ISTORIC

“Infectioasa” Transmitere
A E Enterica

HEPATITA “NANB”
VIRALA C 1989-Choo

McCallum-1942
Transmitere
B D Parenterala
“Serica”

Virusuri hepatitice F,G…

Coxackie, EBV, CMV, arbovirusuri
 HEPATITE VIRALE

A B C D E
SURSA DE SANGE/ SANGE/ SANGE/
FECALE FECALE
VIRUS DERIVATE DERIVATE DERIVATE
FLUIDE FLUIDE FLUIDE
CORPORALE CORPORALE CORPORALE
Cale de fecal-orala percutanata percutanata percutanata fecal-orala
transmitere permucoasa permucoasa permucoasa

Infectie nu da da da nu
cronica

Preventie pre/post- pre/post- screening pre/post- Trebuie asigurata

expunere expunere al donatorilor; expunere apa potabila
imunizare imunizare modificarea imunizare;
comportament
ului de risc
V.H.A.
 Distributia Geografica a VHA

Prevalenta Anti-VHA
inalta
Intermediara
scazuta
Foarte scazuta
Transmiterea VHA

 Contact inter-personal strans

Contact casnic, sexual, centre de zi
de ingrijire a copiilor)
 Mancare contaminata, apa
lucratori in alimentatie infectati,
fructe de mare crude
 Expunere la sange infectat (rara)
Utilizare droguri, transfuzii
 VIRUSUL HEPATITEI A – PICORNAviridae; gen HEPARNA-viridae

VHA este rezistent la

- cãldurã,
- pH acid,
- alcool-ether.
Inactivare- fierbere
la > 85 oC, cel putin 3
minute

HAV a fost depistat în 1973 prin IME

Primul vaccin – 1992
 CONCENTRATIA VHA IN DIFERITE FLUIDE
CORPORALE

Materii fecale

Ser
• Digestiv
• Contact personal direct
Saliva Sange (rar postransfuzional,
IDU)
(e.g., injection drug use, r
100 102 104 106 108 1010

TITRUL/ml

Soursa: Viral Hepatitis and Liver Disease 1984;9-22

J Infect Dis 1989;160:887-890
• Incubatie:medie 25 zile (limite 15-50 )
• Icter: <6 ani <10%
6-14 yrs 40%-50%
>14 yrs 70%-80%
• Complicatii: hepatita fulminanta; - vindecare completa regula in hepatita A

simptomatologie
TGP IgG

IgM
Viremie In România, peste 80% din
copiii sub 10 ani au trecut
prin infectie
Infectie
VHA in MF

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
saptamana
profilaxie specificã: vaccin inactivat
profilaxie nespecificã: igienã personalã sau gamaglobuline la contacti
DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
HEPATITE DE ETIOLOGIE VIRALA
 ALGORITM DE DIAGNOSTIC IN HEPATITE

1. Tablou clinic
2. Teste biochimice
• Markerii necrozei hepatocitare (transaminaze, LDH)
• Markeri colestaza (FAL, GGT, bilirubina)
• Markeri ai incapacitatii de sinteza la nivel hepatic (proteine serice, colesterol,
trigliceride)

3. Date epidemiologice: cale transmitere, contact

infectant, per. incubatie, vaccinuri
4. Diagnostic etiologic = detectia markerilor virali:
• antigene virale (ag)
• anticorpi antivirali (anti)
 Simptome
• Icter
• Urina hipercroma
• Scaun alb
• Oboseala
• Lipsa apetitului
• Febra
• Diaree

Nu toti prezinta simptome.

Adultii si adolescentii prezinta simptomatologie mai des

decat copii.
•ELISA de detectie a Ac antivirali
•ELISA de detectie a Ag virale
Distribuirea probelor cu pipeta
automata

Spalator
automat
Spectrofotometru
 ELISA

Microplate ELISA for antibody: colored wells indicate reactivity

ELISA de captura

ETAPE

1. Incubare ser pacient 1h la 37ºC

2. Spalare
Ag marcat
enzimatic =
3. Incubare conjugat 30min la 37ºC
conjugat
4. Spalare
IgM
5. Incubare substrat 20 min la t. camerei

Anti-IgM 6. Citire la spectrofotometru

 Imunoglobuline VHA
• Administrate IM in decurs de doua saptamani
de la expunere VHA au o eficienta >85% in
prevenirea infectiei simptomatice.

