COMERȚ

INTERNAȚIONAL
Structura tematicii

2014 – 2015

09/01/2018 1
 OVIDIU RUJAN

ovidiu.rujan@rei.ase.ro

09/01/2018 2
  Date privind volumul,
dinamica și structura
comerțului internațional
 Efectele comerțului

international - teorii
 Structura comerțului

international – teorii

09/01/2018 3
  OMC obiective și realizări
 Comerţul internaţional cu

servicii
 Comerţul internaţional cu

drepturi de proprietate
industrială
 Integrarea economică regională
și comerțul internațional
09/01/2018 4
 Exportul mondial și Pro-
dusul Brut mondial – valori
(mrd. $)
70,000.00

60,000.00

50,000.00

40,000.00

30,000.00

20,000.00

10,000.00

0.00
1960 2010

09/01/2018 Sursa: WTO, International Trade Statistics 2011 5

 Exportul mondial
structura pe mărfuri în
anul 2010
10,000,000
9,000,000
8,000,000
7,000,000
6,000,000
5,000,000
4,000,000
3,000,000
2,000,000
1,000,000
0
Agriculture products Fuels, mining Manufactured goods
products

09/01/2018 Sursa: WTO, International Trade Statistics 2011 6

 Exportul principalelor
grupe de produse în
perioada 2000-2010 pe
plan mondial

Sursa: WTO, WORLD

AND REGIONAL
EXPORT PROFILES
2010

09/01/2018 7
 Ponderea primelor trei grupe de
produse în totalul exportului de
mărfuri în anul 2010 (procente)

Sursa: WTO,
WORLD AND
REGIONAL
EXPORT
PROFILES 2010
09/01/2018 8
09/01/2018 9
 Câștigurile din comerț
Consecințe asupra grupurilor
sociale
Modele de Comerț
Comerț internațional - finanțe
internaționale

09/01/2018 10
 Avantajul absolut

Riceland Tealand

1 resource unit = 1 ton rice or 1 resource unit = 1/6 ton rice or

1/5 ton tea 1/3 ton tea

Copyright © 2010 Pearson Education, John J. Wild

Inc. publishing as Prentice Hall Kenneth L. Wild International Business 5e

09/01/2018 11
 Avantajul relativ

Riceland Tealand

1 resource unit = 1 ton rice or 1 resource unit = 1/6 ton rice or

1/2 ton tea 1/3 ton tea

Copyright © 2010 Pearson Education,

John J. Wild
Inc. publishing as Prentice Hall
Kenneth L. Wild International Business 5e

09/01/2018 12
 Teoria proporției factorilor

Labor Land and Capital

Two factor types

Copyright © 2010 Pearson Education, John J. Wild

Inc. publishing as Prentice Hall Kenneth L. Wild International Business 5e

09/01/2018 13
 Paradoxul lui Leontief

Aparent, cercetarea sa evidențiază

opusul predicției rezultate din teoria
proporției factorilor:
Exporturile SUA sunt mai
intensive în muncă decât
importurile SUA
Copyright © 2010 Pearson Education, John J. Wild
09/01/2018 Inc. publishing as Prentice Hall Kenneth L. Wild International Business 5e 14
 Ciclul internațional de viață al
produsului

Copyright © 2010 Pearson Education, John J. Wild

Inc. publishing as Prentice Hall Kenneth L. Wild International Business 5e
09/01/2018 15
 COMERŢUL
INTERNAŢIONAL Şi
CONCURENŢA
IMPERFECTĂ

09/01/2018 16
 Modelele prezentate anterior (Ricardo, Heckscher – Ohlin) explică relaţia
dintre înzestrarea cu factori de producţie a ţărilor, respectiv tehnologia
acestora şi specializarea lor internaţională, influenţa acestei specializări
asupra veniturilor factorilor şi modul cum se compensează deficitul unor
factori.
 Aceste modele nu iau însă în considerare economiile de scară, iar
pieţele sunt considerate perfect competitive.
 Din aceste motive, modelele menţionate nu pot explica unele fenomene
caracteristice pentru actualele relaţii economice internaţionale. De
exemplu, unele ţări care au dotări similare cu factori de producţie
desfăşoară intense schimburi reciproce de mărfuri, iar multe ţări îşi
dezvoltă fluxuri reciproce de schimb în cadrul aceloraşi grupe de
mărfuri.
 Existenţa economiilor de scară conduce, de regulă, la o structură a
pieţei diferită de cea a concurenţei perfecte. Economiile de scară apar
o dată cu creşterea producţiei unei mărfi şi se concretizează în
diminuarea costului ei mediu.

