Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dezvoltarea dintilorDAA2014
Dezvoltarea dintilorDAA2014
Aparatul
dentomaxilar. Dezvoltarea dinţilor temporari
şi permanenţi.
Componentele
dure:
SMALŢUL
DENTINA
CIMENTUL
Componenta
moale:
PULPA
DENTARĂ
Organul dentar
• Dintele
Coroană
Colet
Rădăcină
Foramen apical
• Periodontul
Cement
Ligament periodontal
Os alveolar
Gingie
Procesul de dezvoltare a dintelui
include :
• Formarea coroanei
• Formarea rădăcinii şi în paralel
structurarea ţesuturilor de suport
care realizează ancorarea dintelui la
nivel de mandibulă.
Procesul de dezvoltare a dintelui include
următoarele etape:
• Ansa cervicală
reprezintă locul în
care epiteliul intern al
organului smalţului se
uneşte cu epiteliul
extern. Ea este
localizată la locul de
demarcaţie dintre
viitoarea coroană şi
viitoarea rădăcină.
Papila dentară
• Se formează sub
influenţa şi în paralel
cu proliferarea
epiteliului intern al
organului smalţului.
Ea este formată din
ectomezenchim
condensat localizat în Pd
concavitatea
organului smalţului.
Sacul dentar
• Ectomezenchimul care înconjoară organul smalţului
şi papila dentară se condensează periferic şi
formează sacul dentar.
• Fibrele de colagen au o dispoziţie relativ circulară.
• Este bogat vascularizat şi inervat.
• Din sacul dentar în stadiul de “capişon avansat”,
capilarele vor migra în interiorul papilei, iniţial în
centrul ei, apoi la periferia papilei sub membrana
bazală a epiteliului intern din “capişon”.
• Aceste momente induc trecerea la stadiul de
“clopot”.
Sacul dentar
• Din organul smalţului se va forma
smalţul dintelui;
• Din papila dentară se va forma
dentina şi pulpa dentară;
• Din sacul dentar se va forma
cimentul şi periodontul.
Etapa 3 Histodiferenţierea şi morfodiferenţierea
stadiul de clopot
• Stadiul de clopot
este denumit după
forma pe care o
capătă organul
smalţului când
suprafaţa concavă a
“capişonului” se
adînceşte, iar
germenele dentar
devine independent
de epiteliul oral.
La stadiul de clopot organul
smalţian este format din:
• Epiteliu extern (celule cubice)
• Epiteliu reticular (celule stelate)
• Epiteliu intermediar - apare localizat între epiteliul
reticular şi epiteliul intern. El este format din câteva
straturi de celule (1-4) ce au forme diferite
(aplatizate, cubice, fuziforme, poligonale), cu
prelungiri scurte.
• Epiteliu intern este format din celule prizmatice, care
se vor diferenţia în preameloblaste şi ameloblaste,
înalt specializate, polarizate, responsabile de sinteza
şi depunerea smalţului.
Din stânga: sac dentar,
organul smalţian cu 4 epitelii, papila dentară
Joncţiunea amelodentinară
• Linia de separare
dintre epiteliul
intern al organului
smalţului şi papila
dentară subiacentă
reprezintă
joncţiunea
amelodentinară
• Înainte ca diferenţierea ameloblastelor să
fie completă, iar producerea smalţului să
fie iniţiată, ameloblastele mai au două
funcţii importante:
• Ele determină forma coroanei şi
• Induc diferenţierea celulelor
ectomezenchimale din periferia papilei
dentare în odontoblaste.
• Diferenţierea
ameloblastelor are loc
iniţial în aria ocluzală,
apoi în ariile laterale,
spre ansa cervicală,
devenită deja teaca
epitelială radiculară
Hertwig.
Teaca epitelială radiculară Hertwig
Prin proliferarea epiteliocitelor lamelei dentare se formează
lamela succesională –punct de origine a dintelui permanent
Diferenţierea ameloblastelor
• Înainte de diferenţierea completă a
ameloblastelor celulele epiteliului intern al
organul smalţului se alungesc spre papila
dentară, unde vin în contact cu celulele
ectomezenchimale periferice asupra cărora
realizează procese de inducţie pentru a le
diferenţia în odontoblaste. Ulterior, după
organizarea stratului de odontoblaste, începe
depunerea de dentină.
Dentinogeneza incipientă în regiunea
cuspală a pulpei dentare
• Trăsătura morfologică caracteristică
transformării celulelor epiteliului
intern al organului smalţului în
ameloblaste diferenţiate este
modificarea polarităţii
• Prin creşterea în dimensiuni a celulei, nucleul
rămîne oval, dar devine localizat la polul
apical, pentru ca ulterior, după depunerea
primului strat de dentină să migreze spre polul
bazal (înspre papila dentară). Polul bazal se
transformă în pol apical şi prezintă o
prelungire apicală – prelungirea Tomes, iar
fostul pol apical devine pol bazal, responsabil
acum de captarea substanţelor nutritive
(înainte de inversia organitelor nutriţia acestor
celule se realiza pe baza capilarelor din papila
dentară).
• După fragmentarea membranei bazale şi
iniţierea inducţiei epiteliului intern al
organului smalţului asupra celulelor
mezenchimale din periferia papilei, aceasta se
caracterizează prin apariţia
preodontoblastelor şi ulterior al
odontoblastelor.
Stuctura odontoblastului
• Odontoblastele sunt
celule înalte,
prizmatice, polarizate,
se dispun la periferia
papilei dentare şi vor
secreta componentele
predentinei.
• Sfîrşitul stadiului de clopot se
caracterizează prin apariţia
dentinei şi a smalţului, prin
transformarea papilei dentare în
pulpa dentară şi prin debutul
proceselor formative cu origine
în sacul dentar.
SFÂRŞITUL STADIULUI DE CLOPOT
Se caracterizează
prin:
apariţia dentinei
apariţia smalţului
Transformarea
papilei dentare în
PULPĂ DENTARĂ
Debutul
proceselor
formative cu
origine în sacul
dentar
Dentinogeneza şi amelogeneza – are loc din regiunea incisală
(cuspală) spre colul dentar
Etapa 4 Apoziţia. Finalizarea stadiului de
clopot, formarea coroanei
• Atât dentina cât şi
smalţul se depun în
manieră apoziţională,
existând o depunere
ritmică de matrice
extracelulară, de natură
organică, care se
maturizează apoi prin
mineralizare.
Enameloblastele cu prelungirile Tomes. Enameloblastele+epiteliul
intermediar+epiteliul smalţian extern=epiteliul redus al org.smal.
Formarea rădăcinii