excesiv de protocolar,ofera un deget cand dau mana
- apar in sk ca expresie a disociatiei psihice
3 bizareri = un grad accentuat de comportare manierista
= pierderea logicii si inteligibilitatii gesturilor, micrilor
= neoformatii comportamentale
-apar in sk
4 stereotipiile = repetitia identica a unei miscarii
- sterotipii-de postura-posturing =asumarea voluntara a unor pozitii
inadecvate
-ex:,,botul schizofrenuluiproiectia ant.a buzelor
-catalepsie =mentinerea involuntara a unor pozitii
- sterotipii-de miscare =repetarea,perseverarea unor miscari intentionate,ritmice
ex grimase.manierisme , pervertirea actiunilor ,gesturilor,uzuale involuntare

Ticurile - categorie aparte de tulburri motorii

- micri intempestive, rapide, repetitive, fr control voluntar dar sesizate de paceint.
- Sunt micri spasmodice parazite, uneori au aspect intenional.
 VOINTA
- definitie: Funcie a psihicului - orientat spre atragerea unor scopuri propuse contient,
- pentru a cror realizare sunt necesare: - deliberarea,
- planificarea i
- Tipuri de vointa : -organizarea forelor i aciunilor proprii
- Voin pozitiv, activ (de mobilizare, de aciune, de depire a obstacolelor)
- Voin negativ,-defensiv -inhibitorie a : - pulsiunilor instinctivo-afective
- activitatilor ce au consecinte reprobabile
TULBURRILE CANTITATIVE ALE VOINEI Hiperbulia Hipobulia: Abulia:

Hiperbulia- definitie: cresterea capacitatii volitionale,

tradusa pe plan comportamental prin activitati permanente si sustinute.
-fara semnificatie patologica este o caracteristica a personalitatilor tenace si ambitioase.
-apare foarte rar in patologie boala somatica si psihica distruge motivatiile
( determina o prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de- simptome sau
: - boala in detrimentul celorlalte activitati.)
Exemple
-H bulia din TOC -indreptata spre -eliberare de obsesii
-retinerea de la ritualurile obsesive
-Hiperbulia din tulburarea deliranta persistenta:
bazata pe o motivatie deliranta
(punerea in aplicare a ideilor si planurilor delirante vezi delirurile pasionale)
- Hiperbulia din toxicomanii indreptatata spre procurarea si administrarea substantei psihoactive, restul activitatilor
devenind secundare

6
Hipobulia:
-definitie: scaderea capacitatii volitionale,
tradusa pe plan comportamental prin scaderea capacitatii de a actiona.
-trebuie apreciata tinand cont ca :
- activitatile obisnuite se pot desfasura relativ normal, ele dobandind prin repetare
un caracter automat
- activitatilor noi, inedite cer efort volitional pt.realizarea lor

-apare in aproape toata patologia, atat psihica cat si somatica

(prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati).

Exemple:
-hipobulia din neurastenie: scaderea capacitatii de a actiona este determinata de astenia fizica si
psihica si
de acuzele somatice (vezi neurastenia)
-hipobulia din tulburarea anankasta de personalitate: apare ca o consecinta a perfectionismului inhibant
- hipobulia din - toxicomanii-intereseaza toate domeniile de activitate
- oligofrenii,demente

Abulia:
Definitie: pierderea capactitatii volitionale
tradusa pe plan comportamental prin incapacitate de a actiona.
In patologie termenul se foloseste si in cazul hipobuliilor intense

Exemple (abulie in sens clasic):

-abulia din stuporul depresiv
-abulia din schizofrenia catatonica pacient asemanator cu o statuie,
mentinand pozitii adeseori incomode timp indelungat
(perna psihica pacientul sta mai multe ore culcat pe spate in pat fara a-si sprijini capul de perna)
-realizeaza la un momemt dat profilaxia suicidului
(AT! IMAO-inlatura abulia pacientii recurg la suicid)
 TULBURRILE CALITATIVE ALE VOINEI
Disbuliile calitative-
1Disabulia:
- definitie: dificultatea de a initia si a finaliza o actiune
- o forma particulara de hipobulie
- apare : nerastenie ,in debutul schizofreniei

2Parabulia:
-definitie: o forma particulara de hipobulie
-determinata si
- intretinuta de acte motorii parazite
-apare in boala ticurilor
apar -ticuri multiple,
- permanente care paraziteaza toate activitatile
 Impulsivitatea si impulsiunile (Comportamentul impulsiv)

- sunt considerate tulburari de vointa avand in vedere cauza care le determina.

