BFKT LP 6

MUSCHIUL

MUŞCHIUL este structura care converteşte energia dinamică rezultată din

alimente în energie fizică, devenind elementul motor al mişcării. =element
motor al miscarii pt.ca trece peste articulatii realizind miscarea
-in corp avem 430 muschi striati=40-45% din greutatea corpului la adultul
tinar
 CLASIFICAREA MUSCHILOR
A)dupa nr.de articulatii peste care trec:
-uniarticulari (toti muschii scurti)
- biarticulari(croitorul,dreptul femural..)
-poliarticulari-ex.flexori si extensori drgete
B)dupa lungime-muschi lungi(membre)
-muschi scurti(profunzi ai spatelui)
-muschi lati (trunchi,abdomen)
-muschi subtiri/grosi
-inelari ai orificiilor
C)dupa nr.capete de origine:
-mono-
-biceps-
-triceps
-cvadriceps
D)dupa asezare:-superficiali(cutanati,pielosi)
-profunzi
E)dupa structura si functie -nu exista muschi exclusivi
-muschi tonici= în general muschi extensori-cu fibre
musculare albe- muschi proximali, antigravitationali ce sar
o articulatie,tendoane late, -se contracta lent, obosesc
greu
-muschi fazici=, în general muschi flexori –cu peredominanta
fibre musculare rosii- muschi superficiali, sar 2 articulatii,
au tendoane lungi, se contracta rapid, obosesc usor
F) •muschi cardiac – muschi striat,conţine sarcomere,impuls
nervos intrinsec,contraţie spontană unitară
Muschi scheletic=– Striat,conţine sarcomere,necesita
impuls nervos pentru contracţie,forţa contracţiei depinde
de recrutarea fibrelor
• muschi neted-fără sarcomere,prezintă actină si miozină
CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE
-Fibre lente timp de reactie lung, forta max.dezvoltata mica, resistenta
mare la oboseala
-fibre rapide si rezistente –timp de reactie scurt, isi conserva forta chiar
si dupa multe contractii
-fibre ce obosesc rapid –dezvolta forta mare dar nu pot mentine timp
indelungat efortul
-fibre intermediare -contractie rapida, mentinuta un timp dar nu
genereaza forta foarte mare
 Activitatea musculară este de 2 feluri:

1.activitatea tonică – posturală, reflexă, reprezentată de

tonusul muscular de repaus aflat sub comanda
reflexelor medulare prin intermediul buclei gamma şi a
motoneuronului alpha şi tonusul muscular postural şi
de atitudine aflat sub control reflex medular,
cerebelos, extrapiramidal, al formaţiunii reticulate.
2.activitatea voluntară rezultată din combinaţia sinergică
a factorilor senzitivi şi motori. Nu există nici o
activitate motorie voluntară fără o pregătire tonico –
posturală a segmentului care urmează să se mişte şi nici
o mişcare voluntară nu se desfăşoară fără ca
schimbările posturale să nu o urmeze.
 PROPRIETATILE MUSCHILOR

1. Contractilitate - FORTA MUSCULARA=este proportionala cu

suprafata de sectiune fiziologica(SSF=suma suprafetelor fiecarei
fibre din muschi)
2. Excitabilitate ( RAPIDITATEA DE RASPUNS a muschiului
este proportional cu lungimea fibrei musculare)
3. Extensibilitate
4. Elasticitate
VASCULARIZATIA =MUSCHII SUNT BINE VASCULARIZATI
In repaos majoritatea capilarelor sunt inchise. Se deschid alternativ
pe zone, in timpul contractiei musculare.
In contractia izometrica-circulatia scade INVERS proportional cu
tensiunea de contractie
In contractia izotonica –circulatia creste prin deschiderea mai multor
capilare
 STRUCTURA MUSCHIULUI =CORP MUSCULAR + TENDON
•

CORPUL MUSCULAR
-este invelit de un manson conjunctiv =perimisium extern
-care are dublu rol:-protector-mentine forma muschiului,nu permite o intindere
prea mare
-mecanic- realizeaza planuri de alunecare in timpul contractiei
Perimisium intern= septuri conjunctive care pleaca din perimisium extern
spre interior si invelesc fascicolele musculare.
Fascicolele musculare=cea mai mica unitate structural a=mion=diametru
diferit si e format din 10-30 fibre musculare.
Fibra musculara=celula musculara - are dpdv structural
-membrana=sarcolema- gazduieste 2 structuri anatomo-functionale:
1.)partea postsinaptica a placii motorii care este unica la fibrele albe,
multipla la cele rosii
2.)poarta spre invaginarile tubulare ale sistemului tubular “T” ,prin care
sunt dirijate impulsurile nervoase spre elementele contractile
(miofibrile)
 -citoplasma=sarcoplasma –contine
surse de energie-lipide,glycogen…
-organite celulare- nuclei, mitocondrii
-enzime - miozina, ATP-aza,fosforilaza
-aparat contractile - (benzi de miofilamente aranjate in miofibrile)
-sistem membranos canalicular ce porneste de la niv.sarcolemei si care cuprind
reticol endoplasmatic,saci laterali(cisterne terminale), tubi transversi(T).
Se gaseste in cantitate mare in muschii rosii si mai putina in muschii albi.
-nuclei
miofibrile=singurul element contractil al muschiului= -structuri proprii
citoplasmatice,diferentiate specific. Sunt sute de mii intracelular.Sunt asezate
in fascicole paralele intre ele de unde apare aspectul de zone alternante
intunecate si clare.
O miofibrila este formata din asezarea cap la cap a citorva mii de unitati
contractile=SARCOMERE care au o lungime de 2,5 mµ in repaos si se
intind intre 2 linii Z

