Principalele nevoi ale

copiilor
Nevoia-ca ghid în educare și formare
Capacitatea părinților/educatorilor de
a diferenția între:
• Nevoi
• Dorințe
• Așteptări
• Emoții
• Aspirații
• Scop
• Intenție
Cele mai importante nevoi ale copilului
• 1. de a fi îngrijit (cu afectiune și permanent)
• 2. de a fi protejat și asigurat (prin menținerea
unor constante, rutine, ordine)
• 3. de a explora, de a experimenta (conform
unicității sale și etapei de dezvoltare în care se
află)
• 4. de a-i fi limitat comportamentul/acțiunile
(structură)
• 5.de a aparține (unui grup, unei comunități, a
avea continuitate culturală)
A fi îngrijit (cu afectiune și permanent)
• Interacțiunea (experiența interactivă):
-contribuie la specialiazarea neuronilor;
-contribuie la formarea Sinelui (somatic, afectiv);
-stimulează centrii învățării
Relațiile emoționale de îngrijire reprezintă
fundamentul primar al dezvoltării
intelectuale și sociale.
 Ce anume oferă o relație?
Sau
Ce beneficii au copii?
• Afecțiune
• Securitate
• Plăcere
• Intimitate
• Calm și concentrare pt situația de învățare (mai
târziu, autocontrol, controlul impulsurilor și
reflexivitate)
• Precondiții pt un puternic sentiment de stimă de
sine
 Ce anume învață copiii din relații?
• Să comunice (inițial nonverbal; negociere; să
gândească)
• Să empatizeze, să-și recunoască dorințele, să
construiască relații;
• Să se comporte adecvat (tipare
comportamnetale);
• Să creeze, să fie creativi (jocul);
• Cine și cum sunt (identitate), își descoperă
potențialul
 Reglarea emoțională se învață în
context relațional
• Capacitatea de a se autoregla emoțional constă în
capacitatea de a stăpâni trecerea rapidă de la emoție la
gest, iar aceasta se dezvoltă în interacțiunile rapide cu
părinții.De ce? Pentru că interacțiunile rapide presupun
apariția imediată a feed-back-ulu, în fncție de care
copilul își reglează/ajustează răspunsul emoțional.
• Incapacitatea de autoreglare=reacții disproporționate
(negative-furie, plâns) față de situație/stimul
• Recunoaștem capacitatea de autoreglare prin prezența
multor detalii în scenetele din jocul simbolic și a
emoțiilor (v. Psihoterapia)
Dezvoltare timpurie în cadrul relațiilor
• Dezvoltarea unui sentiment al sinelui presupune distincția
între emoțiile proprii și cele ale celuilalt
• Reciprocitate afectivă. Acordaj. Sincronizare afectivă
• Cauzalitate și gândire logică. Sens
• Tipuri de interacțiuni:
– alături/prezent continuu;
– Față în față;
– Însoțirea în explorare
– Prezența fizică, dar activități diferite
– Facilitare (joc, teme, alte activități)
STUDIU-interacțiunea sugar-părinte: implicarea afectivă,
interacțiunea afectivă stimulează mai multe zone corticale și are
capacitatea de a integra activitățile celor două emisfere.
 Trauma de atașament și trauma de
pierdere

• Cea mai mare frică a copilului: pierderea unei

relații primare (așa explicăm atașamentul față de
un părinte abuziv)

• Cel mai grav: inexistența unei persoane

afectuoase sau nesiguranța față de acea persoană
• ”testarea toleranței la emoții negative”-...și în
relația terapeutică
 A fi protejat și asigurat
• Hrană, locuință, îngrijire medicală
• Riscuri:
• -sărăcie,
• - substațe toxice din mediu (din apă, sol, aer și
casă: dioxină, Pb, alcool, tutun, droguri, ierbicide,
pesticide, produse de curățat), care atacând
sistemul nervos, duc la probl. de învățare,
impulsivitate, comportament antisocial, dificultăți
de formare a relațiilor;
• Stres familial (mai ales pentru adolescenți)
 Prevenirea riscurilor și garantarea
protecției
• Consilierea familiilor pt a naște copii doriți
• Sprijiirea mamei în timpul sarcinii/ nașterii
(doula)
• Promovarea dezvoltării sănătoase (educația,
inclusiv programe școlare; obiceiuri sănătoase;
campanie publică de informare)
• Identificarea la timp a problemelor și oferirea de
sprijin pentru depășirea lor;
• Intervenția timpurie în cazul copiilor expuși
riscurilor
 A experimenta (conform diferențelor
individuale și stadiului de dezvoltare)
• Fiecare copil este unic
• -dificultatea de a accepta acest adevăr din cauza
așteptărilor părinților
• -soluția: a adapta experiențele la calitățile UNICE
ale copilului
• 1 gândirea vizual-spațială
• 2 planificarea și ordonarea motorie
• 3 modularea senzorială (vizual, auditiv, kinestezic,
...)
 Abilități și diferențe individule
Abilitățile de scris-citit se bazează pe:
Distingerea sunetelor
• Percepția vizuală a literelor și formelor
• Conexiunea dintre sunet și formă
• Abilități matematice:
• Procesare vizual-spațială
• Abilitatea de organizare a scrisului în pagină:
• Planificarea și ordonarea motorie
 Temperamentul
• Diferențe temperamentale:
• Copil activ-agresiv
• Copil f. sensibil
• Copil absent, repliat, interiorizat
• Copil încăpățânat
• Copil cu dificultăți de atenție
• Fiecare necesită un parentaj adaptat la nevoile
sale. (v stiluri parentale) și o abordare
educațională aparte
 Inovații în învățare, pornind de la diferențele
individuale (metode alternative)