- Sunt consecinta insuficientei vointei inhibitorii:
- insuficienta permanenta impulsivitate (trasatura de personalitate)
- insuficienta tranzitorie impulsiuni (raptusurile si fugile)
Impulsivitatea:
- definitie: = insuficienta permanenta a vointei inhibitorii
- tradusa in plan comportamental prin - impulsivitate,
- acte intempestive,frecvent cu caracter antisocial,reprobabil
- apare la normali-temperamentalii colerici in situatii conflictuale
- la nevrotici,psihopatii (instabili impulsivi) cand actul impulsiv odata consumat
atrage dupa sine scuze, regrete

Raptusurile:
- definitie: = manifestari motorii tranzitorii,paroxistice, explozive ce realizeaza practic o,,paralizie a vointei
- apar in -tulburarile afective (maniacal, depresiv) - schizofrenie, epilepsie,intarzierea mintala

Fugile:
- definitie: parasirea neasteptata a domiciliului sau a locului de munca, ca urmare a nevoii imperioase de a pleca.
-Se caracterizeaza prin:
- imprevizibilitate (nu pot fi anticipate)
- incomprehensibilitate (nu sunt determinate de un motiv comprehensibil)
- limitare in timp
- insotite de amnezie lacunara (pacientul nu-si mai aminteste - cum a ajuns intr-un anumit loc si
- ce s-a intamplat pe parcursul drumului)
-apar in - demente (pacienti varstnici care se pierd si este anuntata familia ca au disparuti)
- t. disociative
 TULBURARILE INSTINCTELELOR
- Instinctele = nsusiri nnascute ce au ca scop satisfacerea unor trebuinte biologice vitale pentru individ.
- determina in mare masura comportamentul
= de psihanalisti pulsiuni,
-pot avea drept scop - apararea integritatii fizice si a vietii individului (apararea,foamea, setea,).
- perpetuarea speciei (sexualitatea).

- Tulburarile instinctului de aparare

-instinctul de aparare - asigura integritatea fizica a individului

- este legat de agresivitate
- Diminuarea instinctului de aparare apare n starile dementiale, retardul mintal, depresie, schizofrenie,
- Sinuciderea=diminuarea instinctului de aparare poate merge pna la abolirea lui,
-se ntlneste mai frecvent- n starile depresive de intensitate psihotica (cu delir micromanic),
- n epilepsie, alcoolism cronic, stari reactive, psihoze de involutie,
- Automutilarea - este alta forma de manifestare dramatica de diminuare a instinctului de aparare si
- consta n amputarea - unui membru ( de regula mna),
- a limbii sau n provocarea de leziuni corporale
- datorata a unei stari psihotice cu delir de autoacuzare si culpabilitate (ex. n melancolie).

- Cresterea instinctului de aparare - agresivitatii -o ntlnim n anumite circumstante n psihopatii, n alcoolismul cronic,
farmacodependente, dupa traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie
- agresivitatea poate fi
- constitutionala apare n contextul unei structurari dizarmonice cu deosebire de tip epileptoid si paranoiac.
- cstigata - tulburari de personalitate (psihopati).
- n alte boli psihice (paranoia, schizofrenie, manie, etc) la
- toxicomani si
- la persoanele cu sechele neuropsihice dupa traumatisme cranio-cerebrale si meningoencefalita.
Factori determinanti ai conduitei agresive
- factorii socio-culturali si
-factori economici (educatia gresita, instructia scolara insuficienta, somajul, marginalizarea sociala, etc).
- scenele de violenta mass-media, n special televiziune,
 Tulburarile instinctului alimentar
Clasificare:
tulburari cantitative exagerarea si diminuarea instinctului alimentar
tulburari calitative pervertirea instinctului alimentar
Tulburari cantitative
Fagomania = mnnc fr o impulsiune sau nevoie de hran (n nevroze, diabet insipid,
tumori cerbrale)
bulimie= exagerarea instinctului alimentar -
-apare in
- in boli somatice (diabet zaharat)
-in boli psihice (bulimia nervosa)
anorexie= diminuarea instinctului alimentar
apare:- anorexia nervosa
- episodul depresiv sever
Tulburari calitative
Pervertirea instinctului alimentar
Variante clinice:
Polifagia tendinta de a ingera in cantitati crescute atat alimente cat si produse
necomestibile (in dementa vasculara)
Sitiofobia refuzul de a se alimenta datorita
- ideilor delirante de otravire in sk paranoida
- halucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente -depresie
sever psihotic
coprofagia- care consta n ingerarea de materii fecale (apare la dementi si oligofreni);
geofagia- ingestia de pamnt si lut ( apare la dementi si oligofreni);
 Tulburarile instinctului sexual
Tulburari cantitative =Tulburarile de dinamica sexuala
Cresterea instinctului sexual Diminuarea instinctului sexual impotente sexuale psihogene.