 Creşterea producţiei se poate realiza fie prin extinderea dimensiunilor

unei firme, fie prin extinderea numărului de firme din cadrul ramurii. În
primul caz, costul mediu scade prin efectul economiilor de scară interne,
în cel de-al doilea caz, prin efectul economiilor de scară externe.

09/01/2018 17
 Economii de scară: interne ,
externe
 O industrie caracterizată de economii
de scară externe are multe firme mici
și este (teoretic) perfect competitivă.

 Economiile de scară interne oferă

avantaje de costuri firmelor mari față
de cele mici și determină o structură
de piață caracterizată prin
concurența imperfectă.

09/01/2018 18
 Teoria concurenței
imperfecte
 Firmele cunosc faptul că pot influența prețul
 Se întâlnesc două situații:
 în industrie sunt puține firme, dar mari
 firmele din industrie au un produs puternic diferențiat
față de cel al rivalilor (din perspectiva consumatorilor)
și pot fixa prețul. Consideră prețurile rivalilor date. În
realitate, deși fiecare firmă este concurată de celelalte,
se comportă ca și când ar deține poziție de monopol
Cea mai simplă structură de piață de concurență
imperfectă este monopolul pur.
Oligopolul se caracterizează fie prin înțelegeri, fie prin
strategii de comportament ale rivalilor.
09/01/2018 19
09/01/2018 20
 Monopolul intern

09/01/2018 21
 Duopolul

09/01/2018 22
 Comparații între forme de
competiție

09/01/2018 23
 Efectele competiției internaționale
asupra bunăstării interne

09/01/2018 24
 Competiția monopolistă: echilibrul firmei
înainte și după comerț

09/01/2018
Suranovic : International Trade, pag. 168 25
 Economii de scară la oțel:
exemplu numeric

09/01/2018 Suranovic : International Trade, pag. 170 26

 Producția înainte de
specializare

Haine Oțel

SUA 50 50

Franța 50 50
Total
mondial 100 100

Suranovic : International Trade, pag. 170

09/01/2018 27
 Producția după
specializare

Haine Oțel

SUA 100 0
Franța 40 120
Total 140 120
mondial

Suranovic : International Trade, pag. 170

09/01/2018 28
 Competiția monopolistă cf. Krugman
Ipoteze – vânzările unei firme se corelează:
- Pozitiv cu vânzările totale ale industriei (S) și cu
media prețului rivalilor (P^)
- Negativ cu numărul de firme din piață (n) și cu
propriul preț (P)

b = coeficient de reacție a
 Q = S[1/n – b(P – P^)] firmei la preț
În echilibru:
Q = S/n + 0
 AC = C/Q = F/Q + c Costuri: AC (mediu), F (fix), c
(marginal)
 AC = F(n/S) + c
Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, International Economics, 8th Edition, Chapter 6, Pearson International Edition
09/01/2018 29
Dacă P1>P2, intră noi firme în industrie; Dacă P3 < P2, unele firme părăsesc industria

Firme Firme
nou care
venite părăsesc
industria

Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, International Economics, 8th Edition, Chapter 6, Pearson International Edition

09/01/2018 30
  Q = A – BxP Q=volumul inițial de vânzări,
P=preț/buc, A,B = coeficienți
 MR = P – Q/(Sb) = c MR= venit marginal
 Q = S[1/n – b(P – P^)]
 Q = S/n – Sb(P – P^)
 Q = S/n + SbP^ – SbP
 S/n + SbP^ = A Sb = B

Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, International Economics, 8th Edition, Chapter 6, Pearson International Edition