• Ig VHA si vaccinul nu altereaza ratele

seroconversiei dar reduc titrul de anticorpi.

• Administrarea de Ig VHA nu va altera profilele

serologice timp de 6-12 luni.
 CDC recomandari:
Testare si Vaccinare
 PERSONE CU
RISC CRESCUT DE
INFECTIE

• Homosexuali
• Utilizatorii de droguri intravenoase
• Calatorii internationali
• Persoanele cu boli de coagulare
• Persoanele cu boala hepatica cronica
 TESTARE PRE-VACCINARE

• Consideratii:
– Costul vaccinului
– Costul testarii serologice
– Prevalenta infectiei
– Impactul compliantei vaccinarii

• Raport cost-eficacitate bun pentru:

– Persoanele nascute in arii inalt endemice
– Adultii in varsta
– Adolescentii mai in varsta sau adultii tineri din ariile
endemice
 TESTARE POST-VACCINARE

NU SE RECOMANDA:
• Persoanele vaccinate au rata inalta de
raspuns

• Testele comerciale disponibile nu sunt

suficient de sensibile pentru a detecta
nivelurile minime (protectoare) de anticorpi
indusi de vaccinare
 INDICATIILE UTILIZARII IG IN PROFILAXIA
POST EXPUNERE
• La contactii sexuali, sau din aceiasi casa, daca
expunerea a fost in ultimele doua saptamani.

• La angajatii centrelor de copii si copii cand infectia VHA

apare la acestia.

• La contactii din scoli daca apare in scoala respectiva.

• La persoanele care au consumat produse sau apa

contaminata.

• La persoanele care au mancat preparate pregatite de

angajati infectati cu VHA.
V.H.E.
 Distributia Geografica a VHE
Epidemii sau infectii confirmate in >25% din cazurile de
hepatite Non-ABC

Sursa: CDC
 Virusul Hepatitei E- Calicivirus
• Incubatie: Medie 40 zile (15-60)
• Severitate creste cu varsta
• Rata fatalitatii : 1%-3%;
• femei gravide 15-25% 1983-IEM în preparat provenit de la un
-avorturi sau nasteri premature: 12 – 30% voluntar care a fost infectat cu filtrat
- moartea fãtului in utero: 25%; de materii fecale de la un pacient cu
-decesul mamei prin hepatitã fulminantã: 25% hepatitã entericã nonA nonB.

Epidemii hidrice extinse în subcontinentul indian si în America Centralã

Rata de atac: 1-15%; adulti (3 – 30%); copii (0.2-10%).
Transmitere interpersonala minima
Nu exista vaccin- eficienta Ig din sangele donatorilor din zone ne-endemice?
 Evolutia markerilor serologici
Simptome
IgG Anti-VHE
TGP

IgM anti-VHE
Titru

Virus in scaun

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1
0 1 2 3
Saptamani de la expunere la VHE
 Profil serologic

• Anti VHE IgM apar la debutul

simptomatologiei si persista timp de 3-4 luni

• Anti VHE IgG apar deasemenea la debutul

simptomatologiei dar persista toata viata
 Diagnostic VHE

• RT-PCR detecteaza ARN/VHE in plasma si scaun

doua saptamani inante si dupa declansarea
simptomatologiei

• Secventierea acidului nucleic se face pentru

urmarirea epidemiilor cu VHE
 PROFILAXIA HEPATITELOR A / E

• Imuno globuline
• Pre-expunere
– Calatorii in zone de endemicitate
• Igiena (e.g., spalatul pe maini)
inalta pt VHA
• Igienizare (e.g., surse de apa
• Post-expunere (in interval de 14 zile)
curate)
• Rutina
• Vaccinare anti Hepatita A • Contact intim
(pre-expunere) Situatii diverse
• HAVRIX-SKB- 2 DOZE – institutii (e.g., centre de zi)