la femei nimfomanie F :frigiditate

la barbati satiriazis B:Erectia insuficienta , instabila ,capricioasa,nula
Ex in episodul maniacal Ex in episodul depresiv
in demente, mai ales cea vasculara - in fobia simpla (frica de a nu contacta o boala
venerica ex sifilofobie
Tulburari calitative Tulburarile comportamentului sexual (deviatiile sexuale). perversiuni sexuale-A,B,C
A - Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect
B - Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)=deviatii de la scop
C. Tulburarile de identitate sexuala= discordanta "simtita" de individ ntre sexul somatic si sexul psihic

A-Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect

- Pedofilia atractie pentru copii- - Incestul practicarea actului sexual cu rude de sange
- Gerontofilia atractie pentru persoane in varsta - Homosexualitatea barbati pederastie
- femei lesbianism sau
tribadis
- Zoofilia sau bestialitatea practicare actului sexual cu animale
- Fetisismul satisfacere erotica prin contemplarea a lenjerie intima ale sexului opus
- Pigmalionismul atractie sexuala si realizarea actului sexual cu statui
B - Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)=deviatii de la scop
- Sado-masochismul obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri
- Voyerismul satisfactie sexuala prin urmarirea actului sexual
- Exhibitionismul placerea sexuala obtinuta prin expunerea organelor sexuale in public,
unor persoane de sex opus adesea este asociata cu masturbarea
- Frotteurismul stimularea sex prin frecarea organelor sexuale de persoane de sex opus in
locuri aglomerate

C.Tulburarile de identitate sexuala=discordanta "simtita" de individ ntre sexul somatic si sexul psihic
mbraca doua aspecte:
travestitismul (mai putin grav) = poarte vestimentatia caracteristica sexului opus
transsexualismul,=indivizii solicita cu insistenta schimbarea sexului prin interv chirurgicala.

Violul - este prototipul comportamentului agresiv,

= definit ca "orice act de penetratie sexuala oricare ar fi ea (de orice fel)
comisa asupra unei alte persoane prin violenta, constrngere sau surpriza
 TULBURARI ALE AFECTIVITATII
-Procesele afective sunt rezultatul confruntarii dintre - nevoile interne (motivatie) si
-realitatea inconjuratoare.
- Satisfacerea cerintelor interne - genereaza placere, multumire, entuziasm, bucurie
- nesatisfacerea cerintelor interne- genereaza neplacere, nemultumire, tristete etc.

- Expresiile emotionale ndeplinesc roluri importante n comportamentul omului;

rolul- de comunicare,
-de influentare a conduitei altora, autoreglare n vederea unei mai bune adaptari la realitate,
- de contagiune,
- de accentuare sau diminuare a nsasi starii afective.