SARCOMERUL ESTE ALCATUIT DIN 2 TIPURI DE FILAMENTE

PROTEICE =unul gros MIOZINA si unul subtire =ACTINA
PARAMETRII FUNCTIONALI AI FIBRELOR MUSCULARE SUNT
- forta
-rapiditatea contractiei
-rezistenta la efort
O fibra musculara - poate dezvolta prin contractie forta musculara
- se poate scurta cu 40-45% din lungimea de repaus
 REPARAREA (REGENERAREA) fibrelor muscular

-leziunile usoare ale fibrelor musculare se vindeca prin

cicatrici conjunctive nesemnificative pt.functia muschiului
-leziunile severe- se vindeca prin cicatrici cu aspect de
tendon intermediar ce afecteaza functia musculara si dau
pericol de noi rupture.
Kinetoterapia are ca obiectiv central muschii si articulatiile
,pt.ca prin ele intervine pe toate sistemele din organism.
Paradoxal in patologia muschiului, Kinetoterapia are limite
serioase pina la contraindicatie-in unele miopatii.
MUSCHIUL are o importanţă deosebită în realizarea mişcării,
unii autori considerând că depăşeşte importanţa articulaţiei.
 Stările fiziopatologice care împiedică executarea unei mişcări normale la
nivelul muschiului : atrofia, retractura, distrofia şi oboseala musculară.

Atrofia musculară=pierdere de masa musculara

Atrofia musculară de imobilizare apare într-un muşchi cu inervaţia păstrată
dar care a fost pus în imposibilitatea de a funcţiona (ap. gipsat). Deoarece
în această situaţie nu se produc perturbări structurale, refacerea prin
kinetoterapie este promptă şi demonstrează efectele kinetoterapiei.
Atrofia musculară de denervare
Retractura musculară reprezintă creşterea rezistenţei musculare la mişcarea
pasivă. Trei termeni corespund mai mult sau mai puţin acestei definiţii:
retractura, contractura= reprezântând o stare de tensiune contractilă a unui
muşchi striat în repaus. Spasticitatea este o rezistenţă excesivă a
muşchiului produsă prin leziune a neuronului motor central.
Contractura musculară este definită ca scurtarea muşchiului sau menţinerea
unei tensiuni musculare, dureroasă sau nu, reversibilă sau fixă, paroxistică
sau permanentă. Din punct de vedere clinic se descriu 3 tipuri de
contracturi:
1.Contractura antalgică, de apărare, care blochează o articulaţie dureroasă. Este un
reflex nociceptiv care merge pe căile polisinaptice exteroceptoare şi creşte
activitatea motoneuronului alpha. Ea este o contractură secundară unei cauze
patologice de vecinătate şi deci, trebuie respectată până la îndepărtarea cauzei.
2.Contractura algică este o contractură primară, autoîntreţinută printr-un feed-back
pozitiv, cu punct de plecare muşchiul. Stimularea senzitivă intensă a unui muşchi
izolat poate fi originea unei contracturi lente şi dureroase. Stimularea poate fi
produsă de către o stare de ischemie, un hematom, o ruptură de fibre musculare,
un depozit calcar.
3.Contractura analgică este un termen generic care desemnează 3 tipuri diferite de
contractură:
miostatică apărută când un segment de membru este imobilizat într-o poziţie de
scurtare musculară. Iniţial acest tip de contractură este reversibilă, dar după mai
multe săptămâni devine ireversibilă.
miotatică este suportul spasticităţii
Contractura congenitală este produsă prin mecanisme centrale şi periferice
(artrogripoză).
Distrofia musculară este denumirea generică dată unor boli
degenerative ale muşchiului striat, condiţionate genetic, cu evoluţie
lent progresivă. Tulburarea musculară crează grade diferite de
insuficienţă musculară, de la forme simple până la forme care sunt
incompatibile cu activitatea musculară, motiv pentru care exerciţiul
fizic trebuie început precoce. Programele kinetice nu urmăresc
creşterea forţei sau a rezistenţei musculare ci menţinerea lor la
valoarea existentă.
Oboseala musculară este o stare fiziopatologică constând în
incapacitatea muşchiului de a se contracta, de a executa un travaliu
muscular. Nervul trimite impulsuri, dar muşchiul este slab prin
scăderea rezervelor de substrat energetic al contracţiei. Oboseala
musculară este inversul rezistenţei musculare. Creşterea rezistenţei
musculare duce şi la întârzierea apariţiei oboselii musculare.