• VAQTA- MERK – 1 DOSE – Expunere la surse comune (e.g.,

mancare pregatita de lucratori

din alimentatie infectati)
 Hepatita E – o zoonozã ?
• Un nou virus desemnat swine VHE a fost identificat la
porci
• Porcii peste 3 luni din unele crescãtorii prezintã anticorpi,
desi nu au semne clinice. Porcii <3 luni care au anticorpi
prezintã semne minime de inflamatie hepaticã - sugereazã
evolutia unei infectii clinic inaparente.
• Virusul crosreactioneazã cu anticorpii VHE umani.

• Aparitia unei xenozoonoze? -în mãsura în care

xenotransplantarea organelor de porc la om va deveni
posibilã.
V.H.B.
Hepatitis B Virus (HBV)
 Distributia Geografica a Infectiei Cronice cu VHB

Prevalenta AgHBs
8% - Inalta
2-7% - Intermediara
<2% - Scazuta

Sursa: Centers for Disease Control and Prevention

Distributia Geografica a Subtipurilor VHB
 Virusul Hepatitei B-HEPADNAviridae
GENOMUL VHB- ADNpartial ds,
• Genomul ADN partial circularizat
partial ds, partial
circular cu
dimensiuni mici
(3200 nucleotide)
este foarte eficient
organizat.
Caracteristic
pentru VHB este
sinteza Rezistenţa : HBV este rezistent la acţiunea
disproportionatã eterului, la desicare şi căldură.
HBV îşi păstrează infecţiozitatea mai mulţi
între particulele
ani la -20 grade, câteva luni la +30 grade,
virale complete
câteva ore la +60 grade. Este distrus la
(particulele Dane) fierbere şi cu hipoclorit de sodiu.
cu genom ( 108 ) si
cele vide (1014).

In serul bolnavilor se gãsesc diferite forme ale VHB: particulele omogene, sferice de 42 nm
care reprezintã virionul complet (numite particule Dane) si particule neomogene, sferice sau
filamentoase, (cu diametrul de 22 nm) constituind structuri lipsite de ADN si de infectivitate.
 Concentratia VHB in fluide
corporale
INALT Moderat Scazut/
nedetectabil

Sange Lichid spermatic Urina

Ser Secretie vaginala Materii fecale
Exudat rani Saliva Gl. sudoripare
Lacrimi
CAI DE TRANSMITERE VHB Lapte matern
Parenteral Sexual
Perinatal
Contact direct
 Evolutia hepatitei B in functie de varsta
100 • Incubatie:medie 75 zile (45-180)100
Infectia cronica (%) Infectia Simptomatica (%)
• Icter: <5 ani, <10%
80 >5 ani, 30%-50% 80
• Infectia cronica <5 ani, 30%-90%
>5 ani, 2%-10%
60 60
• Cronicizare
Mortalitate prematura :15%-25%
datorita bolii hepatice cronice
40 40
.5%-1%
20 20
Simptomatologie

Varsta la achizitia infectiei

0 0
nastere 1-6 luni 7-12 luni 1-4 ani Copii mari si adulti
• VACCINARE – Engerix B (SKB) 0 – 2 - 6 months (10 ug / 20 ug).
• IG SPECIFIVCE ANTI VHB- la 48 ore de la expunere; nou nascuti din mame AgHBs/Ag HBe pozitive.
• ALTE MASURI– Triaj donatori, precautii universale
Evolutia Hepatitei B
400 milioane infectii
cronice
500 000- 1 milion
decese/an
10% HIV/ HBV
coinfectii