-afectivitatea=este procesul psihic cel mai legat de personalitate

= inglobeaza - A- stari afective elementare ,normale

- dispozitiile=starea afectiv general, de fond, de durat si intensitate medie, variabil

- emotiile= expresia cognitiv comportamental i fiziologic a unui sentiment
( ex iritabilitate, fric, suprare, euforie, fericire, ur, plcere )
- afectele= expresia observat a emoiilor
(ex -furia , agresivitate oarba si starea de groaza, accesele nestapinite de ris sau plins ,fuga n panic-
automatisme)
- B - stari afective elaborate,
- sentimentele = investitie afectivo-cognitiva care exprima aprecieri valorice
(ex -stima,prietenie,dragoste,dispret)
- Pasiunile = o stare afectiva -intensa,stabila ,durabila
-orientata catre un obiect exclusiv
-susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare
ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta
(-)avaritia ,egoism
 Tulburari cantitative Clasificarea tulburarilor afective:
1 - hipotimia, scadere -a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva
-expresivitati mimico-pantomimice
apare n -idiotie (retard mintal sever), demente, stari confuzionale, stari post TCC
- atimia =athymhormia=indiferentism afectiv
= incapacitate de reactie afectiva la stimuli- manifestata prin inexpresivitate mimica si pantomimica
- apare in starile defectuale din schizofrenie. idiotie, demente si stari confuzionale
- apatie=lipsa- tonalitatii afective-interesului fata de propria persoana,ambianta
2- Hipertimiile -cresterea de polaritate negativa sau pozitiva, a trairilor afectiv
a negative - DEPRESIA b pozitiva- EUFORIA
= de polaritate negativa a pragului dispoziional = de polaritate pozitiva a dispozitiei n sensul
c - anestezia psihica dureroasa=sufer pentru c nu poate suferi veseliei, al bucuriei (sine materia), al
d - raptus melancolic= fericirii "n sine si pentru sine" - -
e - Anxietate =teama fr obiect ( teama cu obiect=fobie) - apare n:
- faza maniacala a PMD
- intoxicatii usoare cu subst euforizante
-stari febrile, demente, ologofrenii
-sd maniacale din st. organice, stari febrile
3-forme mixte(h+H):
- labilitate afectiva= variaii afective ntre polul pozitiv i cel negativ,
- ap.n :manie, tulburri de personalitate
- incontinenta afectiva, = trecerea incoercibil de la o stare emoional la alta opus (demene vasculara)
- Disforie = stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate,iritabiliate, nelinite

15
 Clasificarea tulburarilor afective:

Tulburari calitative (paratimiile) = reacii afective inadecvate fa de situaii /evenimente

Ex: o situatiei afectiv negativa intampinata cu bucurie - apar n stri reactive, schizofrenie
- inversiune afectiva,= sentimente negative, fa de persoane - iubite sau
- pe care firesc ar trebui s le iubeasc
- apar in sk,delir de gelozie,parafrenie
- ambivalenta afectiva=coexistena unor stri afective opuse calitativ fa de aceeai persoan/ situaie-
- apare in schizofr-

16
 1. Depresia :
Definitie:
-Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa,
legata de cele mai multe ori, de o ideatie restransa cu caracter
micromanic
-Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica:
1 - Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate
2 - Lentoare si restrangerea spectrului ideativ,
cu ideatie depresiva de la prevalenta la deliranta,si
idei de suicid - uneori
3 - Diminuarea activitatii motorii cu - lipsa de initiativa si izolare, sau
uneori - neliniste sau explozii motorii raptusul depresiv
- Depresia ca tulburare :
- depresia ca sindrom
- atitudine depresiva caracteristica
- incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-)
- senzatie de lipsa de energie
- pierderea interesului si a placerii
- insomnie sau hipersomnie
- inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie
- acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila
17
 Depresia :
Atitudinea depresiva este - exteriorizata prin :
- inhibitie motorie sau neliniste anxioasa
- mimica si pantomimica concordanta
- fruntea,incretita, in omega
- pleoape cu ( treimea) ,interioara, ridicata
- comisurile bucale coborate
- corp inconvoiat
- bratele cad , pe linga corpul sau,
- umerii coboriti

