Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială

Catedra de Asistenţă Socială

REFERAT
la disciplina universitară
“Cadrul legislativ în asistența socială”

Tema:CADRUL JURIDIC ÎN PRIVINȚA COMBATERII

VIOLENȚEI ÎN FAMILIE

Elaborat de:Gherciu Cristina

studenta an.I
Verificat de: Onofrei Aliona
dr. conf.univ.

Chisinau 2016
• Introducere
• Violenţa în familie - încălcare a
drepturilor omului
 Ce este violenţa în familie?
 Formele violenţei în familie
• Semnele violenței in familie și
cum s-o recunoaștem
• Date statistice cu referire la
violenta in familie de nivel global
• Cum poate fi pedepsit agresorul
pentru acte de violenţă?
• Date statistice
• Recomandari în cazul în care
devine cineva victima a violenței în
familie
• Concluzia
 INTRODUCERE
Violenţa în familie, discriminarea și inegalitatea
de gen sunt doar unele dintre problemele sociale
cu care se confruntă Republica Moldova. Drept
răspuns la aceste provocări au fost adoptate legi și
alte acte normative ce vizează prevenirea și
combaterea acestora. În societatea contemporană
cazurile de violenţă în familie sunt foarte
frecvente. Deşi violenţa în familie şi, în special,
violenţa împotriva femeii constituie de câţiva ani
un subiect de dezbatere, comunitatea
internaţională nu a reuşit, până în prezent, să pună
capăt acestei forme de violenţă extrem de
distructive.
Familia, fiind definită ca o entitate fundamentală a
societăţii, este ameninţată permanent de stresuri
externe şi insecuritate socială, ce au reflexii ample
în stresurile interne. Pe întregul continent familia
este supusă schimbării, fie spre dezintegrare, fie
prin perturbarea de esenţă a relaţiilor familiale. Iar
din cauza aceasta suferă cei mai slabi, cei mai
neajutoraţi – femeile, copii, bătrânii.
 Ce este violența in familie?
• Codul Penal al Republicii Moldova (art.201) defineşte violenţa în familie
drept acţiunea sau inacţiunea intenţionată, manifestată fizic sau verbal,
comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a
provocat suferinţă fizică, soldată cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale
sau a sănătăţii, suferinţă psihică ori prejudiciu material sau moral.
• Potrivit Legii cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie
nr.45 din 01.03.2007, noţiunea de violenţă în familie semnifică orice acţiune
sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapă- rare a unor alte
persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic,
spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral,
comisă de un membru de familie contra unor alţi membri de familie, inclusiv
contra copiilor, precum şi contra proprietăţii comune sau personale.
• Potrivit Recomandării Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
nr. R(85) cu privire la violenţa în familie, adoptată la 26 martie 1985,
sub noţiunea de violenţă în familie trebuie de înţeles „orice act sau o misiune
comisă în interiorul familiei de către unul dintre membrii acesteia şi care
aduce atingere vieţii, integrităţii corporale sau psihologice sau libertăţii altui
membru al acelei familii, şi vatămă în mod serios dezvoltarea personalităţii
lui/ei”.
 Formele violenței în familie
(art. 2 din Legea nr. 45/2007)

