REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR AGRICOLE A

SOLULUI SI SUBSOLULUI
NOTIUNE

Parte componenta a fondului funciar, terenurile cu destinatie agricola sunt alcatuite din:
- terenuri agricole productive (arabile, vii, livezi, pasuni, fanete, sere, solarii);
- terenuri cu vegetatie forestiera - pasuni impadurite, terenuri ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari
piscicole, de imbunatatiri funciare, drumurile de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare pentru produse
agricole;
- terenuri neproductive (ce pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola).
Mijloacele juridice de protectie privesc atat terenurile agricole productive, cat si cele neproductive. Acestea constau in:
- interdictia de a le schimba destinatia agricola, cu exceptia cazurilor si
conditiilor prevazute de lege;
- interdictia de a desfasura activitati poluante
ATRIBUTIILE SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC DE PROTECTIE A
TERENURILOR AGRICOLE

Subiectele acestor raporturi juridice sunt: statul, organele statului si detinatorii de terenuri cu orice titlu.
Statul, ca subiect al raporturilor juridice de protectie a terenurilor agricole, urmareste realizarea unei protectii
cantitative si calitative a acestora, indeplinind in acest sens urmatoarele atributii:
- stabileste cadrul legislativ de protectie a terenurilor agricole;
- organizeaza evidenta acestor terenuri si stabileste sistemul de monitorizare a calitatii solului;
- controleaza respectarea prevederilor imperative ale legii de catre detinatorii de terenuri agricole;
- stabileste procedura de autorizare privind probleme de protectia mediului;
- asigura respectarea obligatiilor asumate pe plan international in domeniul cooperarii in materie;
- sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportand partial sau total cheltuielile,
- in limita alocatiilor bugetare alocate.
Protectia cantitativa a terenurilor agricole are ca scop folosirea completa si eficienta, precum si
pastrarea destinatiei lor economice. Pentru a se evita reducerea fondului funciar agricol, scoaterea
din circuitul agricol (temporar sau definitiv) este admisa numai in cazuri justificate si exceptionale,
conform legii.

Protectia cantitativa a terenurilor agricole are ca scop folosirea completa si eficienta, precum si
pastrarea destinatiei lor economice. Pentru a se evita reducerea fondului funciar agricol, scoaterea
din circuitul agricol (temporar sau definitiv) este admisa numai in cazuri justificate si exceptionale,
conform legii.
 ART. 50 DIN LEGEA PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI STABILESTE IN SARCINA AUTORITATILOR CENTRALE PENTRU AGRICULTURA SI
SILVICULTURA OBLIGATIA DE A TINE EVIDENTA TERENURILOR DEGRADATE, IMPROPRII PENTRU PRODUCTIA AGRICOLA, DE A INDRUMA
SI CONTROLA LUCRARILE DE IMBUNATATIRI FUNCIARE, DE A ACORDA ASISTENTA TEHNICA DE SPECIALITATE PENTRU LUCRARILE DE
IMBUNATATIRI FUNCIARE, ELABORAND REGLEMENTARI PRIVIND MENTINEREA SI AMELIORAREA CALITATII TERENURILOR,
CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI HABITATELOR NATURALE.

Detinatorii de terenuri cu orice titlu au stabilite prin lege,

in scopul asigurarii protectiei calitatii solurilor,
urmatoarele obligatii:
- sa previna deteriorarea calitatii solurilor;
- sa respecte conditiile stipulate in acordul/autorizatia de
mediu pentru lucrarile de amplasare, construire si punere in
functiune a obiectivelor de orice fel, precum si pentru
schimbarea destinatiei terenurilor;
- sa nu arda vegetatia ierboasa, stuful, tufarisurile, fara
autorizatie eliberata de autoritatea de mediu competenta;
- sa respecte toate prevederile legii privind protectia
terenurilor.
- Pentru combaterea degradrii solurilor i diminuarea
impactului deertificrii, sunt preconizate msuri complexe
la nivel naional. A fost elaborat Planul Naional de
extindere a suprafeelor cu vegetaiei forestier pentru
anii 2014-2018, care prevede mpdurirea a 13 mii ha
terenuri degradate n toate raioanele Republicii Moldova.
- Domeniul proteciei mediului a fost recunoscut ca un
domeniu important pentru dezvoltarea social-economic a
rii n Strategia Naional de Dezvoltare Moldova 2020.
 NECESITATEA PROTECTIEI JURIDICE A SOLULUI. MODALITATI DE
PROTECTIE

Solul este o componenta importanta si esentiala a biosferei, avand o ecologie vulnerabila la

influentele negative naturale (inundatii, furtuni, contaminare, poluare atmosferica) sau
artificiale asupra sa. Poluantii acumulati in sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic al
acestuia, cu consecinte negative asupra mediului.
solurile puternic degradate constituie mai mult de 13% din teritoriul rii.
Poluarea solului este rezultatul actiunilor ce produc degradarea solului (fizica, chimica,
biologica), afectand negativ capacitatea sa bioproductiva. Sursele de poluare a solului sunt:
emisii din procese tehnologice , pesticidele, deversarile de petrol, rezidurile industriale si
deseurile menajere, exploatarile de resurse minerale etc.
POLUAREA SOLULUI ESTE UN PROCES COMPLEX REPREZENTAT DE ACELE FENOMENE NEGATIVE CARE
PRIN EFECTUL LOR DUC LA DEGRADAREA SI DISTRUGEREA FUNCTIEI SALE CA SUPORT SI MEDIU IN
ACELASI TIMP. PRINCIPALELE EFECTE ALE POLUARII SOLULUI SUNT:

acidificarea
solului;

eroziunea diminuarea
si rezervei de
saraturarea humus;
solului;

deficitul
sau excesul diminuarea
potential rezervei de
de humus;
umiditate;
 EFECTELE POLUARII SOLULUI SE POT MANIFESTA DIRECT SAU INDIRECT,
PUTAND AVEA CARACTER IMEDIAT SAU PE TERMEN LUNG.