18
Depresia ca tulburare poate fi datorata :
- conditiei medical general
- boli neurologice
(Traumatisme craniene , boala Hunghinton,,Parkinson,
epilepsie de lob temporal)
- bolii.endocrine
(acromegalie,hipoTiroidie,,functiei CSR,insuficienta ovariana)
- bolii infectioase (colagen,LES,mononucleoza)
- unei substante
- cocaina
-tratamentul - cu- antiHipertensive-
rezerpina,clonidina,propranolol,guanetidina
- steroizi,
- NL (fenotiazine incisive,depot)
- BZD
- afectiuni psihice de intensitate nevrotica:TS,TSPT,TAG,TAF,TOC
- afectiuni de intensitate psihotica : depresia din sk, sk af, 19
 CONSTIINTA
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).
-contiina are 4 laturi-
1-contiena =starea de veghe=trezire =arousal-meninut de SRAA- baza contiitei
2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaiilor,percepiilor,reprezentrilor
-gndirea
- permite reflectarea realitii -ext-interne
- structurat pentru satisfacerea ct mai uoar a nevoilor =inteligen
3 - afectivitate
4. activitate
Tulburrile contiinei se mpart n :
- 1) tulburarile de claritate ale constiintei=cantitative
- 2) tulburari de continut
a) tulburarile orientarii in spatiu - poate interesa localitatea, cartierul, strada,casa
b) tulburarile orientarii in timp
c) tulburarile orientarii allopsihice derealizare
= dificultatea, imposibilitatea de a identifica mediul ambiant si elementele lui constitutive
- adica mediul inconjurator,apare bolnavului ca necunoscut, strain
d) tulburarile orientarii autopsihice = depersonalizarea
3) tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ=calitative 20
 1) Tulburarile de claritate ale constiintei = cantitative
-Criteriul:- vigilitatea = starea veghe-se carteriz prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu:
- Claritate = (HEy )capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate
-luciditate = orientare -oportun si adecvat la realitate este sub controlul ratiunii
-sunt:
-obtuzia dificultatea de a percepe exact stimulii externi, raspunsurile la acestia
vocea este monotona, lipsita de modularile necesare
- Hebetudine = dezinseria bolnavului din realitate.
-torpoare= somnolen nsoit de:- uoar dezorientare T-S + kineziei scderea iniiativelor
-Obnubilare =obtuzie - tonusului - afectiv:- + voinei
- bradipsihic - bradikinetic
- dezorientare: - spaiala - la propria persoan
- imaginaiei - evocrilor mnestice
- rspunsuri: - vagi- neelaborate- incomplete- ntrziate
- Sopor = agravare a strii de obnubilare-aseamntoare cu starea de somnolen accentuat
-stupoare - dezorientarea temporala si spatiala este accentuata, inhibitia psihomotorie nsemnata
- bolnavii raspund cu greutate la stimuli puternici si numai pe perioade scurte de timp
-coma = pierderea complet, progresiv sau brusc a:
- contiinei (cu conservarea relativ a func. vegetative
- funciilor de relaie
21
 3) Tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ=calitative
Criteriul: adecvarea insului la realitate
- Delirium -Criteriile Jasper ndeprtarea de lumea real (= obnubilare)
dezorientare temporo-spatial
incoerent
amnezia episodului
+/ halucinatii vizuale si delir
+/ manifestri vegetative (febr)
- Starea oneiroid =infiltrare a visului n gndirea vigil
Apare n:- debutul oniric al schizofreniei nedifereniate
- stuporul catatonic
- agitaia catatonic
- Starea amentiv
=dezorientarea este total, incoerena gndirii este maxim, vorbirea ininteligibil
- forme ale amentiei: - halucinatorie - catatonic - fuga de idei
- Starea crepuscular
- Kaplan = perturbarea contiinei + halucinaii
- Prelipceanu = tulburare mixt (cantitativ i calitativ), halucinaii, idei delirante, comport disociat
Forme:
- automatism ambulatoriu tulb a contiinei + cltorie + pstrarea coordonrilor motorii
- fuga patologic crepuscular tulb. a contiinei + cltorie fr pstrarea coordonrilor motori
- somnambulismul tulburare a contiinei n timpul somnului 22
 Somnul
Somnul reprezinta perioada scurta- circa 6-10 ore- de suspendare a , stariii de veghe necesara odihnei
starea de veghe =starea obisnuita de manifestare a constiintei , necesara desfasurarii proceselor psihice
Alternanta ntre starea de veghe si de somn este un fenomen fiziologic ce caracterizeaza viata animala
Somnul - electrofiziologice - se deruleaza n doua faze alternative:.
- Somnul lent are o durata de aproximativ 80 de minute,
- evidentiat pe EEG printr-un traseu caracteristic
- apare n general in 5-6 cicluri de somn lent intr-o noapte - alternnd cu faze paradoxale.
- n aceasta faza corpul ramne nemiscat,
functiile fiziologice- respiratia, ritmul cardiac- fiind mai lente, regulate
- somunul paradoxal- corespunde visului si are o durata mai scurta - n medie 10 minute.
-evidentiat pe EEG (frecvente unde alfa si tetha).
- poate aparea in 3-6 cicluri in decursul unei nopti
- n aceasta faza corpul - este animat de miscari, ale segmentelor corporale ct si ale globilor oculari,
Tulburari ale somnului:. - ritmul respirator si cardiac se amplifica
- insomnia = dificultatea de adormire, trezire frecventa din somn si greutate n readormire, trezire precoce,
somn perceput ca neodihnitor (bolnavul la trezire se simte obosit).
- are cauze diferite, - anxietate determinata de probleme profesionale, familiale sociale greu rezolvat,
- consumul de substante psihostimulante
- boli psihice organice.
- Hipersomnia = prelungirea exagerata a duratei normale a somnului si poate avea profunzimi variabile.
- apare n stari febrile de etiologie variata, n tumori cerebrale, n encefalita letargica, etc.
- inversarea ritmului veghe- somn.
- Individul- noaptea - nu poate dormi sau doarme superficial si pt.scurt timp -
- ziua este somnolent.
- este mai frecvent ntlnita la persoanele vrstnice - n contextul psihozelor presenile si senile.
23
 PERSONALITATEA
Psihicul= notiune abstracta prin care :- se stabileste- relatia simbolica, indirecta, - cu mediul exterior
- si cu el insusi
- comunicarea,
- adaptarea la mediui exterior