1. Hepatita cronica persistenta –

asimptomatica
2. Hepatita cronica Activa – simptomatica
3. Ciroza hepatica
4. Carcinom Hepatocelular
Prevalenta 2 miliarde de infectii curente sau vindecate
hepatitei B cronice 4 milioane infectii acute/an
300-400 milioane infectii cronice
25% decedeaza datorita cirozei sau CHP - 1 milion de
decese /an
60-80%~din
930,cauzele
000 de CHP
Europeans ~ 2 million Asians
OMS global-VHB a 10-a cauza de
mortalitate
VHB este al doilea agent carcinogen dupa
~ 400,000 tutun
South Americans
VHB este de 100 ori mai contagios ca HIV
HBsAg Prevalence
> 8% - High
2-8% - Intermediate ~ 350,000
< 2% - Low Africans
Numarul imigrantilor pe fiecare continent intre 1996-2006

Centers for Disease Control. Hepatitis B fact sheet. Available at: http://www.cdc.gov/hepatitis. 2008. Mahoney FJ. Clin Microbiol Hepatitis B statistics
1. WHO. Hepatitis B. 2002. 2. Maynard JE, et al. In: Viral Hepatitis and Liver Disease. New York: Alan R. Liss, Inc. 1988. 3. CDC. Epidemiology &
prevention of vaccine-preventable diseases. The Pink Book. 8th ed. 4. CDC. MMWR. 2001;50:RR-11
Structura VHB

AgHBc

AgHBe
AgHBs

ADN/VHB
 Sisteme antigenice VHB
• Ag HBs Ac antiHBS

• Ag HBc Ac antiHBc

• Ag HBe Ac antiHBe
 Infectia acuta cu VHB
evolutie spre vindecare
Simptome
AgHBe anti-HBe
ADN/VHB

anti-HBc totali

AgHBs anti-HBc IgM anti-HBs

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 52 100

Saptamini post expunere

Infectia cronica cu VHB
Acute Chronic
(6 months) (Years)
HBeAg anti-HBe
HBsAg
Total anti-HBc

IgM anti-HBc

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 52 Years
Weeks after Exposure
Tehnica ELISA “sandwich” ELISA de detectie a Ag virale
1. Incubare ser pacient 1h la 37ºC
2. Spalare
3. Incubare CONJUGAT 60min la 37ºC
4. Spalare
5. Incubare SUBSTRAT 20 min la t.camerei
6. Citire la spectrofotometru => D.O., MN, MP, C.O.

SUBSTRAT
+
Anti HBs cuplat cu
o enzima =
CONJUGAT

Ag HBs

Anti HBs
 ALGORITHM OF LABORATORY DIAGNOSIS

HBsAg
ELISA

Positive=contact negative
with HBV Anti-HBc IgM

Positive=
positive=
acute
hepatitis B
FILM
Negative = must
acute
hepatitis B
detect Anti-HBc
IgG

Negative =posible
HBsAg Positive=
carrier,investigate chronic Negative=no
hepatitis B must hepatitis B
detect HBeAg

Positive=
chronic active Negative= chronic
hepatitis persistent hepatitis
 HEPATITA B OCULTÃ
raportata prima data la un donator anti-HBc +Tabor et al., 1979

• AgHBs (-); ADN/VHB (+) seric sau hepatic

• încãrcarea viralã <104 copii/ml, replicare virala lenta.

Serologie Frecventa Observatii

Anti HBs (-), anti HBc (+) 30-35% Mai mare la cei cu HB cronicã
Anti HBs (+), anti HBc (+) 7-13% Posibilã, la donatorii de sânge

Risc reactivare in cursul terapiei imunosupresoare -ficatul donatorilor pozitivi pentru

anti-HBc este considerat infectat-recipientii trebuie sa primeasca inhibitori de Rt VHB
si HBIgG
 Teste Disponibile pt Evaluarea
Virusologica a Infectiei cu VHB

• Teste pt Detectia ADN VHB

• Teste pt Genotipare VHB

• Teste de Rezistenta VHB

Scopul Terapiei anti VHB
 Scopul Principal:
Prevenirea Cirozei, CHC, si Mortii

Supresia Durabila a
Replicarii VHB

Impactul supresiei virale asupra afectiunilor hepatice

• Supresia virala prelungita se asociaza cu:
– Reducerea necroinflamatiei, fibrozei, si cirozei
– Reducerea decompensarii
– Reducerea ratelor CHC
– Reducerea mortalitatii
 VHB: Cine trebuie tratat?

