Dezinfectante folosite:

Hipoclorit de sodiu (NaOCl)

• este activ contra majorităţii bacteriilor, virusurilor, sporilor;

• nu este efectiv la tratarea lichidelor cu conţinutul înalt de

substanţe organice, ca sânge, fecalii;

• foarte des se foloseşte la tratarea apelor reziduale;

• este toxic, iritant;

• soluţiile apoase sunt corosive faţă de metale.

1
 Dezinfectante folosite

Oxid de clor (IV) (ClO2)

• este activ contra majorităţii bacteriilor, virusurilor,

sporilor.

• se foloseşte pe larg la tratarea apelor reziduale

• este toxic, iritant.

2
 Tratarea termică pe cale umedă

• Se bazează pe expunerea deşeurilor infecţioase mărunţite la

vaporii de apă la tº şi presiunea ridicată în aparate de tipul
autoclavei.
• Această metodă de tratare duce la inactivarea majorităţii
tipurilor de microorganisme patogene dacă temperatura şi timpul
de contact sunt suficienţi.
• Pentru bacteriile sporulate tº minimă necesară este 121 ºC.
Aproximativ 99,99% de microorganisme sunt inactivate în
rezultatul tratării.
• Această metodă nu poate fi aplicată la tratarea deşeurilor
anatomice şi cadavrelor de animale, şi nu este eficientă pentru
tratarea deşeurilor chimice şi farmaceutice.

3
Autoclave

4
Autoclavă

5
 Tratarea termică pe cale umedă

• Tancul-reactor pentru tratarea termică pe cale umedă poate fi un

cilindru din oţel, orizontal conectat la un generator de abur; ambii
trebuie să reziste la presiuni de 6 bar (600 kPa) şi tº pînă 160 ºC.

• Sistemul de asemenea include pompă de vid şi generatorul de energie

electrică.

• Presiunea şi tº sunt controlate şi monitorizate pe parcursul procesului,

iar operarea sistemei poate fi automatizată.

• Procesul de tratare umedă termică de obicei este un proces periodic

dar poate fi şi continuu.
6
 Tratarea termică pe cale umedă

Etapele procesului:

• înainte de a fi introduse în tancul-reactor deşeurile sunt mărunţite sau

chiar măcinate,

• în reactor sunt create condiţii de vid, ceea ce duce la creşterea

presiunii parţiale a aburului şi respectiv a eficacităţii de contact între
abur şi deşeuri.,

• abur supraîncălzit se admite în reactor. Temperatura minimă de 121 ºC

şi presiunea de 2-5 bar (200 – 500 kPa) trebuie să fie menţionate pe
parcursul întregului proces timp de 1 – 4 ore,

7
 Tratarea termică pe cale umedă

Etapele procesului:

• deoarece eficacitatea dezinfectării depinde de gradul de contact dintre

abur şi suprafaţa particulelor de deşeuri, reactorul nu trebuie să fie

supraîncărcat,

• condiţiile optime de operare pot fi obţinute când deşeurile sunt

mărunţite fin şi tancul este încărcat la jumătate de volum,

• la sfârşitul tratării reactorul se descarcă şi se curăţă.

8
 Tehnologia de tratare termică pe cale uscată

Tehnologia de tratare termică pe cale uscată fără ardere în care deşeurile

mărunţite sunt încălzite în reactor cu şnec. Etapele principale ale procesului sunt
următoare :
- deşeurile sunt mărunţite până la formarea particulelor cu diametru 25 mm ;
- deşeurile sunt alimentate în reactor care trebuie să fie încălzit la t 110 – 140 ºC cu
ajutorul uleiului care circulă în interiorul şnecului;
- deşeurile traversează reactorul cu şnec timp de 20 min, după care resturile sunt
compactate.

Volumul deşeurilor se reduce cu 80 % iar masa deşeurilor se reduce cu 20 – 35 %.

Acest proces este potrivit pentru tratarea deşeurilor infecţioase şi cioburilor de
sticlă, dar nu trebuie să fie folosit pentru tratarea deşeurilor patologice, citotoxice
şi radioactive.
Gazele ce se degajă trebuie să fie filtrate iar apele reziduale formate trebuie să fie
tratate înainte de a fi vărsate în sistemul municipal de canalizare.

9
Schema instalaţiei pentru tratarea termică pe cale uscată a
deşeurilor spitaliere

10
 Explicaţii

1 - transportor cu bandă rulantă;

2 - sistemul de dezintegrare a deşeurilor;

3 – instalaţie de dezinfectare;

4 – încălzitor de ulei;

5 – sistemul de filtrare;

6 – ventilatorul;

7 – condensatorul;

8 – rezervor pentru condensat.