09/01/2018 31
  Q = A – BxP
 A ≡ S/n + SbP , B ≡ Sb
 MR = P – Q/B = c
 MR = P – Q/Sb = c
 P = c + Q/Sb
 P = c + (S/n)/Sb
 P = c + 1/(nxb)
Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, International Economics, 8th Edition, Chapter 6, Pearson International Edition

09/01/2018 32
 Efectul unei piețe mai mari

Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, International Economics, 8th Edition, Chapter 6, Pearson International Edition

09/01/2018 33
 Hypothetical example of gains from trade
in an industry with monopolistic competition
Domestic market Foreign market Integrated
before trade before trade market after trade

Industry sales 900.000 1.600.000 2.500.000

Number of firms 6 8 10

Sales per firm 150.000 200.000 250.000

price 10.000 8.750 8.000

Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, International Economics, 8th Edition, Chapter 6, Pearson International Edition

09/01/2018 34
 Dumping

Krugman: Slide 6-35

Copyright © 2009 Pearson Addison-Wesley. All rights reserved.
 Economii externe
 Alfred Marshall a susținut cu peste un secol în urmă că există
trei motive principale pentru care un grup de firme poate fi mai
eficient decât o firmă ce acționează în mod izolat:
 capacitatea unui cluster pentru a sprijini furnizori specializați
 o industrie concentrată geografic permite punerea în comun
piaței forței de muncă
 modul în care o industrie concentrată geografic favorizează
stimularean cunoștințe și manifestarea de externalități.
 Acești factori își păstreaxă și azi valabilitatea.
 Exemple: Silicon Valley – semiconductori; New York – bănci;
Hollywood – cinema; China – capete de înregistrare magnetică,
brichete, lenjerie de corp; India – Bangalore servicii IT
Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, Marc J. Melitz, International Economics, 9th Edition, External Economies of Scale
and the International Location of Production, p. 140, The Pearson series in economics

09/01/2018 36
 Economii externe
 - autarhie -
Preț, cost Preț, cost

Cererea Cererea
China SUA

Preț Cost medii

SUA SUA

Preț Cost medii

China China

cantitate cantitate

Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, Marc J. Melitz, International Economics, 9th Edition, External Economies of Scale
and the International Location of Production, p. 144, The Pearson series in economics
09/01/2018 37
 Economii externe

Cererea Cererea
China mondială

p1
Costuri medii
p2 China

q1 q2
Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, Marc J. Melitz, International Economics, 9th Edition, External Economies of Scale
and the International Location of Production, p. 146, The Pearson series in economics
09/01/2018 38
 Economii externe
 Importanța avantajului de cost stabilit
Preț, cost
Cererea
mondială

c0

1 Costuri medii China

p1
Costuri medii (poten-
2 țiale) Vietnam

cantitate
q1
Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, Marc J. Melitz, International Economics, 9th Edition, External Economies of Scale
and the International Location of Production, p. 146, The Pearson series in economics
09/01/2018 39
 1. Comerțul internațional nu este neapărat rezultatul avantajului
comparativ. Acesta poate fi rezultat al economiilor de scară, (tendința
costurilor unitare de a se diminua dacă producția este mai mare).
Economiile de scară oferă țărilor un stimulent să se specializeze în
producție și comerț, chiar și în absența unor diferențe în privința
resurselor sau tehnologiilor între țări. Economiile de scară pot fi
interne (în funcție de mărimea firmei) sau externe (în funcție de
dimensiunea industriei).
 2. Economiile de scară pot conduce la o îndepărtare de concurența
perfectă, cu excepția cazului în care apar sub forma economiilor
externe.
 3. Economiile externe atribuie un rol important istoriei (întâmplării) în
determinarea configurației schimburilor comerciale internaționale.
Când economiile externe sunt importante, o țară care deține un
avantaj mare la pornire, poate să mențină acest avantaj, chiar dacă o
altă țară ar putea produce aceleași mărfuri potențial mai ieftin. Când
economiile externe sunt importante, țările pot pierde teoretic din
comerțul internațional.
09/01/2018 Sursa: op.cit. , pag. 152
40