Sunteți pe pagina 1din 47

Cancerul

Cancerul reprezinta o categorie de boli


caracterizate printr-o diviziune necontrolată a unui
grup de celule, care au capacitatea de a invada
țesuturi din organism.
Aceste celule pot
creste direct în tesuturile
adiacente sau pot migra
spre alte locuri din
organism. Celulele
canceroase se divizeaza și
se înmulțesc necontrolat,
din pricina unor anomalii
în ADN-ul acestor celule.
Cancerul este o tumoare malignă, formată
prin înmulțirea dezordonată a unui țesut
organic.

• Conform datelor Organizaţiei Mondiale a


Sănătăţii, cancerul reprezintă una din
principalele cauze de deces în ţările
dezvoltate, cedînd numai maladiilor
cardiovasculare. Astfel, în fiecare an pe glob
decedează de cancer circa 10 mln. oameni.
Epidemiologie
Cancerul este o cauză principală de deces la nivel
mondial, reprezentînd 8.2 milioane de decese în
lume. Cele mai frecvente cauze de deces prin
cancer sunt :
pulmonar (1,59 milioane de decese)
ficat (745 000 de decese)
stomac (723 de 000 de morți)
colorectal (694 000 de decese)
sân (521 000 de decese)
cancerul esofagian (400 000 de decese)
Epidemiologie
Numărul de cazuri noi este de așteptat să crească cu
aproximativ 70% în următoarele două decenii.

Printre bărbati, 5 cauze cele mai frecvente de cancer


diagnosticate în 2012 au fost pulmonar, de prostată,
col-rectal, stomac, și cancer la ficat.

Printre femei cele 5 cauze cele mai frecvente au


fost diagnosticate la sân, col-rectal, plămân, cervix
și cancerul de stomac.
Plămîn Sân

Bărbați Femei
Plămân
Ficat

Stomac Stomac

Col-rectal Col-rectal
Prostată
Cervix
Studii populaţionale
Regiuni cu incidenţă crescută
MAREA BRITANIE:
Cancer bronhopulmonar

JAPONIA:
Cancer de stomac
CANADA:
Leucemie

S.U.A.:
CHINA: Cancer de colon
Cancer hepatic

BRAZILIA:
Cancer de col uterin
AUSTRALIA:
Melanom malign
Cancerul apare dintr-o singură celulă. Transformarea dintr-o
celula normala într-o celula tumorală este un proces în mai
multe etape, în mod tipic o progresie de la o leziune
precanceroasa a tumorilor maligne. Aceste modificări sunt
rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici unei persoane și
trei categorii de agenți externi, inclusiv:
cancerigene fizice, cum ar fi radiații ultraviolete și
ionizante;
cancerigene chimice, cum ar fi azbestul, componente ale
fumului de tutun, aflatoxina (un contaminant alimentar) și
arsenic (un contaminant apă potabilă);
cancerigene biologice,
cum ar fi infecțiile
din anumite virusuri,
bacterii sau paraziți.
Drept cauze ale unei atare situaţii sunt considerate:

•factori de risc chimici


•dezastrul ecologic
• fizici
• abuzul de alcool
• biologici
• stresul psiho-social
• fonul radioactiv
• îmbătrînirea continuă
• fumatul
a societăţii
• alimentaţia incorectă
Viruşi, bacterii

Agenţi fizici, chimici Radiaţii

Ereditate
Dietă
Hormoni
Factorii de risc pentru cancer
consumul de tutun
consumul de alcool
dieta nesănătoasa
lipsa activității fizice
unele infecții cronice:
hepatita B (HBV)
virusul hepatitei C (VHC)
unele tipuri de Human PapillomaVirus(HPV)
infecția cu HIV
Localizări şi cauzele
Cancerul de plămîni
este în relaţie cu obiceiul de-a fuma.
Fumatul singur este responsabil de 1/3
dintre decesele prin cancer.

Cancerul de piele
are legatură cu expunerea neprotejată
la razele solare.

