COMUNISMUL

R A P O TA N E L E N A
POPESCU ALEXANDRA
BLĂNARU BIANCA
CAPOTĂ ADRIAN
NIȚĂ CRISTIAN
LĂCĂTUȘU FLORENTINA
IONESCU IONUȚ
C O PAC I M A R I A
M U Ș AT R O B E R T
BAICU VLAD
VOICU ȘTEFAN

CLASA A XII-A J
COMUNISMUL
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe
noțiuni legate între ele:
• o ideologie;
• o mișcare politică;
• un regim politic.
 COMUNISMUL ÎN RUSIA
Revoluția rusă a fost o serie de
evenimente care au condus în
februarie 1917 la răsturnarea spontană
a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna
octombrie a aceluiași an, la preluarea
puterii de către bolșevici și instalarea unui
regim leninist („comunist”).
Aceasta din urmă a condus la
un război civil foarte violent, în care
bolșevicilor li se opunea Armata Albă⁠ și o
varietate de alți adversari. El s-a terminat
cu victoria bolșevicilor, și cu comasarea,
sub egida URSS. Revoluția din Rusia a dat
naștere și comunismului în sensul
contemporan al termenului.
 VLADIMIR ILICI LENIN
Vladimir Ilici Lenin (n. 10
aprilie 1870 (S.N. 22 aprilie) – d.
21 ianuarie 1924) a fost un
revoluționar rus care a condus
partidul bolșevic, fondatorul
ideologiei cunoscute sub numele
de leninism.
IOSIF VISSARIONOVICI
STALIN
Iosif Vissarionovici Stalin (18
decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) a fost
un om politic sovietic, fost revoluționar
bolșevic devenit după Revoluția din
Octombrie conducător politic sovietic.

Stalin a devenit Secretar General al Partidului

Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în
urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând
în anii deceniului al treilea lupta pentru
putere cu Lev Troțki
 PERIOADA STALINISMULUI
Stalinismul este o ideologie și
un sistem politic și economic
introdus de Iosif Vissarionovici
Stalin în Uniunea Sovietică.

După actul de la 23 august 1944,

România iese din războiul contra Naţiunilor
Unite, dar este ocupată imediat de Armata
Roşie. Era primul pas spre instaurarea
comunismului.
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Gheorghe Gheorghiu-Dej (pe numele original
Gheorghe Gheorghiu, n. 8 noiembrie 1901 - d.
19 martie 1965) a fost liderul comunist al
României din 1948 până la moartea sa și
Președinte al Consiliului de Stat al Republicii
Populare Române.

Atitudinea politică a lui Gheorghiu-

Dej a fost ambivalentă până la
moartea lui Stalin iar imediat după
aceea a început procesul de
destalinizare a României.
COLECTIVIZAREA:
• a constat în confiscarea aproape a tuturor
proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme
agricole administrate de stat.
• a fost similară cu cea efectuată în URSS
• a stagnat între 1953 și 1956
• a recurs uneori și la represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări
și confiscări

“Medalie
acordată în
1962 cu ocazia
încheierii
colectivizării”
ETAPA DE ÎNCEPUT
• A început violent în martie 1949 (decretul 84/2 martie 1949)
• Satele alese: cele mai afectate de război și de seceta

“Consfătuire cu lucrătorii
“Fotografie de la Muzeul PMR: țărani fruntași din agricultură, la
luându-și partea de recoltă de la București, în februarie
GAC „7 Noiembrie” Bihor — 1952.” 1955”
ETAPA DE STAGNARE (1953-
1956)
• În 1953, Stalin a murit iar presiunile privind colectivizarea au
scăzut
• în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist
lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective
deja existente
• Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din Ungaria
ETAPA DE FINALIZARE IN
FORȚĂ (1957-1962)
• In 1957, odată cu stabilizarea contextului european,
colectivizarea a fost reluată printr-un program-pilot

• în noiembrie 1957, regiunea Constanța a fost declarată prima

regiune românească colectivizată în întregime

• Represiunea a atins maximul de violență.