- psihicul - la un moment dat - constiinta,

- de~a lungul existentei personalitatea-
-Psihicul se concretizeaza in persoana si
se realizeaza in personalitate (daca nu se realizeaza, se chinuie ca nu s~a realizat - s-a ratat")
- Personalitatea - deriva lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important
- prezinta 2 determinanti
- temperamentul - modul innascut de reactionare si manifestare si
- caracterul - modul de reactionare si manifestare ,dobandit sub influenta mediului natural ,social )
.
- Comportamentul

- ansamblul reactiilor organismului -fata de stimuli - interni ,motivativati

- externi, organizati ,
- ce determina adaptarea subiectului in relatiille sale

24
 Sindromologia personalitii

1.sindromul psihopatic; caracterizat prin aptitudini intelectuale sufficient dezvoltate, insa integrate
ntr-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferin psihic
i corporal adica simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeaz peste 50 % din consultaiile de interne, de endocrinologie
3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :
- prezenta delirul sau delirul i halucinaia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).

25
 Sindromologia personalitii

4.sindromul de deteriorare psihopatoid =s indrom axial (Hoche)

se caracterizeaza prin :
- scaderea performanele cognitive de atenie, percepie, memorie, imaginaie, judecat,
- scaderea capacitatea de control afectiv, crete impulsivitatea,
- scaderea n general nivelul social, capacitatea de lupt
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenial

5.sindromul demenial caracterizat prin

- deteriorare progresiv cognitiva
( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii) -
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta deliru
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare caracterizat prin afectarea in diverse grade: -
-Inteligena gndirea i alte procese psihice,
- personalitatea, 26
- capacitatea de adaptare a individului,
 Sindromologia personalitii
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare caracterizat prin afectarea in diverse grade: -
-Inteligena gndirea- personalitatea,
- capacitatea de adaptare a individului,
Sindromul Oligofreni ( retardul mental,intarzierea mentala) este de 4 grade:
- Retardul mental usor, n care subiectul
- poate sa urmeze o coala obinuit sau special
- are o dezvoltare psihic (varsta mentala) 8-12 ani
- QI de la 70 pn la 50/55
- reuete s se integreze la periferia societii sau a profesiilor,
- reuete s-i fac familie, s aib copii.
- este semidependent i sugestibil la antisocialiti minore.
- Retardul menta moderat - subiectul nu poate fi colarizat,
- are o dezvoltare psihic (varsta mentala) de pn n apte ani,
- QI de la 50/55 pn la 35/40
- nu tie i nu poate munci,
- este inut n familie n total dependen.
-Retardul mental sever - cu o vrst mintal de pn la trei ani,
- QI de la 35/40 pn la 20/25
- cu un limbaj minim,
- care nu se autongrijete,
Retardul mental profund - cu o vrst mintal sub 2 ani
- QI sub 20/25
- nu reuesc s-i nsueasc limbajul vorbit sau scris.
27
- nu sunt capabili s se fereasc de pericolele fizice care le amenin viaa.
 RETARDUL MENTAL(OLIGOFRENIA)

