STATISTICĂ APLICATĂ

Studiu statistic de cercetare a

motivației plecării în străinătate

NEGOIȚĂ GABRIELA-DORINA
ARPAM, ANUL II, SEM. I
SCURTĂ INTRODUCERE Plecările in străinătate sunt determinate de factori
endogeni cat si de factori exogeni, care au o
legătura, directa sau mai puțin directa cu acestea,
dar a căror influenta este determinanta pentru
cererea potențiala de plecare peste hotarele tarii. In
categoria acestor factori pot fi incluse:
 Situația economica a tarilor in care se dorește a
se ajunge;
 Schimbările demografice si sociale dintr-un areal
geografic;
 Instabilitatea legislației si situației politice;
 Nivelul de trai;
 Progresul tehnic si protecția mediului.
Oamenii trăiesc , muncesc si se realizează in si
prin contextul si problematica vieții sociale , laolaltă si
in interacțiuni cu semenii lor. Astfel prin experiența de zi
cu zi ajungem ca, pana la un punct, fiecare dintre noi
sa fie un 'expert ‘in problemele ridicate de spațiul de
munca si de viată nemijlocit .
 DEFINIREA TEMA DE CERCETARE

În cele mai multe cazuri, temei de cercetare se impune sociologului prin constrângeri
exterioare(instituționalizate sau de alta natura), așa încât ea nu deriva in chip natural din
preocupările sale științifice anterioare, venind deci ca o prelungire a acestora in scopul testării unor
ipoteze cu rol explicativ pentru fenomenele anterior cercetate sau al detalierii unor cunoștințe
descriptive deja utilizate.
Studiul efectuat cuprinde o multitudine de aspecte privitoare la intențiile (precum si motivele
care stau la baza acestora) care ii determina pe cetățenii municipiului SUCEAVA sa părăsească tara,
unele din acestea au fost amintite anterior.
 STABILIREA POPULAȚIEI
CERCETATE SI A TERITORIULUI IN
CARE SE DESFĂȘOARĂ ANCHETA Problemele metodologice ale
anchetelor se pot clasifica in trei mari grupuri:
 De la cine se culeg informațiile;
 Ce metode trebuie folosite pentru
culegerea lor;
 Cum vor fi prelucrate, analizate si
interpretate.
Primul pas consta totdeauna in definirea
populației care urmează sa fie cuprinsa.
Populația statistica, denumita si colectivitate
statistica, reprezintă totalitatea elementelor
de aceeași natura, care au trăsături
esențiale comune si care sunt supuse unui
studiu statistic.
 ALEGEREA TIPULUI DE CERCETARE

Ancheta presupune un schimb de informații, o comunicare intre cercetător si anumite 'elemente' (indivizii umani) ale 'realității sociale' investigate, primul fiind cel care, prin intermediul
chestionarului, provoacă un comportament verbal din partea celor din urma.

Transmiterea informațiilor de la persoanele chestionate spre cercetător se poate realiza, in principiu, prin doua modalități fundamental diferite :

 ancheta orala sau directa;

 ancheta in scris sau ancheta prin autocompletarea (autoadministrarea) chestionarului.

Ancheta orala sau directa îmbracă doua variante principale de realizare:

1. ancheta fata in fata -se realizează fie la domiciliu, fie la locul de munca sau in scoli, facultăți , pe strada sau la ieșirea de la manifestări colective : spectacole, concerte, meciuri, etc;

2. ancheta prin telefon.

Principalele avantaje ale acestei anchete sunt:

 rapiditate;

 arie de acțiune;

 costul;

 fiabilitatea;

 realizarea studiului pilot in condiții reale;

 controlul constant al terenului.

Ancheta indirecta se poate realiza de asemenea prin mai multe tehnici cea mai utilizata fiind ancheta prin posta.
 Ancheta in scris are si o serie de neajunsuri, si anume:
 nu avem nici o certitudine ce persoana aleasa de noi este cea care răspunde la
chestionar;
 se pierde spontaneitatea răspunsurilor, se 'confecționează' răspunsuri in conformitate cu
ceea ce subiectul crede ca se aștepta de la el;
 acesta tehnica de ancheta generează o proporție mai mare de non răspunsuri,
comparativ cu cea orala;
 se pierde o mare cantitate de informații;
 nu avem nici o șansa sa eliminam ambiguitatea, imprecizia sau incompletitudinea unor
răspunsuri.
Metoda sondajului poate sa salveze timp si bani oferind informații despre seturi largi de
date fără ca sa fie necesara observarea si cercetarea tuturor elementelor ce alcătuiesc
colectivitatea.
Procesul va cuprinde atunci doua etape:
 etapa descriptiva, in care se culeg date si se calculează indicatorii ce caracterizează sub
colectivitatea analizata;
 etapa inferențiala, in care rezultatele obținute pentru aceasta sub colectivitate se extind, in
termeni probabilistici, la colectivitatea generala.
Este de menționat faptul ca, daca metodele statistice descriptive pot fi aplicate atât unei
colectivități totale cat si uneia parțiale, in schimb etapa de inferența statistica este specifica
cercetării prin sondaj.
 STABILIREA MĂRIMII EȘANTIONULUI SI A
CARACTERISTICILOR ACESTUIA