Fiecare copil este unic-experiențe adaptate la caracteristicile

sale (a fi atent, concentrat, prezent; a se relaționa a deveni
familiar; a avea scop, intenție; a fi creativ, a procesa
simbolic; a gândi logic)
• Colaborare educator-familie (a observa și descrie C
copilului)
• Învățarea în context relațional cald și dinamic
• Fără eșec (copiii să aibă oportunitatea de a reface sarcina
până reușește)
• Copilul învață în grup, dar în grupuri mici
• Exersarea zilnică a capacităților de procesare de
bază:procesarea auditivă, vizual-spațială,adaptarea
senzorială, planificarea și organizarea motorie
 Vârsta și stadiul de dezvoltare

• EXPERIENȚE ESENȚIALE DE CARE ARE NEVOIE

ÎN DEZVOLTARE (Care sunt?)
• A RESPECTA RITMUL COPILULUI (Graba duce la
regres/încetinire)
 Etape și capacități
• 1. capacitatea de a fi liniștit (stare de securitate și încredere în care explorează
mediul)-apare la 3-4 luni
• 2.capacitatea de a se apropia și a fi afectuos (securitatea interioară îi dă
posibilitatea de a construi relații)-4-6 luni
• 3. comunicarea nonverbală intenționată, care o precede pe cea verbală
(capacitatea de a descifra mesajele nonverbale), cooperanți, atenți- 6-18 luni
• 4. formarea sentimentului de sine prin capacitatea de a sesiza tipare și a rezolva
probleme-începând cu 14-18 luni
• 5. ”idei emoționale”-vreau, îmi doresc, sunt, mă gândesc, adică recunoașterea și
etichetarea stărilor interioare- se dezvoltă începând de la 2 ani până în perioada
primiilor ani de școală
• 6. ”gândirea emoțională”- conexiuni între ideile emoționale; pe baza acesteia se va
dezvolta gândirea logică-în jur de 3 ani. În această etapă: distincția dintre eu
(interior) și non-eu (mediu)
• 7. gândirea triangulară (fantasme și omnipotență)-4/5-7 ani- dezvoltarea
relaționării, a comunicarii;
• 8. prieteni și intrigi- 7-8 ani-imaginea de sine, ierarhia din grup, abilități cognitive și
sociale; jocuri, câștig, pierdere
• 9. sentiment interior al sinelui-10-12 ani- încep să înțeleagă cine sunt ei, valori,
 Experiențe
• Preșcolar-joc simbolic, creativitate, exprimare
creativă
• Școlar-logică, reflectare, discuții, comparații,
negocieri; interacțiuni
• Condiții:
-timp petrecut cu familia (disponibilitatea
părinților)
- limitare TV și computer.
 Nevoia de a-i fi limitat
comportamentul/acțiunile (nevoia de
structură)
• Prima condiție: îngrijirea (internalizarea
limitelor apare datorită dorinței copilului de a-
i mulțumi pe părinți/educatori; a te conforma
înseamnă a face pe cineva să fie mândru de
tine)
• A pedepsi fizic= a nu respecta (acumulare de
furie, agresivitate, ”BUMERANG”)
• A DISCIPLINA= a învăța copilul să-și controleze
impulsurile (limitarea duce la autolimitare)
Ce anume își internalizează copilul?
• - sentimentul de a fi îngrijit și educat, FIIND
TRATAT CU RESPECT
• ”Respectul” –principala amorsă pt. Scopuri și
valori interioare
• Acțiunile și comportamnetele copilului încep
să capete sens pt. El, devin necesități ce
pornesc din interior și se cer a fi satisfăcute
 Stabilirea limitelor
• Prin comunicare nonverbală (în stadiul preverbal)
• Prin ”NU”, ”Nu face asta!”
• Prin anticiparea consecințelor (una dintre consecințele
importante: a obține aprecierea, respectul, bucuria)
• Prin elaborarea unui sistem interior de scopuri și
principii/valori
• Alte condiții: așteptările părinților, congruența dintre
acțional și verbal, entuziasm și plăcere, valorizare și
prețuire (a fi respectat pentru că ești unic), pricepere și
competență
• Scopul final: AUTODISCIPLINA
 Nevoia de apartenență
• FAMILIE-COMUNITATE-CULTURĂ
• Problema învățării unei limbi străine (frecvent, engleza); a
utilizării aceleiași limbi familie-școală;
• Predarea istoriei
• problema educației publice (diversitatea culturală )
• La nivel de comunitate: siguranță și securitate,
comunicarea, atingerea scopurilor comune, așteptările
reciproce, înțelegerea tiparelor culturale, valori comune
(dreptate, protecția mediului, egalitate)
• La nivel individual: securitate, identitate, sens
• Organizarea comunității, stabilitatea și coeziunea au/ ar tb
să aibă ca puncte de plecare biserica și școala; copilul are
nevoie de supreveghere și includere în programe și
activități (echipe, cluburi, grupuri cu specific)
• -tipuri de carențe afective:
– Prin discontinuitate
– Prin
– Prin