11
 Dezinfectarea prin iradiere cu microunde

• Majoritatea microorganismelor se distrug sub acţiunea

microundelor cu frecvenţa 2450 MHz şi lungimea de undă
12,24 cm. În aceste condiţii apa care se conţine în deşeurile
tratate se încălzeşte repede, ceea ce duce la inactivarea şi
distrugerea microorganismelor patogene.

• Eficacitatea tratării cu microunde trebuie să fie controlată

permanent cu ajutorul testelor bacteriologice şi virologice. Nu
necesită aplicarea dezinfectanţilor chimici.

12
 Dezinfectarea prin iradiere cu microunde

Etapele procesului:

• în dezintegratorul aparatului deşeurile sunt mărunţite până la formarea

particulelor mici

• prin intermediul dispozitivului de încărcare deşeurile mărunţite nimeresc în

aparatul de tratare cu microunde,

• deşeurile sunt umectate şi transferate în camera echipată cu o serie de generatori

de microunde şi sunt supuse iradierii timp de 20 min.

• deşeurile sunt compactate şi tratate ca deşeurile municipale.

13
Schema instalaţiei mobile de tratare a deşeurilor
spitaliere cu microunde

14
 Explicaţii

1 – buncăr dozator;

2 – pârghie;

3 - dezintegratorul;

5 – senzorii nivelului;

7 – generatorii microundelor;

10 - senzorii de temperatură;

11 – sistemul de filtrare;

12 – rezervorul de apă cu pompă şi stropitor;

13 – generatorul de abur.

15
 Inertizare

• Procesul de inertizare include amestecarea deşeurilor cu

ciment şi alte substanţe înainte de depozitare pentru a
minimiza riscul de migrare a substanţelor toxice în apele de
suprafaţă sau subterane.

• Acest procedeu este potrivit pentru preparatele farmaceutice

(în afară de citotoxice) şi cenuşa cu conţinut înalt de metale
grele formată la incinerarea deşeurilor (în acest caz procesul se
mai numeşte „Stabilizare”).

16
 Inertizare

Pentru inertizarea deşeurilor farmaceutice:

• se scoate ambalajul primar şi secundar;

• preparatele sînt măcinate şi amestecate cu apă, var şi ciment

în proporţie de 65 : 5 : 15 : 15;

• masa formată se omogenizează şi se toarnă în formele de cub

(volumul 1 m3);

• cuburile produse sunt în continuare depozitate în zone special

amenajate.

17
 Metode de tratare a deşeurilor citotoxice

Incinerarea: temperaturile minime necesare pentru distrugerea

preparatelor citotoxice după diferiţi autori: a - Allwood&Wright
(1993), b - Lee (1988), c - Wilson (1983). Incinerarea la temperaturile
mai mici decât cele indicate în tabel duce la formarea vaporilor
citotoxici şi pătrunderea lor în atmosferă.

Substanţă Temperatura, ºC Substanţă Temperatura, ºC

Bleomicină 1000 (a) Ifosfamidă 1000 (a)
Carboplatin 1000 (a) Metotrexat 1000 (a, b)
Cisplatin 250 (a), 800 (b) Mitramicină 300 (b), 1000 (c)
Ciclofosfamidă 900 (a) Mitoxantron 800 (a)
Dacarbazin 500 (a) Plicamicină 1000 (a)
Doxorubicină 700 (a), > 700 (c) Vincristin 1000 (a, b)
18
Distrugere chimică

• Metode chimice de distrugere

duc la transformarea compuşilor
citotoxici în compuşi inofensivi şi
pot fi utilizate nu numai pentru
reziduuri de medicamente, dar şi
pentru decontaminarea urinei,
îmbrăcămintei de protecţie ş.a.m.d.
• Majoritatea metodelor aplicate
curent sunt relativ simple şi
inofensive. Acestea includ oxidare
cu KMnO4, H2SO4, ş.a. sau
reducerea cu Al, Ni.
• Aceste metode nu sunt potrivite
pentru tratarea lichidelor biologice
(sînge, ser).
19
 Distrugerea Doxorubucinei şi Rubomicinei

• Doxorubicina (R = OH) şi
O R
O OH Rubimicina (R = H) sunt
substanţe cristaline de culoare
OH roşie, bine solubile în apă şi
alcool.
• Posedă proprietăţi
H3C
O O OH O antibacteriene şi antitumorale
OH (dereglează sinteza acizilor
HH H
CH nucleici), cardiotoxice.
NH2OH 3
• Sunt folosite în tratamentul
leucozei acute.