Beneficii
Riscuri
Raspuns neasteptat, negativ
Raspuns durabil Efecte Adverse
Varsta Pacientului Rezistenta
si costurile
 Dupa Tratament

 Supresia sustinuta a replicarii virale

 Seroconversia AgHBe

 Reducerea leziunilor hepatice

 Reducerea ratelor de complicatii hepatice

TRATAMENT IN HEPATITA B CRONICA PEG IFN +
ANALOGI NUCLEOZIDICI/NUCLEOTIDICI INHIBITORI AI REVERSTRANSCRIPTAZEI
Medicament/ Nume TM Anul Posologie
Interferon alfa 2b/ Intron 1991 Subcutan; 5MU zilnic, 16
sãptãmâni
Peginterferon alfa 2/ Pegasys 2005 Subcutan; 180 ug/sãpt, 48
sãptãmâni
Lamivudina/ Epivir 1998 per os, 100 mg zilnic >1 an
analog nucleozidic -enantiomer al 3' thiocitidinei.
(preparate comerciale - Zeffix®, Epivir-HBV®,
Heptovir®, Heptodin®).
Adefovir dipivoxil/ Hepsera 2002 per os, 10 mg zilnic >1 an
analog nucleotidic; este fosforilat de kinaze celulare la
metabolitul activ – adefovir difosfat; activ si pe
tulpinile VHB rezistente la LAM
Entecavir/ Baraclude analog nucleozidic de 2005 *per os, 0.5 mg zilnic >1 an
deoxiguaninã
Telbivudin/ Tyzeka analog nucleozidic de de timidina 2006 per os, 600 mg zilnic >1 an

Medicamente de primã intenţie: adefovir, entecavir, peginterferon; *Entecavir pentru mutante

LAMRez doza creşte la 1 mg/zi
 TRATAMENTUL CU ANTIVIRALE ÎN HEPATITA B CRONICÃ
încetinirea progresiei fibrozei cãtre cirozã, prevenirea insuficientei hepatice, prevenirea
aparitiei CHP

Hepatitã cronicã AgHBs +

Transaminaze peste 2xLSNTrateazã

AgHBe Prezent Trateazã

ADN VHB >1000 copii Trateazã

Fibrozã PrezentTrateazã

•Formelereplicative ale genomului viral rãmân în nucleul hepatocitelor infectate sub

forma ADN ccc, - recãderi la întreruperea terapiei sau în conditii de imunosupresie.
 Preventia

• Vaccinare – sunt disponibile vaccinuri recombinante foarte

eficiente.

• Imunoglobuline VHB - HBIG poate fi utilizata pentru prevenirea

transmiterii VHB la persoanele expuse la VHB. Este eficienta in
primele 48 de ore de la contactul cu VHB. Se administreaza nou-
nascutilor cu risc de infectie VHB, i.e. nou nascuti din mame cu
Ag HBs si Ag HBe pozitive.

• Alte masuri – screeningul donatorilor de sange, precautii de

manipulare a sangelui si fluidelor corporale
 Incidenta VHB :
S.U. A., 1978-1995

Practici parenterale sigure –

80 siringi de unica folosinta

70
Vaccinarea nou
60 nascutilor
Cazuri/100,000

50
40 Aprobare
Screeningul femeilor
Vaccinului
30 gravide pt AgHBs

20
Vaccinarea
10 Adolescentilor

0
78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95
AN
Available at: http://www.cdc.gov/ncidod/diseases/hepatitis/b/. Accessed February 5, 2006.
 Vaccinul anti VHB
• Vaccin aprobat in 1982
– Derivat din plasma  vaccin recombinant
– 3-doze, eficacitate inalta, siguranta
• Dupa aprobare au fost vaccinati toti adolescentii si adultii cu
risc
• In 1991 a fost implementata o strategie de eliminare a
transmiterii VHB
– 1991: recomandarea de vaccinare a nou-nascutilor

– 1995: vaccinarea tuturor copiilor de 11-12 ani

– 1998: vaccinarea tuturor persoanelor cu varste cuprinse

intre 0-18 ani care nu au fost anterior vaccinate
 In Sistemul Sanitar – Vaccinare Pre-Expunere
• Administrarea seriilor de vaccinare.

