MIHAI EMINESCU

VIA I OPERE

GRUPA: BLU MDLINA

ANTOHE BIANCA
CLINESCU RALUCA
TEFNESCU SONIA
 Biografie Date despre autor si opera sa
Teme si motive predilecte:
1. Cosmogonia
2. Istoria
3. Iubirea
4. Natura
5. Folclorul
 Mihai Eminescu s-a nscut la Botoani, la 15 ianuarie 1850. Este
al aptelea din cei 11 copii ai cminarului Gheorge Eminovici,
provenit dintr-o familie de rani romni din nordul Moldovei i
al Raluci Eminovici, nscut Juracu, fiic de stolnic din
Joldeti. i petrece copilria la Botoani i Ipoteti, n casa
printeasca i prin mprejurimi, ntr-o total libertate de micare
i de contact cu oamenii i cu natura. Aceast stare o evoc cu
adnc nostalgie n poezia de mai trziu ("Fiind biat sau "O,
rmi"). ntre 1858 i 1866, urmeaz cu intermitene coala la
Cernui. Termin clasa a IV-a clasificat al cinci-lea din 82 de
elevi dup care face 2 clase de gimnaziu. Prsete coala n
1863, revine ca privatist n 1865 i pleac din nou n 1866. ntre
timp, e angajat ca funcionar la diverse instituii din Botoani (la
tribunal i primrie) sau pribegete cu trupa Tardini-Vldicescu.
 Din 1866 pn n 1869, pribegete pe traseul Cernui-Blaj-Sibiu-Giurgiu-
Bucureti. De fapt, sunt ani de cunoatere prin contact direct a poporului, a
limbii, a obiceiurilor i a realitilor romneti. A intenionat s-i continuie
studiile, dar nu-i realizeaz proiectul. Ajunge sufleor i copist de roluri n
trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor i copist la Teatrul Naional unde l
cunoate pe I.L.Caragiale. Continu s publice n "Familia", scrie poezii,
drame (,,Mira), fragmente de roman (,,Geniu pustiu), rmase n
manuscris; face traduceri din german. ntre 1869 i 1862 este student la
Viena. Urmeaz ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie i Drept,
dar audiaz i cursuri de la alte faculti. Activeaz n rndul societilor
studeneti, se mprietenete cu Ioan Slavici; o cunoate la Viena pe
Veronica Micle; ncepe colaborarea la "Convorbiri Literare; debuteaz ca
publicist n ziarul "Albina din Pesta. ntre 1872 i 1874 este student la
Berlin. Junimea i acord o burs cu condiia s-i ia doctoratul n filozofie.
Urmeaz cu regularitate dou semestre, dar nu se prezint la examene.
 Se ntoarce n ar, trind la Iai ntre 1874-1877. E director al
Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor colar pentru judeele
Iai i Vaslui, redactor la ziarul "Curierul de Iai . Continu s publice
n "Convorbiri Literare. Devine bun prieten cu Ion Creang pe care l
introduce la Junimea. Situaia lui material este nesigur; are necazuri
n familie; este ndrgostit de Veronica Micle. n 1877 se mut la
Bucureti, unde pn n 1883 este redactor, apoi redactor-ef la ziarul
"Timpul. Desfoar o activitate publicistic excepional, tot aici i se
ruineaz ns sntatea. Acum scrie marile lui poeme (,,Scrisorile,
,,Luceafrul etc.). n iunie 1883, surmenat, poetul se mbolnvete
grav, fiind internat la spitalul doctorului uu, apoi la un institut pe
lng Viena. n decembrie i apare volumul "Poezii, cu o prefa i cu
texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tiprit n timpul
vieii lui Eminescu). Unele surse pun la ndoial boala lui Eminescu i
vin i cu argumente n acest sens. n anii 1883-1889 Eminescu scrie
foarte puin sau practic deloc.
 Mihai Eminescu se stinge din via n condiii dubioase i
interpretate diferit n mai multe surse la 15 iunie 1889 (15 iunie,
n zori - ora 3) n casa de sntate a doctorului uu. E
nmormntat la Bucureti, n cimitirul Bellu; sicriul este dus pe
umeri de patru elevi de la coala Normal de Institutori. n
"Viaa lui Mihai Eminescu ( 1932), G. Clinescu a scris aceste
emoionate cuvinte despre moartea poetului: "Astfel se stinse n
al optulea lustru de viaa cel mai mare poet, pe care l-a ivit i-l
va ivi vreodat, poate, pmntul romnesc. Ape vor seca n albie
i peste locul ngroprii sale va rsrii pdure sau cetate, i cte o
stea va vesteji pe cer n deprtri, pn cnd acest pmnt sa-i
strng toate sevele i s le ridice n eava subire a altui crin de
tria parfumurilor sale".
 Mihai Eminescu(1850-1889) este cel mai mare reprezentant al
romantismului romanesc si cel din urma mare poet romantic
european(in ordine cronologica). Eminescu a facut parte din seria de
scriitori care au dat stralucire acestui curent: V. Hugo, Byron, Shelley,
Lamartine si altii. Opera sa cuprinde teme, motive si atitudini ce tin de
marea literatura a lumii: Creator pentru care poezia nu este un exercitiu
exterior , ci un mod profund de existenta, Mihai Eminescu a lasat
posteritatii o opera diversa, care cuprinde poezii, teatru, publicistica si
traduceri. Poeziile au la baza mai multe teme si motive de larga
inspiratie istorica, filosofica si sociala. Marile teme ale creatiei