• La 23-25 aprilie 1962: Gheorghe Gheorghiu-Dej a sărbătorit

încheierea procesului de colectivizare
REZISTENȚĂ ȘI MIJLOACE
DE PRESIUNE
• încă din 1949 procesul de colectivizare a fost întâmpinat cu
rezistență de țărani,
• Trupele de Securitate, au răspuns trăgând în țăranii răsculați
• Peste 40.000 de persoane au fost deportate din Banat și din
Dobrogea în Bărăgan
• 15 ianuarie 1961 ultimul mare episod sângeros
URMĂRI
• Relațiile economice existente anterior în agricultura
românească au fost distruse
• Mult lăudata agricultură socialistă a arătat semne evidente de
slăbiciune
• CAP-urile au fost desființate
 NAȚIONALIZAREA
Naționalizarea este o măsură
politică prin care se face un transfer al
proprietății private în proprietatea statului, o
înlocuire a proprietății private cu
proprietatea publică. Este opusul privatizării.

O naționalizare masivă a
avut loc în toate statele fostului bloc
estic, în perioadă comunistă, printre
care România (prin Legea nr.119 din
11 iunie 1948).
DISIDENȚA ANTICOMUNISTĂ
• “Dușmanii poporului”
• Inființarea securității (1948)
• Iuliu Maniu, Radu Rosseti, Mihail Manolescu
• Sistemul penitenciar
• Manifestări ale luptei anticomuniste

,,O disidență nu
poți să o faci
singur’’
 NICOLAE CEAUȘESCU
Nicolae Ceaușescu (n. 26
ianuarie 1918 – d. 25 decembrie 1989) a
fost un politician român, secretar general
al Partidului Comunist Român, șeful de
stat al Republicii Socialiste
România din 1967 până la căderea
regimului comunist, survenită în 22
decembrie 1989.
 NICOLAE CEAUȘESCU
• noiembrie 1933 a devenit membru al
Uniunii Tineretului Comunist din
România
• martie 1965, Ceaușescu preia funcția de
secretar general al Partidului
Muncitoresc Român
• 28 martie 1974 Nicolae Ceaușescu
primul președinte al României
• 1980, opoziția lui Ceaușescu față de linia
sovietică este dictată în principal de
rezistența lui față de destalinizare.
• decembrie 1989, evenimentele
sângeroase de la Timișoara și București
au culminat cu căderea lui Ceaușescu și
a regimului comunist.
VIAȚA PRIVATĂ
Unul dintre drepturile fundamentale este dreptul la viața
privată. Cu toate acestea, a fost unul dintre cele mai
desconsiderate drepturi în perioada comunistă, atât de către
Securitate, cât și de către statul comunist.
VIAȚA PRIVATĂ

La începutul
comunismului, femeile erau
asemenea bărbaţilor:
"muncitoare fruntaşe".

Încă din anul 1973, Ceauşescu defineşte rolul şi statutul femeii.

“Cea mai mare onoare pentru femei este să nască, să dea viaţă şi
să crească copii. Nu poate fi nimic mai scump pentru o femeie
decât să fie mamă.”
 VIAȚA COTIDIANĂ
Fiind un subiect controversat și intens discutat
viața cotidiană în perioada comunistă a fost pentru unii
o perioadă chinuitoare iar pentru alții ,,vremea cand era
mai bine’’.
Majoritatea oamenilor trăiau în frica și foame,
de asemenea se confruntau cu tot felul de lipsuri
inclusiv lipsa libertății de exprimare.

Consumul electric era foarte

scump si de multe ori intrerupt din
senin din dorinta dictatorului de a face
economie.
Perioada comunismului în
viața cotidiană este o perioadă
controversată din care putem invăța.
MĂRTURII

„Eram izolaţi fiecare într-o celulă, nu puteam comunica între noi

decât prin alfabetul Morse. Când ne-au depistat sistemul de
comunicare a început „îmblânzirea" prin bătăi până la sânge. Nu
prea mai erai om după astfel de schingiuiri", povesteşte Mihai
Dionisie.
“Mai grav era că ne puneau să ne batem între noi. Ei urmăreau să
ne urâm semenii. Asta a fost era cea mai mare lovitură adusă
sufletului uman. Nu mai aveai certitudinea că se va termina
vreodată“, Ioan Pavel.
BIBLIOGRAFIE

• http://www.mediafax.ro/politic/doina-cornea-pana-cand-nu-inviem-din-
punct-de-vedere-spiritual-noi-suntem-morti-5184158
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunism
• https://www.google.ro/search?q=comunismul&source=lnms&tbm=isch
&sa=X&ved=0ahUKEwiHgpr-
jfzYAhWIyKQKHdppC64Q_AUICigB&biw=1901&bih=905