CURS 2

OTELUL DE CONSTRUCTII

Dr. ing. Dragos Voiculescu

dravoi@hotmail.com
Structuri metalice - poduri
Structuri metalice - cladiri
Structuri metalice – fatade cortina
Structuri metalice – constructii ingineresti
Structuri metalice – constructii sportive
Stalpi L.E.A.
Structuri metalice - diverse
 PROIECTAREA STRUCTURALA

Definire:

Functiunile cladirii
Design It
Economy Right the
Locatie First Time

Conditii de suprafata si geotehnice

Infrastructura locala (acces, retele)
Impact asupra mediului, etc

Constrângeri
• Disponibilitatea materialului (si a semifabricatelor)
• Cerinte locale (legate de mediu, urbanism…)
• Cunoastere inginerie structurala ...
Proiectare structurala - Procedura generala (I)

Configuratie/Arhitectura

Altern. 1 Altern. 2 Altern. 3 ………. Altern. n

Design It
Right the
Economy First Time
Solutia finala
Planuri
Elevatii etc
Proiectare structurala - Procedura generala (II)

Proiectare structurala preliminara (predimensionare)

Altern. 1 Altern. 2 Altern. 3 ………. Altern. n

Proiectare preliminara: Pozitionarea elementelor structurale (stâlpi, grinzi, fundatii,
contravantuiri, etc.), dimensionarea elementelor structurale (SLU si SLS)
Se tine cont de: a) constrangeri architectura; b) realizare simpla a elementelor; c) proceduri tehnologice
Economie: Se calculeaza costurile pentru fiecare varianta

Selectie Finala
 Proiectare solutie finala

Dimensionarea elementelor
Proiectare detalii
Realizare planse de executie* (desene)
Consum materiale, antemasuratoare, devize
Cost total

*Desene de executie complete (usor de citit)

EUROCODE 3
 Dimensionarea finala

Definirea încarcarilor

Estimarea/Alegerea dimensiunilor sectiunilor elementelor

Calcul greutate proprie

Analiza structurala

Re-dimensionare Verificare sectiuni (Coduri & Prescriptii)

Siguranta
NU Functiuni
Economie

DA
O.K.
Cerintele de proiectare structurala

Siguranta

Deformatii reduse

Economie

Solutie practica
 OBIECTIVUL CURSULUI

ACCENT PE PROIECTAREA ELEMENTELOR

Elemente structurale din otel

Elemente supuse la întindere

Elemente supuse la compresiune
Grinzi (elemente supuse la încovoiere)
Stalpi (elemente supuse la încovoiere si compresiune)
Imbinari
 Otelul de constructii – Compozitie tipica

Composition %
Element
S355 S700 S235

Carbon (C) 0.11 max 0.08 max 0.25-0.29

Mangan (Mn) 1.10-1.35 0.90-1.50 1.20 max
Fosfor (P) 0.020 max 0.015 max 0.04 max
Sulf (S) 0.006 max 0.005 max 0.05 max
Silicon (Si) 0.30-0.50 0.40 max 0.15-0.40
Cupru (Cu) 0.25-0.40 0.90-1.20 0.20 min
Nichel (Ni) 0.25-0.40 0.65-1.00 -
Crom (Cr) 0.45-0.70 0.40-0.65 -
Vanadiu (V) 0.04-0.08 0.05-0.07 -
Molibden (Mo) 0.02-0.08 0.40-0.65 -
Aluminiu (Al) 0.01-0.04 - -
Azot (N) 0.015 max - -
 Comportarea otelului - curba reala

Limita elastica:
Punct de curgere Punctul in care se face tranzitia de
(superior) la comportarea elastica la cea
Limita elastica
inelastica
Limita de
proportionalitate
Punct de curgere
(inferior)
Punct de curgere:
Valoarea fy la limita elastica

Consolidare Rupere Modul de elasticitate:

Panta portiunii de comportare
elastica a curbei de comportare
E~29,000 ksi (200,000 Mpa)
 Comportarea otelului – curba inginereasca

Punct de curgere:
Punctul de
Valoarea fy la limita elastica
rezistenta
ultima, fu

Punct de
curgere, fy
Rezistenta ultima:
fu este valoarea maxima a tensiunii
capabile dupa finalizarea consolidarii
Comportarea otelului structural dupa initierea
curgerii (otel cu palier de curgere distinct)

Punct de curgere
(superior)

Deformatie reziduala:
Deformatie permanenta dupa descarcare
Comportarea otelului structural dupa initierea
curgerii (otel fara palier de curgere distinct)
Daca otelul nu are limita
distincta de curgere
(marci superioare) se
fu foloseste ca punct de
curgere punctul in care
deformatia remanenta
fy este de 0.2%

Linia de descarcare (rosie) paralela

cu zona de incarcare elastica

0.2%
Caracteristicile generale ale otelului de constructii
(I)

Elasticitate:Abilitatea metalului de a reveni la forma sa originala

dupa incarcare si descarcare inaintea punctului de
curgere

Oboseala: Incarcarea/descarcarea ciclica poate sa conduca la

rupere casanta, deosebit de periculoasa.