Vătămare intenţionată
a integrităţii corporale
ori a sănătăţii prin
lovire, îmbrîncire,
trîntire, tragere de păr,
înţepare, tăiere, ardere,
strangulare, muşcare,
în orice formă şi de
orice intensitate, prin
otrăvire, intoxicare,
violenţă fizică alte acţiuni cu efect
similar.
 Formele violenței în familie
(art. 2 din Legea nr. 45/2007)
impunere a voinţei sau a controlului
personal, provocare a stărilor de
tensiune şi de suferinţă psihică prin
ofense, luare în derîdere, înjurare,
insultare, poreclire, şantajare,
distrugere demonstrativă a obiectelor,
prin ameninţări verbale, prin afişare
ostentativă a armelor sau prin lovire
a animalelor domestice; neglijare;
implicare în viaţa personală; acte de
gelozie; impunere a izolării prin
detenţie, inclusiv în locuinţa
familială; izolare de familie, de
comunitate, de prieteni; interzicere a
violenţă psihologică realizării profesionale, interzicere a
frecventării instituţiei de învăţămînt;
deposedare de acte de identitate;
privare intenţionată de acces la
informaţie; alte acţiuni cu efect
similar;
 Formele violenței în familie
(art. 2 din Legea nr. 45/2007)
- privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de
mijloace de existenţă primară,
cum ar fi hrană, medicamente,
obiecte de primă necesitate;
abuz de variate situaţii de
superioritate pentru a sustrage
bunurile persoanei; interzicere a
dreptului de a poseda, folosi şi
dispune de bunurile comune;
control inechitabil asupra
bunurilor şi resurselor comune;
refuz de a susţine familia;
violenţă economică impunere la munci grele şi
nocive în detrimentul sănătăţii,
inclusiv a unui membru de
familie minor; alte acţiuni cu
efect similar
 Formele violenței în familie
(art. 2 din Legea nr. 45/2007)
• - orice violenţă cu caracter
sexual sau orice conduită
sexuală ilegală în cadrul
familiei sau în alte relaţii
interpersonale, cum ar fi violul
conjugal, interzicerea folosirii
metodelor de contracepţie,
hărţuirea sexuală; orice
conduită sexuală nedorită,
impusă; obligarea practicării
prostituţiei; orice
comportament sexual ilegal în

violenţă sexuală raport cu un membru de

familie minor, inclusiv prin
mîngîieri, sărutări, pozare a
copilului şi prin alte atingeri
nedorite cu tentă sexuală; alte
acţiuni cu efect similar;
 Formele violenței în familie
(art. 2 din Legea nr. 45/2007)

subestimare sau diminuare

a importanţei satisfacerii
necesităţilor moral-
spirituale prin interzicere,
limitare, ridiculizare,
penalizare a aspiraţiilor
membrilor de familie, prin
interzicere, limitare, luare în
derîdere sau pedepsire a
accesului la valorile
culturale, etnice, lingvistice

violenţă spirituală sau religioase; impunere a

unui sistem de valori
personal inacceptabile; alte
acţiuni cu efect similar sau
cu repercusiuni similare
 Semnele violenței in familie și cum s-o
recunoaștem

 persoanele abuzate sunt anxioase, complexate, fobice, fiindu-le teamă că nu-i vor
face pe placul agresorului;
 acceptă orice ar face sau spune agresorul;
 în permanenţă iau legătura cu agresorul pentru a-i raporta unde sunt şi ce fac;
 se află sub control riguros, primind telefoane frecvente de la agresor;
 vorbesc despre gelozia, posesivitatea şi controlul permanent din partea agresorului.
 persoanele abuzate fizic, deseori, au leziuni corporale, dar le explică prin faptul că
au avut „accidente” (ex: „am căzut de pe scară”, „m-am lovit cu uşa”, etc.);
 deseori lipsesc de la serviciu, şcoală, sau evenimente sociale fără a dao explicaţie;
 se îmbracă în haine care pot ascunde urmele vînătăilor sau rănilor (ex: poartă
haine cu mîneca lungă vara şi ochelari de soare în încăperi).
 persoanelor izolate le este limitat contactul cu familia şi prietenii;
 rareori merg în public fără partener;
 au acces limitat la bani şi alte bunuri comune.
 persoanele abuzate au o autoapreciere foarte joasă, chiar dacă în trecut au fost
persoane de succes;
 demonstrează schimbări de personalitate majoră (ex: o persoană sociabilă brusc
devine retrasă);
 suferă de depresii, anxietate, alteori pot deveni agresive, dependente de alcool,
droguri, iar uneori pot avea gînduri sinucigaşe
 Date statistice cu referire la violenta in
familie de nivel global:
 Mai mult de una din patru femei Europene suferă violență fizică și /
sau sexuală din partea partenerului sau violență sexuală din partea altor
persoane. Organizația Mondială a Sănătății, 2013.
 În Moldova, 60% de femei din zona urbană și 70% de femei din zona
rurală sunt victime ale violenței din partea partenerului intim. Fondul
de Dezvoltare al Națiunilor Unite, 2011.
 Violența din partea partenerului intim este legată de mai multe
probleme de sănătate ale femeilor. Probabilitatea de a da naștere la
copii cu greutate mica la naștere este de 16% mai mare printre
victimele violenței din partea partenerului intim. De asemenea, a
crescut riscul pentru aceste victime de a contacta HIV și sifilis.
Organizația Mondială a Sănătății, 2013.
 Violența comisă de partenerul intim afectează femeile din întreaga
Europă – 19.3% în Europa de Vest, 26.1% în Europa de Est și 27.8%
în Europa Centrală. Organizația Mondială a Sănătății, 2013.
 Prevalența, la scară globală, a violenței în familie din partea
partenerului intim este cea mai mare printre femeile cu vârsta între 35
și 44 de ani. Organizația Mondială a Sănătății, 2013.