Definiie.
stare patologica de nedezvoltare cognitiva
ce afecteaz inteligena, gndirea i alte procese psihice, inclusiv personalitatea,
cu o functionare sub medie, nsoite de deficite n capacitatea de adaptare a individului,
ce i au originea n afectarea timpurie a creierului, n primii ani de via.
- stare patologica definita prin caracterul ei defectual global, permanent, nereversibil,
- Persoana retardat se dezvolt
- psihic, pe msura potenialului psihic restant, mai lent dect face achiziii,
ns ntr-un ritm i la un nivel mai sczut dect normalul,
ceea ce face ca decalajul intelectual s creasc pe masura naintrii n vrst
Incidena in Romnia ar atinge 3% din populaie,
cam 75% din total fiind reprezentate de formele uoare, de retard, debilitatea mintal
Etiopatogenie. factorii genetici, endogeni acioneaz n momentul fecundaiei,
factorii exogeni n perioada prenatal ,embrionar sau fetal, perinatal postnatal.

28
Debilitatea mintal, forma uoara a retardrii mintale, se caracterizeaz prin :
- coeficient intelectual (QI) 70 pn la 50/55
- vrst mintal ntre 8-12 ani,
- caracterizare
- gndirea care rmne n stadiul concret, ea limitndu-se la reflectarea realitii imediate.
este lenta, inerta, incapabila de a trece la subiecte noi.
- se asimileaz cunotine privind structurile spaiale,
mrimile, formele, cantitile, calculul aritmetic elementar,
-nu se asimileaz cunotine dinamice legate de timp.
- dificulti n nelegere, sintez, comparaie, clasificare.-ex proverbe
- Vorbirea reflect dificultile de gndire.
- insuficient coordonare a micrilor voluntare.
- imaturitatea trsturile afective i caracteriale
- prezinta o slab capacitate de judecat, reflectnd atitudinile familiei i ale mediului
fa de persoana respectiv.
- pot -realiza o instrucie colar corespunztoare primelor 4 clase elementare,
dar ntr-un ritm mai lent, de obicei ntr-un interval de 8 ani.
- urma coli speciale, nvnd meserii simple.
Se recunoate capacitatea profesional mai bun a debililor mintal n raport cu cea familial i social.
Ei nu reuesc s i asume rolurile de so i printe, nregistrndu-se un numr important de concubinaje,
abandonuri ale copiilor, divoruri.
Lipsa discernmntului, tendina la imitaie favorizeaz implicarea lor n acte antisociale: furturi, tentative de viol,
crime impulsive sau de rzbunare.
Adaptarea social a deficienilor mintali aduli depinde de gradul de stabilitate a individului, de complexitatea vieii
sociale i de tolerana colectivitii.
29
Deficiena mintal moderat se caracterizeaz prin:
- Coeficient intelectual QI de la 50/55 pn la 35/40
- vrst mintal ntre 5-7 ani,
Caracterizare
- Gndirea rmne concret, greoaie, inert,
- nvarea este dificil i se realizeaz mai ales prin condiionare.
- Limbajul este mai putin dezvoltat, mai ales vocabularul, numrul de cuvinte utilizate.
- Subiecii denumii i educabili pot s triasc n comunitate cu oarecare sprijin din partea
familiei i a instituiilor sociale, ntruct pot s s se orienteze topografic n cadrul localitii.
- Persoanele respective- reuesc s nvee deprinderile de autoservire,
- dobndesc un grad de autonomie.
- Ei pot s efectueze operaiuni simple de munc, bine delimitate, mereu aceleai.
- Ei au nevoi educaionale speciale de abilitare, de ndrumare, de supraveghere.
- Sunt inapi pentru o colarizare obinuit.
Ei pot ctiga o anumit competen social prin educaie sistematic n clase speciale,
continund s fie meninui n familie, n comunitate sau n instituii deschise".
La vrsta adult ei se pot orienta relativ satisfctor n existena cotidian, n familie,
- pot s lucreze- n ateliere protejate sau
- ntr-o mic ntreprindere de cartier i
- pot s locuiasc sub oarecare supraveghere din partea societii.