eminesciene au fost analizate de G. Calinescu in ,,Opera lui Mihai
Eminescu, lucrare in cinci volume, aparuta intre anii 1934-1936. Ele
se clasifica in trei mari coordonate, care reprezinta in acelasi timp si
sursele de inspiratie ale creatiei eminesciene: istoria, natura si folclorul.
Pe langa acestea mai intalnim si alte teme abordate de Eminescu in
opera sa, precum cosmogonia, iubirea si tema geniului.
 Aceasta tema trateaza nasterea si stingerea universului, avand ca
motive luceferii, stelele, luna si este ilustrata indeosebi in
"Scrisoarea I" , prin cugetarea batranului dascal la soarta
universului, la modul in care a luat nastere si la felul in care se va
stinge. Cosmosul mai este tratat de Eminescu in poemul
"Luceafarul" in "Rugaciunea unui dac" si in poemul postum
intitulat "Genaia".
Acest motiv reprezinta viziunea romantica eminesciana a
Cosmosului in antiteza cu fiinta umana neinsemnata si muritoare;
aceasta viziune mai cuprinde si evolutia Cosmosului (situata intre
cele doua capete: geneza si stingerea), armonia nascuta din rotirea
astrilor si perspectiva mitologica.
,,Scrisoarea I este lucrarea reprezentativa acestei teme, fiind
alcatuita dintr-o cosmogonie cuprinsa in doua cugetari: una pe
tema destinului uman si una pe tema soartei geniului.
 Tema istoriei opune doua mari motive: pe de o
parte, marile civilizatii, privind succesiunea
generatiilor , stingerea stramosilor gloriosi si
nasterea unor urmasi corupti si pe de alta parte
istoria nationala care la o scara redusa trateaza
aceeasi antiteza trecut-prezent, stramosi-
urmasi. Aceste motive sunt intalnite la Eminescu
in urmatoarele creatii:"Imparat si proletar",
,,Memento mori", Epigonii, Scrisoarea III.Toate
aceste creatii se axeaza pe ideea
incompatibilitatii totale dintre maretia trecutului
si decaderea prezentului.
 Aceasta tema are in centru femeia care imbraca mai multe
ipostaze: femeia-inger, femeia-demon, femeia-misterioasa, o
permanenta enigma. Indiferent de ipostaza in care este surprinsa ,
femeia reperezinta partenera prin care eul liric realizeaza idila
intr-un cadru natural adecvat. Spatiul natural este in deplina
concordanta cu stadiul relatiei amoroase: natura luxurianta, cu
motive specific eminesciene (lacul ,teiul inflorit, salcamul,
codrul), alcatuind un cadru ocrotitor pentru perechea ce isi
impartaseste sentimentele; iubirea trecuta este ilustrata printr-o
natura cu elemente specific elegiace: ,,S-a dus amorul ,,De cate
ori, iubito, ,,Pe langa plopii fara sot.Totodata in aceste poezii
spatiul natural ( vegetal) este inlocuit de cel citadin , ca marca a
deteriorarii sentimentului de iubire. Iubirea impartasita este
intalnita in poezii precum : "Floare albastra", "Lacul", "Dorinta",
"Sara pe deal".
 Una din temele abordate cu precadere de Eminescu in creatia
sa este natura conturata sub doua ipostaze: marile imensitati
spatiale (reprezentate de mare si cer), la care se opun padurile
salbatice, codrul si teiul . Natura cosmica prezinta urmatoarele
motive :luna , stelele , intalnite in poeziile care abordeaza
nasterea universului: ,,Scrisoarea I ,,Luceafarul. Natura
terestra apare in poeziile de dragoste, prezentand motive
specifice eminesciene :teiul in floare, codrul,plopii , floarea
albastra,marea, lacul (,,Pe langa plopii fara sot, ,,Lacul,
,,Dorinta.) In poezia ,,Dorinta" se impletesc cele doua teme,
natura si iubirea, ilustrand chemarea erotica a barbatului,
invitarea iubitei intr-un cadru natural mitic.
 Interesul lui Eminescu pentru creatia populara se manifesta din
copilaria petrecuta la Ipotesti, cand Baiet fiind, paduri cutreieram",
poetul insusi fiind un pasionat culegator de folclor. Peregrinarile prin
tara cu trupa de actori, din Moldova in Transilvania, pana la Blaj, ii
satisfac lui Eminescu setea de a auzi chiar de la rapsozii populari,
balade, legende, doine si de a-si hrani sufletul cu aceste "nestemate".
Indirect, Eminescu intra in relatie cu folclorul romanesc studiind opera
lui Hasdeu sau citind culegerile de creatii populare, in special pe cea
alcatuita de Vasile Alecsandri.
Mihai Eminescu valorifica in poezia sa creatiile folclorice prin teme,
motive, personaje mitologice, mituri populare, limbaj, innobilandu-le
cu idei filozofice, imbogatindu-le cu noi semnificatii: "Calin, file din
poveste, "Ce te legeni", "Somnoroase pasarele", "La mijloc de codru",
"Revedere", basmul ,,Fat-Frumos din lacrima" si bineinteles
capodopera sa, "Luceafarul".
Poezia "Revedere" (1879) este prima creatie in care Eminescu
pastreaza metrica populara, motivul codrului, ca simbol al eternitatii
universului, in care omul este efemer.
SFRIT