 La nivel global, doar 40% din victimele violenței domestice solicită

ajutor sau raportează violența. Grupul Băncii Mondiale, 2014.
 Extrase din legi şi alte acte normative în domeniul
violenţei în familie din RM
1. Codul Familiei Nr. 1316 din 26.10.2000, MO Nr. 47-48 din 26.04.2001.
2. Lege Nr. 713 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului
ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope din 06.12.2001, Monitorul Oficial Nr.
036, din 14 martie 2002.
3. Codul Penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, republicat în MO Nr. 72- 74 din
14.04.2009.
4. Codul de Procedură Civilă Nr. 225 din 30.05.2003, MO Nr. 111-115, din 12.06.2003, în
vigoare din 12.06.2003.
5. Codul de Procedură Penală Nr. 122 din 14.03.2003, MO Nr. 104-110 din 14.03.2003, în
vigoare din 12.06.2003.
6. Legea asistenţei sociale Nr. 547 din 25.12.2003, Monitorul Oficial Nr. 42-44 din
12.03.2004, extrase.
7. Legea Nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic (Art.13,
aliniatul 4, litera e):
8. Legea Nr. 263 din 27.10.2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului
(art. 12, aliniatul 4, litera e)
9. Legea Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie,
MO Nr. 55-56 din 18 martie 2008
10. Codul Contravenţional Nr. 218 din 24.10.2008, MO Nr. 3-6 din 16.01.2009, în vigoare
din 31.05.2009.
11. Codul de Executare Nr. 433 din 24.12.2004, MO Nr. 34-35 din 03.03.2005, în vigoare
din 01.07.2005.
12. Ordinul comun dintre Ministerul Sănătații și Ministerul Afacerilor Interne al
Republicii Moldova nr. 372/388 din 03.11.09
 Cum poate fi pedepsit agresorul pentru acte de
violenţă?
• Articolul 47/1 din Codul cu privire la contravenţiile administrative
Cauzarea premeditată a leziunilor corporale uşoare, maltratarea, aplicarea
loviturilor şi ale altor acţiuni violente care au provocat dureri fizice, atrag
aplicarea unei amenzi de la 10 la 15 unităţi convenţionale sau arest
administrativ pe un termen de pînă la 15 zile. Cauzarea premeditată a leziunilor
corporale uşoare, care au provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o
pierdere neînsemnată dar stabilă a capacităţii de muncă, atrage aplicarea unei
amenzi de la 15 la 25 de unităţi convenţionale sau arest administrativ pe un
termen de pînă la 30 de zile.
Atenţie! O unitate convenţională este 20 de lei.
• Articolul 47/2 din Codul cu privire la contravenţiile administrative
Calomnia, adică răspîndirea cu bună ştiinţă a unor scorniri mincinoase ce
defăimează o altă persoană, atrage aplicarea unei amenzi de la 10 la 25 de
unităţi convenţionale sau arest administrativ pe un termen de pînă la 30 de zile.
• Articolul 47/3 din Codul cu privire la contravenţiile administrative
Injuria, adică înjosirea premeditată a onoarei şi demnităţii unei persoane prin
acţiune, verbal sau în scris, atrage aplicarea unei amenzi de la 7 la 15 unităţi
convenţionale sau arest administrativ pe un termen de pînă la 15 zile.
 Cum poate fi pedepsit agresorul pentru acte de
violenţă?
• Articolul 151 din Codul Penal
(1) Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care
este periculoasă pentru viaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului,
graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia, o boală psihică
sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime
din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o
desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente, se pedepseşte cu
închisoare de la 5 la 10 ani.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
a) asupra soţului (soţiei) sau unei rude apropiate;
b) asupra minorului…..se pedepseste cu închisoare de la 6 la 12 ani.
(3) Acţiunile prevazute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
a) repetat se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.
