Sunteți pe pagina 1din 40

Inspectia generala a

bolnavului
C2
Inspectia generala a bolnavului
Prima etapa de examinare a bolnavului

In timpul anamnezei bolnavului, putem nota o serie


de particularitati sugestive pentru diagnostic

O simpla privire pentru un observator experimentat


poate fi suficienta pentru a recunoaste o afectiune

Trebuie sa fie confirmat de un examen complet


Inspectia generala a bolnavului
Primele caracteristici ale bolnavului difera dupa situatia in
care este examinat.

* IN AMBULATOR:
- Mersul
- Conformatia
- Statura
* IN PAT
- Pozitia sa
- Atitudinea

In ambele situatii observam: fizionomia, anomalii ale fetei, starea de nutritie,


modificari la nivelul tegumentelor, aspecte particulare ale extremitatilor,
modificari ale aparatului locomotor, starea de constienta.
ATITUDINEA (POZITIA)

- Normala, activa, libera, de decubit si posibilitate de


miscare, asemanatoare unei persoane sanatoase

- Pasiva nereactiva, flasca, adinamica, nu poate


schimba pozitia (ex. Bolnavi comatosi)

- Fortata - sugestiva pentru o anumita afectiune,


pentru a calma un simptom (dispneea, durerea)
ATITUDINEA (POZITIA)
Tipuri de pozitii fortate:
- Ortopneea: bolnavul sta la marginea patului, intr-un fotoliu
sau in pat cu capataiul ridicat, sprijinit pe maini.

Ex: astm bronsic, edem pulmonar acut


ATITUDINEA (POZITIA)
Pozitii fortate in decubit
lateral
EX: in pleurezii, meningite

Pozitia genupectorala
sprijinit pe coate si
genunchi rugaciunea
mahomedana
EX: pericardita exudativa
ATITUDINEA (POZITIA)
Pozitia in cocos de pusca
decubit lateral, capul in
hiperextensie, gambele
flectate pe coapse si
acestea pe abdomen
Ex: meningita

Opistotonus - decubit
dorsal, extensia fortata a
corpului,care descrie un
arc, prin contractura
musculaturii dorsale a
corpului
Ex: tetanos
Mersul bolnavului
Poate pune in evidenta boli reumatice, degenerative sau boli
neurologice.
1. Bola lui Parkinson bolnavul umbla cu pasi mici, marunti,
sacadati, prezinta un tremur continuu al mainilor, fata este
inexpresiva. (apare prin leziuni extrapiramidale)
Mersul bolnavului
Hemipareza deficit motor la
nivelul unui hemicorp si apare in
urma unui accident vascular
cerebral => mers cosit

Boala lui Little diplegia spastica


este o leziune piramidala bilaterala,
frecvent in urma unor leziuni
provocate in timpul nasterii cu
forcepsul => mers tipic in foarfece
Pareza de nerv sciatci popliteu extern imposibila flexia
dorsala a piciorului
- Bolnavul isi taraste varful piciorului pe sol, isi ridica
exagerat piciorul => mers stepat
Faciesul
Fizionomia ansamblul trasaturilor fetei cu expresia rezultata
(manie, bucurie..)
Faciesul
Faciesul - modificarile aspectului fetei induse de anumite boli
Faciesul
Faciesul
Facies mitral cianoza pometilor,
buzelor si nasului care
contrasteaza cu paliditatea din jur
(in stenoza mitrala)

Facies acromegalic nas mare,


fata alungita, exagerarea
proeminentelor osoase (arcadele
zigomatice si cele sprancenare,
pometii, bose frontale), barbie
mare si proiectata inainte.
Faciesul
Facies mixedematos facies rotunjit in luna plina, impastat,
cu stergerea santurilor fizologice, pleoape tumefiate
(aspectde oameni somnorosi) - in hipotiroidie
Faciesul
Facies basedowian exoftalmie bilaterala, fanta palpebrala
largita, privire vie, ochi stralucitori, hipersecretie lacrimala in
hipertiroidie
Faciesul
Facies tetanic sau risus sardonicus gura, narile si ochii se
modeleaza ca pentru ras, in timp ce fruntea incretita exprima
tristetea in tetanos
Faciesul
Facies parkinsonian sau de masca:
facies inexpresiv, privire fixa, clipitul
foarte rar

Facies cushingoid fata rotunjita, in


luna plina, dolofan, pometii rosi (sdr
Cushing, hiperfunctia suprarenala)
Faciesul
Facies lupic facies ca un placard
eritematos al nasului si pometilor
cu aspect in fluture in lupus
eritematos diseminat