• Testare serologica pt a vedea eficacitatea vaccinarii la

1-2 luni de la terminarea seriilor de vaccinare.

• Nivel de anti-HBs > 10 mUI/mL, responder.

• Nivel de anti-HBs < 10 mUI/mL, non-responder. Se

recomanda revacinare, repetarea serologiei.
 Problemele Vaccinarii anti VHB
• Non responderi la vaccin

• Perioada de siguranta, in care esti protejat,

dupa vaccinare

• Oportunitati pierdute
– Adultii cu comportament de risc
• intre 1983-2000: ~ 110,000 adulti au facut hepatita B
cronica deoarece nu au fost vaccinati

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2004;52:1252-1254.
Factori Asociati cu Raspunsul Redus la
Vaccinare
Factori ce depind de pacient Factori ce depind de vaccin
 Varsta > 50 ani  Schema de vaccinare
(accelerata vs 0, 1, 2, 6 luni)
 Sex masculin
 Doze duble vs unice
 Fumat
 utilizarea “adjuvantilor”
 Obezitate
 Amministrare IM versus ID
 Imunodeficienta
– HIV
– Primitorii transplanturilor
recipients
– Dializa
 Complianta
 Durabilitatea Raspunsului la Vaccin
• Protectie de 15-18 ani

– 84% din populatia nativa din Alaska - 15 ani[1]

– 85% din MSM (unii HIV+) - 7 ani[2]

– > 50% din copii chinezi - 15 ani[3]

1. McMahon BJ, et al. Ann Intern Med. 2005;142:333-341. 2. Hadler SC, et al. N Engl J Med. 1986;315:209-214. 3.
Ni YH, et al. Ann Intern Med. 2001;135:796-800.
 Durabilitatea Raspunsului la Vaccin
Vaccinuri cu titruri anti-HBs • Factori predictivi pt
specifice
scaderea titrului
40 38 protector de anticorpi
la mai putin de 15 ani
Procent de pacienti

30 28

20 18
16
– Titru de anticorpi scazut
10
– Sex feminin
0 – Varsta 0-4 ani
< 2UI/L ≥ 2UI/L ≥ 10UI/L ≥ 100UI/L

McMahon B, et al. Ann Intern Med. 2005;143:333-341.

V.H.D.
Hepatitis D Virus

RNA
 VIRUSUL HEPATITEI
DELTA = virus
DEFECTIV

 antigen AgHBs

ARN VHD

1977 – Mario Rizzetto

 Transmitere VHD

• Expunere percutanata
Injectare de droguri IV

• ExpuNere permucoase
contact sexual
 Distributia Geografica a Infectiei VHD

Taiwan
Pacific Islands

VHD Prevalenta
inalta
Intermediara
scazuta
Foarte scazuta
Nu exita date
Sursa: Centers for Disease Control and Prevention
 Coinfectie VHB - VHD
BOALA ACUTA SEVERA
RISC SCAZUT DE CRONICIZARE
Simptome PROFILAXIA HEPATITEI B

ALT
crescute

Titru
Ac anti-
IgM anti-HDV HBs
+ IgM anti
HBc

HDV RNA
AgHBs; Ac anti-VHD
ADN VHB totali

Timp dupa expunere

 SUPRAINFECTIA VHB - VHD
BOALA ACUTA ?
RISC CRESCUT DE CRONICIZARE IN
FORME SEVERE
Icter
TRATAMENT VHB/REDUCERE RISC
Simptome TRANSMITERE VHD

ALT
Titru Ac Totali anti-
HDV + anti HBc
IgG

ARN VHD
AgHBs

IgM anti-HDV

Timp dupa expunere

V.H.C.
 VHC – Surse de infectie
Utilizatorii de
droguri intra
venoase 60% Sexual 15%