Cancerul de sîn
• vârsta: riscul creşte cu numărul anilor;
• modificările nivelului hormonal
•obezitatea; activitatea fizică redusă;
• antecedentele familiale de cancer de sân (la mama, sora).
Localizări Cancerul de prostată
•vârsta mai avansată;
şi •dieta bogată în grăsimi şi în carne roşie;
• antecedentele familiale de cancer de
cauze prostată (la tata, frate);
îngestia de suplimente de calciu.
Simptome

pierdere importantă
pierdere de sînge
în greutate într-o prioadă
prin scaune sau pe gură
scurtă de timp

lipsa poftei de mincare dureri diverse

oboseala intensa subfebrilitate


DIAGNOSTIC

Acuze
Anamneza
•Ereditate
agravată Date
obiective Date de Examen
laborator instrumental
•Radiografia
•RMN
•USG
•Biopsia +
citohistologia
Tratamentul
Chirurgia Radioterapia
Intervenţia chirurgicală are mai multe poate fi folosită singură sau în
scopuri, şi anume: profilactic, de combinaţie cu chirurgia sau
diagnostic, de stadializare, curativ, chimioterapia şi poate fi aplicată
aproape în orice arie a corpului.
paleativ sau de reconstrucţie.

Depinde de tipul de cancer,


de stadiul în care se află
şi de o serie de factori individuali,
cum ar fi vârsta, starea generală.

Chimioterapia Imunoterapia
foloseşte medicamente care pot foloseşte sistemul imun al organismului,
distruge celulele canceroase prin direct sau indirect, pentru a lupta
împiedicarea creşterii şi reproducerii. împotriva cancerului sau pentru a diminua
Se poate folosi singură sau în efectele adverse cauzate de alte tratamente
combinaţie cu radioterapia sau pentru cancer. Are rol de a repara, a
chirurgia. stimula şi a mări răspunsul imun al
organismului.
Consumul de tutun
Consumul de tutun este unicul cel
mai mare factor de risc evitabil de
mortalitate de cancer la nivel mondial,
provocând o valoare estimată de 22%
din decesele prin cancer pe an. În
2014, 1,6 milioane de 7,4 milioane de
decese au fost cauzate de cancer de la
consumul de tutun.
Fumatul cauzează mai multe tipuri de
cancer, inclusiv cancerul de plămîni, esofag,
laringe, gurii, gâtului, rinichi, vezica urinară,
pancreas, stomac și col uterin. Aproximativ 70%
din povara cancerului pulmonar pot fi atribuite la
fumat singur. Fumatul pasiv, de asemenea,
cunoscut sub numele fumul de tutun din mediul
ambiant, a fost dovedit de a provoca cancer
pulmonar la adulți nefumători. Fumul de tutun din
mediul ambiant (de asemenea, numit tutunului
pentru uz oral, tutun de mestecat) cauzează cancer
oral, esofagian și cancerul pancreatic.
Carcinogeni chimici identificaţi în fumul de ţigară
Inactivitate fizică, factori alimentari a obezității și supraponderali
Există o legătură între excesul de greutate și obezitatea la
mai multe tipuri de cancer, cum ar fi cancer de esofag, col-
rectal, sân, endometru și rinichi. Un consum mai mare de
carne roșie și conservante pot fi asociate cu un risc crescut
de cancer col-rectal. Incidenţă crescută de e a provoca
cancerul au mai multe alimente
• Grăsimi saturate, colesterol
• Regim hipercaloric (obezitate)
•Alimente conservate prin afumare
• Alimente conservate prin sărare
• Supraîncărcare cu fier
• Deficit de folaţi
Consumul de alcool
Consumul de alcool este un factor de risc
pentru multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de
cavității bucale, faringelui, laringelui, esofagului,
ficatului, col-rectal și de sîn. Riscul de cancer
creste cu cantitatea de alcool consumată. Riscul de
apariție a cancerului la consum exagerat de alcool
este pentru mai multe tipuri de cancer (de
exemplu, cavității bucale, faringelui, laringelui și
esofagului) crește substanțial dacă persoana este,
de asemenea, un fumător înrăit.
Fracțiunile atribuite variază între
femei și bărbați pentru anumite tipuri
de cancer legate de alcool, în
principal din cauza diferențelor de
nivel mediu de consum. De exemplu,
22% din cancerul gurii și
orofaringiene la bărbați sunt atribuite
de alcool în timp ce la femei sarcina
scade cancerul la 9%.
Infecții
d Agenți infecțioși sunt responsabile
pentru aproape 22% din decesele de cancer în
țările în curs de dezvoltare și de 6% în țările
industrializate. Hepatita virală B și C cauza
cancerului de ficat; infecția cu virusul
papiloma uman cauzează cancerul de col
uterin; bacteria Helicobacter pylori creste
riscul de cancer la stomac. În unele țări
infecțiile parazitare cresc riscul de cancer de
vezica și în alte tări gălbează ficatului crește
riscul de colangiocarcinom a ductelor biliare.
Virusul modifică prin inserţii genele care
controlează dezvoltarea celulară
Poluarea mediului
Poluarea mediului a aerului, apei și
solului cu chimicale cancerigene
reprezintă 1-4% din toate cazurile de
cancer (IARC / OMS, 2003). Expunerea
la substanțe chimice cancerigene în
mediu poate avea loc prin intermediul
apei potabile sau a poluării aerului din
interior și ambiental.
În Bangladesh, 5-10% din totalul deceselor
provocate de cancer într-o regiune contaminată cu
arsenic au fost atribuite expunerii la acesta (Smith,
Linga & Rahman, 2000). Poluarea aerului de
interior din incendii cărbune dubleaza riscul de
cancer pulmonar, în special în randul femeilor,
pentru nefumători (Smith, Mehta & Feuz, 2004).
La nivel mondial, poluarea aerului din interior de
la incendii de cărbune pe piața internă este
responsabil pentru aproximativ 1,5% din totalul
deceselor de cancer pulmonar. Utilizarea de
cărbune în gospodării este deosebit de răspândită
în Asia.
Cancerigeni ocupaționali
g