Eșantionul trebuie sa posede o calitate esențiala, numita reprezentativitate, care consta in

capacitatea lui de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile populației din care este
extras.
In cadrul acestui studiu, dimensionarea eșantionului a însemnat luare in considerare a
cetățenilor din Municipiul SUCEAVA in anul 2004. Din totalul cetățenilor din municipiul Suceava
3386 suceveni au părăsit deja hotarele României astfel :
Perioada de timp > 12 luni <12 luni Total

Nr. populației 112 1237 3386

Tabel 1. Structura populației plecate in străinătate

 In principal, datorita motivelor financiare, nu s-a putut mari volumul eșantionului in scopul reducerii
erorii de selecție, motiv pentru care eroarea maxima admisa de 5% a fost ținta studiului, in scopul
asigurării reprezentativității efectuate. Considerând probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95% (t
= 1,96) pentru eroarea de 5%, volumul eșantionului a fost determinat după formula:
t² p(1 – p) 3,8416 x 0,5 x (1 – 0,5)
n= 2 = 385 unde:
w 0,0004

n = mărimea eșantionului;
t = coeficientul care corespunde probabilității cu care se garantează rezultatele;
p = proporția componentelor din eșantion care poseda caracteristica cercetata;
w = eroare limita acceptata.
 STRUCTURA ESANTIONULUI DUPA PRINCIPALELE
VARIABILE INDEPENDENTE

Dorințele si nevoile persoanelor care doresc sa plece din tara se modifica in raport cu vârsta datorita schimbării
mentalității pe măsura înaintării in vârsta. In tabelul următor este prezentata populația pe categorii de vârsta:
Vârsta 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 Total

Nr. pop. 10773 9278 7386 9546 7442 9576 9790 7411 4062 4062 3197 82523

Tabel 2.Populatia stabila pe grupe de vârsta

 Chiar daca in cazul majorității bunurilor de consum, sexul persoanelor reprezintă un criteriu esențial de
segmentare a piețelor, in cazul firmelor de transport internațional importanta sexului este mult mai redusa.
Vârsta 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 Total

Sex 5401 4733 3870 5269 4190 5155 5043 3737 2101 2196 1696 43391

Feminin
Sex 5372 4545 3516 4747 3252 4421 4284 3674 1961 1866 1501 39139

Masculin

Tabel 3.Populatia stabila in funcție de sex pe grupe de vârsta

In cadrul prezentei cercetări, persoanele care domina in rândul turiștilor suceveni intervievați, sunt acelea care
aparțin grupelor de vârsta 15-19 de ani si 30-34 (50,3%).
 Nivelul de educație este un criteriu socio-demografic foarte important, intre acesta si cererea de plecare
funcționând o relație direct proporționala. Populația fără scoală si cea cu studii primare reprezintă o clientela firava
pentru agentul de turism, in timp ce persoanele cu studii superioare constituie clientela de baza .

Ultima Studii Studii superioare Scoală Liceu Scoală Studii Studii Fără Total
scoală superioare de de scurta postliceal profesional secundar primare scoală
absolvita lunga durata durata a si de a si de e
maiștrii ucenici

Nr. Pop. 11704 702 5064 28532 18651 18459 10621 1924 95691

Tabel 4. Structura eșantionului in funcție de ultima scoală absolvita

Conform cu datele statistice din tabelul 4, structura eșantionului in funcție de ultima scoală absolvita plasează pe
primele locuri (in funcție de nr pop.) persoanele cu studii superioare si pe cei care au absolvit liceul.
 Referitor la statutul profesional al componenților eșantionului (tabelul 5) se evidențiază faptul
ca pe prima poziție se afla personalul cu studii superioare.

Statutul Personal Patroni Elev, Pensionar Lucrează pe Soc. Șomer Alte Total
profesional cu studii student cont propriu Agricole situații
superioare

Nr.pop. 40152 1271 25595 20858 1742 16 8 10 89652

Tabel 5. Structura eșantionului in funcție de statutul profesional

 PREGĂTIREA CHESTIONARULUI SI A OPERATORILOR
DE INTERVIU

Toate cele 36 de întrebări se adresează persoanelor cu domiciliul in municipiul Suceava, care

intenționează sa plece in afara tarii. Deoarece reușita unei anchete statistice pe baza de sondaj depinde in
mare măsura de seriozitatea conceperii chestionarului, acesta trebuie sa începe cu precizarea foarte clara
si detaliata a problemei de cercetat. Așa dar trebuie sa existe o cunoaștere prealabila a problematicii
vizata de ancheta, eficienta instrumentului depinzând de soliditatea acestor cunoștințe.
O alta problema este traducerea indicatorilor in întrebări si așezarea lor in chestionar, adică ceea ce
tine de “tehnologia” redactării unui chestionar. In acest caz, o cerința elementara este utilizarea unui limbaj
care sa fie înțeles de total lumea, de unde deriva necesitatea de a putea comunica cu toți subiecții.
Problemele care trebuie rezolvate in aceasta faza a anchetei sunt:
 cele de conținut, legate de alegerea indicatorilor (necesari si suficienți) pentru descrierea fenomenului si
a relațiilor sale esențiale cu alți factori sociali;
 cele de forma, adică de transpunere a indicatorilor in întrebări standardizate, privitor la invelisul lor verbal,
la modul de adresare si la cel de înregistrare a răspunsurilor – presupun genuri de cunoștințe diferite:
primele teoretice iar celelalte metodologice