Transfuzii 10%
(inainte de screening)

Alte cauze* 5%
Necunoscute 10%
*Nozocomial;
sistem sanitar;
Perinatal
Sursa: Centers for Disease Control and Prevention
 TRANSMITERE VHC
PARENTERAL
PERINATAL
• Transfuzii /transplant de la donator infectat • Transmitere doar de la mame
• dupa
Rapid IDU initierea administrarii de droguri HCV-RNA pozitive la nastere
30% prevalenta dupa 3 ani – Rata medie de infectie 6%
>50% dupa 5 ani – Mai ridicata (17%)la
de 4 x mai frecvent ca HIV coinfectie cu HIV

• Hemodializa • Fara asociere cu mod

• Leziuni accidentale in md nastere/alaptare
spitalicesc/nonspitalicesc • Copii infectati asimptomatici,
evolutie buna, hepatita severa
rara
• Incidenta medie 1.8% dupa intepatura
ac/obiect taios SEXUAL
• Transmitere dupa expunere oculara – • Eficienta redusa
sau piele aparent fara leziuni rar – Rar in cupluri monogame
•
• Prevalenta 1-2% personal medico- – MSM
sanitar (< populatia generala)
– 10 ori mai scazut ca HIV
DESCOPERIREA VHC 1989- Clonare molecularã- Choo Q-L., Science
244, 359-62
 VIRUSUL HEPATITIC C-
FLAVIVIRIDAE- HEPACIVIRUS
VHC
dublustrat
proteine hidrofobe -
lipoproteine plasmatice

Proteina E

Rata replicarii: 10 trilioane virioni/zi;

Titruri plasmatice > 10 milioane copii
nucleocapsida ARN VHC/ml
rata mutatiilor 105 per nucleotid per ciclu; la
fiecare sit din genom produc 105 mutatii
punctiforme
 Hepatitis C Virus
FLAVIVIRIDAE- HEPACIVIRUS

capsid envelope protease/helicase RNA- RNA polymerase

protein dependent

c22 33c c-100

5’ 3’

core E1 E2 NS2 NS3 NS4 NS5

HETEROGENITATE VIRALA
hypervariable 6 genotipuri majore -20-48% diferente
region
Cvasispecii-SECVENTA CONSENS- 2-10%-diferente
“escape mutants”
Distributia Genotipurilor
Ecranarea antigenicitatii virale RISC REZIDUAL AL TRANSFUZIEI:
de lipoproteine plasmatice
Virus fereeastra serologica risc rezidual
determina seroconversia
tardiva, între 4 şi 10 săptămâni HTLV: 51 zile (32-72) 1,56/1 milion de donatii
post-infectie. Aceastã
HIV: 22 zile (6-38) 2,03/1 milion de donatii
„fereastrã serologicã” mentine
riscul transmiterii VHC prin HCV: 82 zile ( 54-192) 9.7 /1 milion de donatii
transfuzii.
HBV: 75 zile (37-87) 15.8/1 milion de donatii
Reducerea riscului rezidual asociat transfuziilor

Virus si test Risc Risc rezidual Reduce Cost

rezidual prin testare rea Per test
prin triaj acizi nucleici riscului (USD)
serologic
VHB - ADN/PCR 15.83 9.12 42.4% 30
VHC – 9.7 2.72 72.0% 200
ARN/Rt- PCR
HIV - Ag p24 1.48 27.3% 5
HIV - ADN/PCR 1.48 27.3% 50
2.03
HIV – 1.01 50.0% 200
ARN/Rt-PCR
 Ciclul replicativ VHC

Transport
Receptor binding and release
and endocytosis

uncoating

(+) RNA ER lumen

LD
LD
Virion
assembly
LD
Membranous
web
ER lumen
Translation and RNA
polyprotein processing replication
Reprinted by permission from Macmillan Publishers Ltd: NATURE Lindenbach BD, Rice CM. Unravelling hepatitis C virus
replication from genome to function. 36:933-938, copyright 2005. www.nature.com
 PATOGENIE- CLINICA