Ductilitate: Deformarea fara rupere dincolo de limita de elasticitate

(comportare inelastica)
Ductilitate foarte mare

Duritate: Combinatia dintre rezistenta si ductilitate

Duritate mare
 Caracteristicile generale ale otelului de constructii
(II)

Intretinere: Susceptibil de coroziune la expunerea la aer si apa

Utilizare de protectii anticorozive, sau oteluri inoxidabile

Temperatura: Rezistenta se reduce cu cresterea temperaturii -

Este necesara protectie anti-foc
Profile laminate la cald

Sectiuni laminate la cald tipice

 Profile laminate la rece

Sectiuni tipice de profile indoite la rece (cu pereti subtiri)

 Sectiuni din table sudate

Sectiuni din table sudate

Flambaj – instabilitate datorata zveltetii
 Otelul de constructii

Cazul ideal: Incarcare mono-axiala – proprietatile materialului

Cazul real: Scenarii de incarcare multiaxiala care determina rezistenta

INCERTITUDINI

PROIECTAREA TREBUIE SA TINA CONT DE

POSIBILITATEA CA REZISTENTA SA FIE MAI MICA
ACTIUNI ASUPRA STRUCTURII

Cea mai importanta si dificila

sarcina in procesul de proiectare
este determinarea cu acuratete a
incarcarilor care solicita
structura de-a lungul perioadei
de exploatare

In al doilea rand, este dificil de

stabilit care sunt combinatiile
acestor incarcari
 Tipuri de incarcari pentru proiectare

Incarcari permanente Incarcari variabile, accidentale,

exceptionale
Greutate proprie
Elemente fixate permanent Utile pe plansee
Pereti Zapada & gheata
Plansee
Invelitoare acoperis (Ploaie)
Instalatii Incarcari din trafic (poduri)
Finisaje diverse, etc Incarcari din impact
Incarcari orizontale
Sunt usor de determinat dar nu Vant
sunt prea bine cunoscute la Cutremur
momentul proiectarii (apar
Altele
modificari pe parcurs…)
 Incarcarile utile pe plansee

Specificate in prescriptii
Se verifica in codurile valabile in zona de realizarea a constructiei

De regula sunt cuprinse in intervalul:

150-1000 kgf/mp
 Zapada & Gheata

Depeinde de
• Pozitia geografica
• Panta acoperisului

De regula sunt cuprinse intre:

150 – 250 kgf/mp
Trebuie sa se tina cont de:
• Posibilitatea de alunecare a zapezii
• Cresterea incarcarilor din vant datorata suprafetelor expuse marite
ale elementelor cu straturi de gheata depuse (chiciura)

Referinta
• CR 1-1-3/2012 – Evaluarea actiunii zapezii
• SR EN 1991-1-3 – Actiuni generale – Actiunea zapezii
 Ploaie

Mai severa pe acoperisurile orizontale sau cu pante mici

Efect de impungere, poate sparge invelitorile casante subtiri

Conditii geometrice pentru asigurarea drenajului apei

Asigurarea la acoperis sau terasa a unei pante minime de 2% si a
facilitatilor de drenare a apei (jgheaburi, burlane, colectoare)
 Vant

Depinde de
• Pozitia geografica
• Inaltimea deasupra terenului
• Tipul de amplasare (ca expunere, vecinatati, etc.)
• Procentul de deschideri in fatada (usi, ferestre)

Efecte
Efecte deosebit de severe la cladiri inalte & structuri lungi si flexibile

Referinta
• CR 1-1-4/2012 – Evaluarea actiunii vantului
• SR EN 1991-1-4 – Actiuni generale – Actiuni ale vantului
 Actiuni seismice

Depind de
• Pozitia geografica – seismicitatea zonei
• Conditiile de teren
• Proprietatile dinamice si caracteristicile structurii

Metode de analiza si particularitati in proiectare

• Analiza dinamica (cu spectre de proiectare)
• Analiza echivalenta statica : forte orizontale asociate maselor structurii
• Contravantuiri, Imbinari speciale, etc.
 Alte incarcari

Presiuni datorate pamantului

Presiuni hidrostatice
Explozii
Incarcari din variatii de temperatura
Forte centrifugale (parcuri de distractii)
 Comentarii despre incarcari

In exploatare: Incarcarile sunt dificil de apreciat

INCERTITUDINI

PROIECTAREA TREBUIE SA CONSIDERE SITUATIA

DE SUPRAINCARCARE