Mai mult de 40 de agenți, amestecuri și


circumstanțe de expunere în mediul de lucru
sunt cancerigene pentru oameni și sunt
clasificate drept cancerigene profesionale
(Siemiatycki et al., 2004). Cancerigenii
profesionali sunt legate cauzal de cancer
pulmonar, vezicii urinare, laringe și pielea,
leucemie și cancer nazo-faringiene. Mezoteliom
(cancer al mucoasei) este într-o mare măsură
cauzate de expunerea la locul de muncă de
azbest.
Tipuri de cancer profesionale sunt concentrate
în rândul grupurilor specifice ale populației active,
pentru care riscul de a dezvolta o anumită formă de
cancer poate fi mult mai mare decât pentru
populația generală. Aproximativ 20-30% din
bărbați și 5-20% din populația de femei în vârstă de
muncă (persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de
ani) ar fi fost expusi la agenți cancerigeni
pulmonari în timpul vieții active, reprezentând
aproximativ 10% din cazurile de cancer pulmonar
la nivel mondial. Aproximativ 2% din cazuri de
leucemie la nivel mondial sunt imputabile expuneri
profesionale.
Carcinogeni profesionali
Carcinogen Ocupaţie Tip de cancer
arsenic minerit, agricultură pulmonar, cutanat, hepatic

azbest construcţii pulmonar, mezoteliom


benzen ind. petrolului, chimică leucemie
crom metalurgie, galvanizare pulmonar
praf pielărie pielărie nazal, vezică urinară
naftilamină ind. chimică, coloranţi, cauciuc vezică urinară