• Articolul 155 din Codul Penal Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea
gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, dacă a existat pericolul
realizării acestei ameninţări, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200
la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
 Cum poate fi pedepsit agresorul pentru acte de
violenţă?
• Articolul 166 din Codul Penal
(1)Privaţiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acţiunea nu este legată cu răpirea
acesteia, se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de
ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
• Articolul 193 din Codul Penal Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a
unui imobil aflat în proprietatea altuia
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 200 de ore.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
a) de două sau mai multe persoane
b) prin distrugerea sau strămutarea semnelor de hotar ale unui imobil aflat în proprietatea
altuia;
c) cu aplicarea violenţei sau cu ameninţarea aplicarii ei se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 5 ani.
• Articolul 202 din Codul Penal Eschivarea cu rea-voinţă a părinţilor de la plata
mijloacelor, stabilite prin hotărîre a instanţei judecătoreşti, pentru întreţinerea
copiilor minori (a pensiei alimentare), precum şi de la întreţinerea copiilor maturi, dar
inapţi pentru muncă, aflaţi la întreţinerea lor, se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 200 la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii
de la 100 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
 DATE STATISTICE
• Conform datelor statistice, în 2015, în
Republica Moldova, 34 de femei şi 3 copii
au decedat în urma violenţei în familie, iar
alte câteva mii de persoane s-au ales cu
traume fizice, morale şi psihologice.
• Deşi în anul 2008, Republica Moldova a
reglementat violenţa în familie,
adoptând "Legea cu privire la prevenirea şi
combaterea violenţei în familie",
document prin care este introdusă
ordonanţa de protecţie – un instrument
care are menirea să protejeze victima,
situaţia nu s-a îmbunătăţit.
• Datele Inspectoratului General de
Poliție (IGP) arată că femeile și copiii
sunt, de cele mai multe ori, victime ale
violenței în familie. Anul trecut, 90 la sută
din victimele violenţei domestice erau
femei şi copii.
 DATE STATISTICE
Ponderea infracţionalităţii în Ponderea infracţiunilor în baza
sfera relaţiilor familiale 2015: de gen comise în sfera relaţiilor
familiale 2015:
 Recomandari în cazul în care devine cineva
victima a violenței în familie
să anunţaţi poliţia;
să depuneţi o plângere;
să vă prezentaţi la Centrul de Medicină Legală pentru a primi
un certificat medico-legal, care probează leziunile primite în
rezultatul agresării;
să cereţi ordonanţa de protecţie, care este un act legal prin
care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a
victimei;
să cereţi protecţie, asistenţă psihologică, pedagogică, socială
şi juridică,
îngrijire medicală membrilor care sunt sau care pot fi
victime, Centrului de reabilitare a victimelor violenţei în
familie.
 Concluzie
Deşi abordarea violenţei în familie în Republica Moldova,
a obţinut un progres semnificativ, totuşi mai există încă
numeroase lacune legale, instituţionale şi de politici care
persistă şi care trebuie abordate şi examinate.
Consider că procedura de judecare a cererii de aplicare a
măsurilor de protecţie în cazul violenţei în familie este
reglementată insuficient, neclarităţile fiind create de un vid
legislativ ce nu permite soluţionarea numeroaselor
incidente procesuale apărute la această etapă. Iar
reglementarea în vigoare extrem de generalizată a
procedurii de examinare lasă loc pentru interpretări şi
aplicări neuniforme.
Violenţa este
arma celor
slabi.
Mahatma Gandhi