20
 Fluxul tehnologic de distrugere a Doxorubucinei şi Rubomicinei

Substanţa solidă Soluţia apoasă Preparat farmaceutic

Se diluează până 3 Se diluează până 3

Se dizolvă în H2SO4
mg/ml mg/ml
3M
până 3 mg/ml
Se dizolvă în H2SO4 Se dizolvă în H2SO4
3M 3M
până 3 mol/l până 3 mol/l
Se adaugă
1 g KMnO4 la 10 ml Se adaugă
soluţiei 2 g KMnO4
la 10 ml soluţiei

Se lasă timp de 2 ore

pentru reacţionare

Vărsare
21
 Distrugerea Metotrexatului
HO
N O
N NH
H2N N N
N H3C O OH
NH2 O

• Metotrexatul reprezintă pulbere microcristalină de culoare

galbenă sau galben-oranj, practic insolubilă în apă şi alcool.

• După structura este analogică acidului folic şi reprezintă

antagonistul lui.

• Se foloseşte în tratamentul leucozelor, limfosarcomelor.

22
Fluxul tehnologic de distrugere a Metotrexatului.

Substanţa solidă Soluţia apoasă sau preparat farmaceutic

(forma injectabilă)
Se dizolvă în H2SO4 4 g/100ml
până ≤ 1 mg/ml
Se dizolvă în H2SO4 3 M
până 3 mol/l
Se adaugă
1g/100ml KMnO4

Se lasă pe 30 min pentru

reacţionarea

Se adaugă soluţia de disulfit

de sodiu Na2S2O5 0,1 M

Vărsare
23
Tehnologii potrivite de prelucrare/distrugere a deşeurilor
medicale în dependenţă de categoria acestora
 Gestionarea deşeurilor activităţii medicale
în Republica Moldova
• Serviciile Medicale din Moldova rămân a fi în urma standardelor
europene minime
• 75-90% din deşeuri medicale sunt similare cu deşeurile menajere fiind
fabricate din hârtie, de ambalaje din plastic, produse alimentare de
pregătire, etc., care nu au fost în contact cu pacienţii
• 10-25% din deşeurile medicale sunt deşeuri periculoase, care necesită
tratament special. Din lipsa unor cuptoare speciale aceste deşeuri se
acumulează în comun cu deşeurile menajere sau se depozitează în
instituții medicale.
• Conform studiului “Sănătate fără nici un prejudiciu” generarea anuală
de deşeuri medicale este de 15,7 mii tone, din care 2,75 mii tone sunt
deşeuri infecţioase şi 314 tone constituie deşeurile periculoase.
• Aceste calcule nu includ deşeurile medicale generate în alte instituţii
medicale, precum ar fi farmacii, cabinete medicale/stomatologice ş.a.
În 2001, Centrul Naţional pentru Medicina Preventivă a
desfăşurat o evaluare a Securităţii Injecţiilor. Rezultatele
evaluării au demonstrat:

• mai puţin de jumătate din instituţiile medicale ce oferă servicii de vaccinare

dispuneau de cutii protectoare pentru colectarea seringilor şi acelor
• instituţiile medicale care nu dispuneau de cutii protectoare, seringile şi acele
erau colectate în containere de folosinţă multiplă, cu sau fără dezinfectarea
preventivă şi separând sau fără a separa acele de seringi
• în cutiile protectoare, oferite doar pentru activităţile de vaccinare, era plasat şi
instrumentarul ascuţit, generate de activităţile curative
• în peste 90% din instituţiile medicale primare seringile utilizate în activităţile de
vaccinare erau arse preponderent sub cerul liber, uneori într-o groapă sau într-un
„incinerator”
• 8% dintre instituţiile medicale primare practicau transportarea seringilor la
fabricile de masă plastică pentru reciclare, iar 2% - aruncarea seringilor şi acelor
la gunoiştea de deşeuri solide
Deşeurile activităţii medicale (DAM) generate de Spitalul
republican timp de o zi
 Producerea DAM la nivel naţional
Regiunea de Nord
 Producerea DAM la nivel naţional