radon minerit pulmonar


funingine, uleiuri cărbune, gaze, petrol pulmonar, cutanat, hepatic

clorură de vinil cauciuc, mase plastice hepatic

rumeguş ind. lemnului nazal


Radiațiile
Radiatiile ionizante sunt carcinogene
pentru om. Cunoașterea riscului de radiații a
fost achizitionat în principal din studii
epidemiologice de japonezi supraviețuitorilor
bombei atomice, precum și din studii de
cohorte de expunere la radiații medicale și
profesionale. Radiațiile ionizante pot induce
leucemie și un număr de tumori solide, cu
riscuri mai mari de la varsta frageda de la
expunere.
Expunerea locuințelor la gaz radon din
sol și materiale de construcții este estimat de
a provoca între 3% și 14% din toate cazurile
de cancer pulmonar, ceea ce face a doua
cauza de cancer pulmonar după fumul de
tutun. Nivelurile de radon în case pot fi
reduse prin îmbunătățirea ventilației și
podele și pereți de etanșare. Radiatiile
ionizante sunt un instrument de
diagnosticare și terapeutic esential.
Radiatiile ultraviolete (UV), în special
radiației solare, sunt cancerogene la om,
provocând toate tipurile principale de cancer de
piele, cum ar fi carcinom bazocelular (CCA),
carcinom cu celule scuamoase (SCC) și
melanomul. La nivel global, în anul 2014, peste
200 000 de cazuri de melanom au fost
diagnosticate și s-au 65 000 de decese asociate cu
melanomul. Dispozitive de bronzare emit UV sunt
acum, de asemenea, clasificate ca fiind
cancerigene pentru om, pe baza asocierii lor cu
pielea și melanomul ocular.
Cancerul poate fi redus și combătut prin aplicarea unor
strategii bazate pe dovezi pentru prevenirea cancerului,
depistarea precoce a cancerului si de gestionare a
pacientilor cu cancer. Multe tipuri de cancer au o șansă
mare de vindecare dacă detectate precoce si tratate în mod
adecvat.
Profilaxia cancerului

Există mai multe tipuri de profilaxie în


funcţie de stadiul afectării:
Prevenţia primară sau profilaxia
completă, se adresează persoanelor fără
tumori, dar expuse factorilor de risc
modificabili. Scopul este reducerea
frecvenţei cancerelor prin îndepărtarea
factorilor de risc.
Prevenţia secundară adresată persoanelor cu
leziuni premaligne, depistate prin screening,
sau cu cancer în stadiu iniţial fără expresie
clinică şi simptomatologie minimă.

Prevenţia terţiară se adresează


pacienţilor diagnosticați cu cancer. Se
urmăreşte prevenirea recidivei sau a
metastazelor şi diminuarea efectelor
secundare produse de tratament. Prevenţia
terţiară este aproape similară cu terapia activă
a neoplaziei.
Profilaxia primară

Agenţi
chimici
Radiaţii

Viruşi
Bacterii
Prevenţia secundară
Identificarea precoce în stadiul subclinic
(asimptomatic), când cancerul este cel mai tratabil.
Metodă – căutarea în populaţia cu risc (screening)
Codul anticancer

Pentru a preveni cancerul,


organizaţia Europe Against Cancer a elaborat o
serie de măsuri (codul anticancer) care aplicate
individual reduc riscul de apariţie a cancerului:
:: Nu fumaţi. Dacă eşti fumător renunţă la acest
obicei sau nu fuma în prezenţa nefumătorilor.
:: Evitaţi obezitatea.
:: Întreprindeţi activităţi fizice în fiecare zi
(recomandat efortul mediu minim 30 de
minute).
Codul anticancer
:: Consumaţi zilnic legume, fructe şi cereale.
Limitaţi consumul de alimente conţinând grăsimi
animale, precum şi consumul de alcool.
:: Evitaţi expunerea excesivă la radiaţiile solare.
:: Urmaţi măsuri de igienă stricte şi evitaţi
expunerea la substanţele carcinogene cunoscute.
:: Consultaţi imediat medicul dacă descoperiţi
prezenţa unui nodul, a unei plăgi care nu se
vindecă (inclusiv în cavitatea bucală) sau dacă un
nev pigmentar (aluniţă) îşi modifică forma,
dimensiunea şi culoarea.
Codul anticancer
Consultaţi imediat medicul dacă tusea persistă sau se
schimbă, dacă apare o modificare a vocii, tulburări de tranzit
intestinal sau urinar sau dacă aţi scăzut în greutate rapid şi
inexplicabil.
:: După vârsta de 50 de ani participaţi la programele de
screening pentru cancerul colo-rectal.
:: Participaţi la programele de vaccinare împotriva virusului
hepatic B.
:: Pentru femei: după începerea vieţii sexuale efectuaţi anual
un control ginecologic. Participaţi la programele de
screening pentru cancerul de col uterin sau cervical după
vârsta de 25 de ani şi pentru cancer mamar după vârsta de
50 de ani.