FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI

BIOTEHNOLOGII
SECȚIA: ZOOTEHNIE

STUDENT: BOGDAN DELIA-FLORENTINA

AN DE STUDIU: II
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROFESOR DR. DANIEL DEZMIREAN
1. Introducere
2. Loca Americană
3. Loca Europeană
4. Septicemia
5. Paratifoza
 Bolile bacteriene subt boli frecvente în domeniul
apiculturii. Principalele boli sunt reprezentate de către
Loca Americană, Loca Europeană, Septicemia si
Paratifoza.
Pentru recuperarea sănătații stupinei trebuie
acordată o maximă atenție următoarelor aspecte:
 Diagnosticului de laborator
 Tratamentului acordat
 Profilaxiei
 Măsurilor de combatere
Și nu în ultimul rând trebuie realizată o
epidemiosupraveghere conform normelor în vigoare.
1. Etiologie: provocată de un microb, Bacillus
Larvae. Acesta se prezintă sub o formă de
bastonaș, având capetele rptunjite, o lungime
de 2-5 microni și lat de 0,5-0,8 microni.

2. Contaminarea se face pe cale bucală, începând

încă din a doua zi a stadiului larvar, când
puietul începe sa fie hrănit de către albine.
 Sursa principală de infecție => cadavrele larvelor
uscate, moarte

Albinele încearcă să elimine din stup aceste larve și să

curețe celulele respective => preiau sporii pe
piesele bucale, pe picioare și pe corp

Albinele lucrătoare raspândesc sporii în tot stupul, pe

faguri, în miere si polen, precum și pe pereți și în
crăpăturile stupilor, unde pot ramâne timp de mai
mulți ani.
3. Simptome
 după aspectul capacelelor de la puiet, care sunt
perforate si concave, ca urmare a faptului ca
larvele adera de acestea, cât si de fundul
celulei;
 larvele prezintă culoarea galbenă-castanie asa
cum se poate observa în poza de mai jos
 au un miros asemănător cleiului de oase;
 masa putrefiata este filantă (aderă și se întinde
sub forma unui fir atunci când este atinsă cu un
bețișor), fapt ce o deosebește de loca
europeană.

Testul bățului de Fagure afectat

chibrit
 În tratamentul Locii Americane se pot utiliza
sulfamidele si unele antibiotice.
Din grupa sulfamidelor se remarca
sulfatiazolul, iar din grupa antibioticelo se remarcă
oxitetraciclina, eritromicina, negamicinul.
 coloniile puternic afectate se îndepărtează la cel
puţin 5 km de stupină şi se distrug prin ardere;

 se efectuează tratamentul medicamentos cu

Locamicin, obligatoriu la toate coloniile din
stupină, câte 100 g preparat/colonie, 5
administrări, primele 3 la interval de 3 zile şi
încă 2 administrări la 5-7 zile,
 inventarul de rezervă şi apoi seriat întreg
inventarul stupinei se curăţă riguros mecanic,
se flambează şi se dezinfectează chimic cu
soluţie fierbinte de sodă caustică 4% sau sodă
calcinată 5-6% prin imersare în soluţia
dezinfectantă;
 vatra stupinei, după curăţirea mecanică, se
dezinfectează cu oxid de calciu (var nestins) 0,5
kg/m2 prin prăfuire şi întoarcerea unei brazde
de pământ;
 reziduurile din stupi şi stupină se distrug
obligatoriu prin ardere
 Mellissococcus Pluton
şi alte specii bacteriene
(Bacillus alvei,
Bacterium euridice,
Bacillus orpheus si
Streptococcus apis);