Solul este in stransa interdependenta cu subsolul si cu Dispozitiile constitutionale (art.46) consacra o

celelalte ecosisteme terestre, fiind supuse atat regulilor
comune de protectie, cat si celor specifice, impuse de
caracteristicile si particularitatile fiecaruia.
Reprezentand un patrimoniu indispensabil
supravietuirii, protectia si refacerea acestuia este
deosebit de importanta si necesara. Protectia solului
presupune urmatoarele tipuri de activitati.:
- activitati de imbunatatiri funciare, care se adreseaza de
regula, poluarii naturale;
- activitati de prevenire si combatere a poluarii solului, ce
se adreseaza, in special, poluarii antropice.
obligatie generala pentru detinatorii de
terenuri cu orice titlu si pentru autoritatile publice, de
intocmire de studii si proiecte de lucrari de protectie
si ameliorare a calitatii solului, dar si executarea
acestora.
Legea privind protectia mediului cuprinde dispozitii
care prevad obligatia pentru toti detinatorii de terenuri
de protectie a solului, subsolului si ecosistemelor
terestre prin masuri de gospodarire, conservare si
amenajare a teritoriului complexe si adecvate.
METODE DE RESTABILIRE:
Terenurile degradate i
1
neproductive (cu eroziune, cu
exces de umiditate, pietri,
bolovni, nisipoase, srturile,
terenurile acide, cu deeuri, etc.)
care i-au pierdut, total sau
parial, capacitatea de producie,
sunt supuse unui program de
recuperare i ameliorare
Solul poate fi protejat i Pentru ca regimul juridic al
2
3
ameliorat prin lucrri de solului s fie reglementat
mbuntiri funciare3, sub form eficient, printr-o legislaie
de construcii hidrotehnice, adecvat, n scopul proteciei i
lucrri de prevenire i nlturare mbuntirii calitii sale, este
a secetei, inundaiilor, umiditii necesar a se lua n considerare
excesive, eroziunii, etc., n scopul particularitile specifice ale
mbuntirii cpacitii de terenurilor.
producie a terenurilor
neproductive. Aceste lucrri se
execut n corelare cu lucrrile
de gospodrire a apelor, de
amenajare a teritoriului, n acord
cu interesele proprietarilor de
teren.
NOTIUNE SI TEMEI LEGAL A SUBSOLULUI

Subsolul reprezinta spatiul fizic de sub sol, alcatuit din totalitatea formatiunilor geologice accesibile lucrarilor de
cercetare si prospectiuni geologice.Compozitia chimica a subsolului influenteaza starea de fertilitate a stratului superior
al pamantului, al solului.
Datorita insusirilor sale, a resurselor naturale, a bogatiilor pe care le cuprinde, cu rol deosebit asupra dezvoltarii
generale a societatii, se impune protejarea subsolului prin toate mijloacele, inclusiv cele juridice, care sunt cele mai
eficiente. Este necesara o protectie a resurselor naturale, o gestiune durabila a acestor materii prime printr-o exploatare
si o explorare eficienta.

Facand parte din categoria bunurilor domeniului public, subsolul se bucura de o protectie deosebita, in scopul prevenirii
poluarii sale, a diminuarii resurselor si bogatiilor sale, a protectiei cantitative si calitative utilizandu-se instrumente
juridice bogate si variate.
Dispozitiile constitutionale stabilesc ca subsolul este domeniu public, bunurile sale sunt inalienabile, iar protectia
subsolului este o problema de interes public si privat.
PROTECTIA JURIDICA A SUBSOLULUI

reglementarile corespunzatoare
protectiei calitatii subsolului

procedura de autorizare a lucrarilor de

exploatare, prospectare si extractie de
zacaminte ale subsolului

reglementari privind refacerea subsolului

afectat (natural sau artificial).
PERSOANELE FIZICE SAU JURIDICE CARE PROSPECTEAZA SAU
EXPLOATEAZA BOGATIILE SUBSOLULUI SUNT OBLIGATE

- sa solicite si sa obtina acordul/autorizatia de mediu si sa-i respecte prevederile;

- sa refaca terenurile afectate ca urmare a activitatilor desfasurate, aducandu-le la parametrii productivi si ecologici
naturali;
- sa ia masurile preventive privind poluarea mediului si cauzarea de prejudicii ecologice cu ocazia efectuarii lucrarilor
de exploatare si explorare a subsolului;
- sa anunte autoritatile competente despre orice situatii accidentale de natura sa puna in pericol ecosistemul
terestru.

!!! incalcarea normelor juridice de protectie a subsolului ca urmare a neindeplinirii obligatiilor legale
sau savarsirea de fapte interzise in materie, de catre toti utilizatorii subsolului, atrag dupa caz raspunderea juridica
contraventionala, penala sau civila.
Sfrit