Regiunea Centrală
 Producerea DAM la nivel naţional

Regiunea de Sud
 Cadrul legislativ în domeniul gestionării
deşeurilor activităţii medicale
• În 1998 Republica Moldova a ratificat Convenţia Basel cu privire la Controlul
Deplasării Transfrontaliere a Deşeurilor Periculoase şi Distrugerea acestora (Decizia
Parlamentului Nr. 1599-XIII din 10 martie 1998)
• A semnat Convenţia de la Stockholm cu privire la Poluanţii Organici Persistenţi
(2001), ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004
• La data de 10 decembrie 2001, prin Decretul Nr.06.8.3.45 Ministerul Sănătăţii a
aprobat Regulamentul cu privire la Gestionarea Deşeurilor Activităţii Medicale
• Legea 606 din 28 iunie 2000 cu privire la Aprobarea Programului Naţional de
Revalorizare a Deşeurilor Domestice şi Industriale reglementează gestionarea şi
distrugerea totală a deşeurilor în Republica Moldova
• Ordonanţele cu privire la Controlul Infecţiilor Nosocomiale (Ordonanţa 140 privind
Ameliorarea Măsurilor Preventive şi Curative Împotriva Infecţiilor Nosocomiale, emisă
la 30 aprilie 1998 de Ministerul Sănătăţii)
• Ordonanţa 42 din 21 februarie 2001 cu privire la Distrugerea Sigură a Produselor
Farmaceutice expirate sau de Calitate Proastă”, emisă de Ministerul Sănătăţii şi
completată prin Ordonanţa 206 din 2 iulie 2003 (la fel emisă de Ministerul Sănătăţii) cu
privire la Distrugerea Sigură a Produselor Farmaceutice Expirate, Falsificate şi
Neidentificate
 STRATEGIA NAŢIONALĂ
DE GESTIONARE A DEŞEURILOR
ÎN REPUBLICA MOLDOVA (2013-2027)

are drept scop:

• Dezvoltarea sistemelor integrate de management al
deşeurilor municipale prin armonizarea cadrului legislativ,
instituțional și normativ la standardele UE;
• Dezvoltarea infrastructurii regionale de depozite de DMS și
a stațiilor de transfer;
• Dezvoltarea sistemelor de colectare şi tratare a fluxurilor de
deşeuri specifice
 Investiţiile din sectorul gestionării deşeurilor sunt
divizate
• reforma în diverse costuri, utilizate pentru:
instituţională/administrativă;
• procurarea containerelor, inclusiv pentru colectarea separată a
deșeurilor;
• construirea staţiilor de transfer şi cumpărarea vehiculelor de
transport;
• închiderea şi recultivarea depozitelor;
• construcţia depozitelor regionale (se preconizează construcția a 7
depozite de deşeuri menajere solide la nivel regional );
• dezvoltarea centrelor regionale pentru gestionarea deşeurilor
municipale (se preconizează construcția a 2 stații pentru tratarea
mecanico-biologică);
• colectarea şi tratarea deşeurilor periculoase, inclusiv a deşeurilor
medicale;
• colectarea, tratarea sau reciclarea diverselor fluxuri de deşeuri
(uleiurile uzate, cauciucurile, acumulatorii şi baterii, deşeuri
electrice şi electronice, deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri
Sterilizator STERISHRED 250 (producător ERMAFA
(vedere din partea frontală)
Reprezentarea schematică a Sterilizatorului
STERISHRED 250 (vedere laterală)
1
1 – conductă pentru aer
2
2 – compactor
3 – buncăr de alimentare 3
4 – dezintegrator
5 – camera de tratare

5
 Literatura recomandată:

1. Blenkharn J.I. Standards of clinical waste management in UK hospitals.

Journal of Hospital Infection, 2006, 62, 300–303;
2. Cheng Y.W., Sung F.C., Yang Y., Lo Y.H., Chung Y.T. , Li K.-C. Medical
waste production at hospitals and associated factors. Waste Management, 2009,
29, p. 440–444;
3. Hedge V., Kulkarni V.D., Ajantha G.S. Biomedical waste management.
Journal of Oral and Maxillo Facial Pathology, 2007, 11, p. 5-9;
4. Regulament privind gestionarea deşeurilor medicale, Centrul Naţional
Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Chişinău, 2002;
5. Safe management of wastes from health-care activities, WHO, Geneva, 1999;
6. Training Notes for Health Care Waste Management, WHO, Geneva, 2001;
7. Клюжев В.М., Акимкин В.Г., Волин Ю.Н. и др. Организация сбора,
транспортировки и обезвреживания медицинских отходов в лечебно-
профилактических учреждениях, Военно-медицинский журнал, 1997, №11,
стр. 49 – 53;
Vă mulţumesc
pentru atenţie!