30
Deficiena mintal sever se definete printr-un
- coeficient intelectual QI de la 35/40 pn la 20/25, vrst mintal 2-4 ani,
- nsuirea la un nivel elementar a limbajului vorbit,
- dependen social accentuat.
- De multe ori cei suferinzi de retard mintal sever prezint i anomalii somatice, malformaii care dau
regiunii cranio-faciale un aspect dismorfic.
- De asemenea, pot avea tulburri neurologice sub forma de paralizii, epilepsie, deficiene senzoriale.
- Gndirea este ntr-un stadiu preoperaional,atenia poate fi vie, capacitatea de nvare foarte redus.
- Vorbirea este srac, propoziii din dou cuvinte, prost articulate, dislalic sau dizartric.
- Memoria mecanic poate fi surprinztoare, fiind cunoscui aa numiii calculatori calendaristici"
- Au capacitatea de autoprotecie fa de pericolele fizice imediate.
- Nu pot s se auto-conduc n viaa social.
- Au nevoie de supraveghere continu din partea familiei i a societii i locuiesc adesea n mediu
protejat, n instituii.
- Afectivitatea lor este labil cu stri de disforie.
- Pot comite acte medico-legale, crime, agresiuni sexuale, rezultat al impulsivitii i lipsei de judecat.
- Pot fi educai s se alimenteze singuri,
s nvee deprinderi elementare de curenie,
- pot efectua unele munci simple, agricole.
- Obiectivele de formare sunt ntotdeauna nsuirea tehnicilor de ngrijire personal,
educaia sfincterian, mbrcarea, un comportament autonom minimal.
- n educaie aceste persoane sunt dirijate ctre un centru de dezvoltare pentru handicapai sau n
clase pentru deficienii mintali.
Ei vor munci ntr-un atelier protejat.
31
Deficiena mintal profund sau idioia definete grupul de persoane cu vrsta mintal sub 2
ani. AMR duce limita superioar la 3 ani.
- Coeficientul lor intelectual - QI sub 20/25
- Ei nu reuesc s-i nsueasc limbajul vorbit sau scris.
- Nu sunt capabili s se fereasc de pericolele fizice care le amenin viaa.
- Sunt dependeni fizic fa de cei din jur pentru toat viaa.
- Au facies dismorf, marcat de numeroase malformaii, anomalii osoase, tulburri
endocrine, stigmate cutanate.
- Sunt hipotrofici, hipostaturali.
- Cel mai frecvent sufer de paralizii cerebrale, spastice, displegia spastic infantil, Little,
sindroame hipotone, dificultate in achiziia mersului, a prehensiunii, vorbirii, muli dintre
cei suferinzi de deficien mintal profund rmnnd imobilizai la pat.
- Micrile lor sunt imprecise, parazitate de tremurturi.
- In formele grave rmn incontineni toat viaa.
- Vorbirea nu depete vrsta de 1 an i jumtate, de multe ori limbajul rezumndu-se la
ipete nearticulate sau expresii emoionale elementare. n cazul idioiei superioare"
persoanele respective reuesc s nvee cteva cuvinte i acestea pronunate dizartric.
- Activitatea lor este haotic, lipsit de scop, apuc obiecte, le trntesc, cei neglijai avnd
tendina de agresiune sau autoagresiune, ca o form de satisfacere a foamei de senzaii
acute. Alteori stau n pat, ineri, indifereni.
- Au o rezisten sczut la infecii, avnd un risc crescut de mbolnvire.
- Ei necesit o ngrijire deosebit. n condiiile unei educaii specializate, de lung durat ei
pot s-i ctige controlul sfincterian i s se alimenteze singuri
32