Facies de mumie masca de ceara


sau icoana bizantina, aspect
inexpresiv cu pielea intinsa in
sclerodermie
Faciesul
Facies de paiata plangaret si patat in rujeloa
Faciesul
Facies pletoric rosu, cu teleangiectazii pe pometi - la
hipertensivi si obezi
Faciesul
Faciesul in bronhopneumopatia
cronica obstructiva:

- Tipul A ( predominata emfizemului


pulmonar)- aspectul faciesului este
de gafaitor roz (pink-puffer)

- Tipul B (bronsita cronica) facies


cianotic si buhait (blue bloater)
Statura

- variaz n anumite limite n funcie de vrst i sex

- nlimea definitiv este n jurul vrstei de 22 de ani

- Statura poate fi nalt, medie i scund


Statura
Nanismul
- statura mica (pitica) => (1,20 -1, 50 m)
Statura
De origine castigata si ereditara
1. nanism hipofizar (propotionat, armonic, apare in urma
insuficientei secretorii multiple de tropi hipofizari, dar cu
functiile pshice normal dezvoltate om in miniatura
Statura
2. nanismul tiroidian (disproportionat, diasrmonic, pitic
membre scurte fata de trunchi si capul mare in
raport cu dimensiunile corpului)
Statura
Gigantismul
- creterea exagerat n
nlime (peste 2 m la
brbai i 1,9 m la femei,
limite considerate ca
valoare maxim normal)

- apare prin hipersecreie


hipofizara de hormon
somatotrop
Tipul constitutional
Este rezultatul caracterelor morfofunctionale

Difera de la o persoana la alta

Depinde de factorii de mediu social

Ereditate
Tipul constitutional

Diferite tipuri de clasificari


Hipocrate le clasifica in :
- sanguin
- coleric
- melancolic
- flegmatic
Tipul constitutional
In ansamblu sunt deosebite 3 tipuri:
- normostenic: caracterizat prin proporii armonioase ale
corpului
- astenic (longilin), cu predominena dimensiunilor verticale n
raport cu cele transversale; persoanele astenice par slabe,
deirate, cu gtul lung, torace alungit i subire, esutul adipos
i muscular reduse.
- hiperstenic (obez, picnic) caracterizat prin predominena
dimensiunilor transversale n raport cu cele verticale.
Starea de nutritie
se apreciaz prin cercetarea esutului celulo - adipos
subcutanat, a musculaturii i prin cntrire

Pentru aprecierea greutii ideale s-au propus mai multe


formule, dar n practic este suficient corelarea greutii n
kg cu numrul de centimetri care depesc 1 metru n
nlime (formula Broca)

Un criteriu clinic important pentru aprecierea strii de


nutriie l constituie grosimea pliului cutanat (normal, mai mic
de 1,5 cm n regiunea toracic, abdominal i coapse)
Starea de nutritie
Modificri patologice ale strii de nutriie:

a) OBEZITATEA
- reprezint creterea greutii corporale pe seama esutului
adipos cu peste 10% din greutatea ideal

- in funcie de valorile procentuale ale surplusului ponderal


fa de greutatea ideal, obezitatea poate fi:
* uoar (gradul I) - sub 30%
* medie (gradul II) ntre 30-50%
* severa (gradul III) - > 50 %
Starea de nutritie
In funcie de distribuia depunerii de grsime, obezitatea
poate fi:
- generalizat - n care acumularea de grsime se face relativ
uniform pe torace, abdomen i membre;

- segmentar - n care acumularea de grsime se face n


anumite zone ale corpului, cu realizarea a dou tipuri mai
importante:
* android (acumularea grsimii predominent pe ceaf,
trunchi i partea superioar a abdomenului)
* ginoid (depunerea de grsime pe fese, olduri i coapse)
Starea de nutritie
b .) DEFICITUL PONDERAL
Reprezint scderea greutii corporale cu peste
10% din greutatea ideal.

Trei variante:

- emacierea - n care esutul adipos este aproape


sau complet disprut

- caexia - tipul mai avansat de deficit ponderal n


care pe lng dispariia esutului adipos se
constat o diminuare a musculaturii

- marasmul - stadiul final al deficitului ponderal,


n care, pe lng dispariia esutului adipos i
topirea maselor musculare, apar tulburri
metabolice i hidro-electrolitice grave, de
obicei ireversibile;