Fagure afectat
 aspect diseminat (pestriţ) pe fagure alternând celule cu ouă şi
larve necăpăcite în zone compacte cu larve căpăcite;
 larvele bolnave îşi schimbă poziţia în celule, capătă aspect, flasc,
se observă o creştere în volum a larvei, segmentele corporale
dispar, tegumentul devine transparent;
 prin transparenţă se pot observa traheele;
 pe tegumentul larvelor apar pete de culoare galben intens care
treptat devine maroniu mat;
 larvele işi schimbă consistenţa transformându-se într-o masă
semilichidă neaderentă la pereţii celulei;
 prezintă miros acru sau uşor aromat;
 după moartea larvelor, (10 -12 zile) corpul acestora se
deshidratează treptat, se mulează pe fundul celulei, au aspectul
unor solzi neaderenţi la peretii celulelor, de culoare maronie de
constistenţa cauciucului ce pot fi extraşi uşor din celule
Contaminare:

HRANĂ

ÎNMULȚIRE ÎN
INTESTIN

Larvă afectată

TOXINELE PRODUC
MOARTEA LARVEI
 Larva devine transparentă
 Se văd traheile și tubul digestiv
 Corpul devine moale, ia forme răsturnate,
răsucite, devine gălbui, se bifurcă
 Moartea larvelor (În locul larvelor apare inițial
un lichid opalescent, apoi cafeniu, care cu
timpul devine vâscos)
 Constă în administrarea de sirop
medicamentos, preparat cu antibiotice,
sulfamidele având o cantitate și un efect redus.
 Dintre antibiotice, s-a dovedit că cea mai
eficientă acțiune o are streptomicina, 1 g la un
litru de sirop, administrându-se câte 100 ml
pentru fiecare interval ocupat de albine, în
patru repetitii, la interval de 4-5 zile.
 Agentul patogen este Bacillus apisepticus, care
se întâlnește frecvent în interiorul stupilor și
devine virulent numai în cazul în care
rezistența organică a albinelor scade.

 Contaminarea se face prin intermediul

aparatului respirator de unde agentul pătrunde
în hemolimfă, se înmultește și produce moartea
prin septicemie
Simptome

Albinele bolnave au
hemolimfa cu aspect lăptos,
prezintă mobilitate redusă,
contracții abdominale înainte
de moarte, se târăsc în fața
urdinisului, mor în număr
mare, iar cadavrele se
descompun foarte repede,
devin fragile, detașându-se în
părțile componente la cea mai
mică atingere.
 incapacitate de zbor;
 părăsirea stupului;
 semne nervoase;
 mortalitate în faţa stupului;
 descompunerea rapidă la simpla atingere a
cadavrelor albinelor în părţile componente ale
corpului (cap, torace, abdomen, aripi);
 hemolimfa devine alb-lăptoasă – semn
patognomonic.
 În primul rând se recomandă măsuri de
prevenție care urmăresc îndepărtarea cauzelor care
o produc (umiditatea excesivă, familii slabe,
înlocuirea mătcilor necorespunzătoare etc.). S-a
constatat totuși că antibioticele previn apariția
unor eventuale complicații. În acest sens, se
recomandă administrarea de oxitetraciclină sau
eritromicină (250.000 U.I./litru sirop) în doza de 50
ml la un interval ocupat de albine, timp de 10 zile.
 Este o boală sporadică a albinelor adulte,
 favorizată, în principal, de condițiile
necorespunzătoare de întreținere.
 Boală infecţioasă specifică albinelor adulte.
 Este produsă de Salmonella schotmulleri alvei.
 Evoluează în tot sezonul activ.
!! Agentul patogen este Bacillus parathyphi alvei

Semne clinice:
 incapacitate de zbor;

 abdomen balonat, diaree;

 paralizie, urmată de moarte

 Contaminarea se face pe cale bucală, prin
intermediul apei infectate;

 Tratamentul
Din punct de vedere medicamentos este același ca
și în cazul locii europene și se mai recomandă
dezinfectarea materialului care a venit în contact
cu albinele bolnave, înlăturarea din cuib a ramelor
murdărite cu diaree, schimbarea mătcii și
unificarea familiilor slabe.
Măsuri de combatere:
 albinele moarte se vor arde;

 tratament cu oxitetraciclină (dacă evoluţia este

alarmantă) ca şi în cazul septicemiei;
 dezinfecţie de necessitate