Incubatie medie 6-7 saptamani (2-26 )

Icter <20%)
Rata caz fatalitate Scazut
Cronicizare >85%
Hepatita cronica activa 10%-60%
Ciroza <5%-20%
Mortalitate prin bola cronica hepatica 1%-5%
 Complicatiile Hepatitei C
• Encefalopatie hepatica – netratata duce la
 Confuzie
 Dezorientare
 Halucinatii
 Coma
• Icter
• Prurit
• Insuficienta renala
• Hipo/Hipertiroidism
• Varice esofagiene, la nivelul stomacului sau
rectului
• Wasting
 Hepatita C Cronica
Factori agravanti
• Consum crescut de alcool
• Varsta > 40 ani la momentul infectarii
• co-infectia HIV
• alte
– Sexul masculin
– co-infectia cu VHB cronic
 Hepatita C acuta cu vindecare
Anti VHC
Simptome +/-

ARN VHC
Titru

TGP

Normal
0 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4
luni ani
Timp de la expunere
 Hepatita C Cronica
Anti VHC
Simptome +/-

ARN VHC
Titru

TGP

Normal
0 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4
luni ani
Timp de la expunere
Teste de Diagnostic in infectia VHC
• Anti-VHC

• RIBA (test de confirmare)

• PCR calitativ

• PCR cantitativ

• Teste de genotipare
 Algoritm de screening VHC
Negativ
ELISA pt anti VHC (non-reactiv)
STOP
Pozitiv (repetat reactive

SAU

Negative
RIBA pt anti-VHC RT-PCR pt ARN VHC

Negativ Indeterminat Pozitiv Pozitiv

Alte teste (e.g. PCR, Evaluare

STOP TGP) Medicala
Negativ PCR, Pozitiv PCR,
Normal TGP TGP anormale
Source: MMWR 1998;47 (No. RR 19)
 Anti VHC
• Teste de screening – detecteaza anticorpii totali
• Sensitivitate in jur de 95%
• Valuare predictiva
– Populatiela risc: 90-95%
– Populatie fara risc: 50-60% (false pozitivitati)

• Falsele negativitati se datoreaza “ferestrei

serologice” si imunosupresiei
 Teste de confirmare RIBA
• Se folosesc pt a detecta posibilele false
pozitivitati, in special la pacientii cu risc
scazut (donatorii de sange)

• Sunt similare testului de confirmare pt

HIV = western blot

Core E1 E2/NS1 NS2 NS3 NS4 NS5

5’ UTR
 Chiron RIBA
NS5

HCV 3.0
Level II Control (3+)
NS4

c100 c100 (16 aa)

5-1-1 5-1-1 (42 aa)
NS3

c33c SOD (154 aa) + c33c (266 aa)

c22 c22 (44 aa)

NS2

NS5 SOD (154 aa) + NS5 (942 aa)

E2/NS1

Human Superoxide Dismutase (SOD) Control

E1

Level I Control (1+)

Core
 HCV RIBA Interpretation
Level II
c100
5-1-1
c33c

c22

NS5

SOD

Level I

POS NEG POS IND IND

4+ 2+
R.I.B.A.
 Tratamentul VHC
• Interferon + Ribavirina x 6-12 luni –40% - 50% din
pacienti elimina virusul > 3 ani.

• Factori Predictivi ai Raspunsului la Tratament:

 Genotiypul 2 si 3
 Nivele initiale scazute de viremie
 Varsta tanara
 Absenta fibrozei hepatice
 Sex Feminin
 RIBAVIRINA IFN
PEG-IFN alpha-2b (PEG-Intron; Schering-
800-1200 mg în 2 prize
Plough)- 1.5 mg/kgcorp o datã pe sãptãmânã.
zilnic
PEG-IFN alpha-2a (PEGASYS; Roche)- 180 µg
• Imunomodulator odatã pe sãptãmânã.
• Creste rata de mutatii • Antiviral
VHC (viral fitness)
• Mutageneza letala a
• Imunomodulator
- stimuleazã activitatea citoliticã a limfocitelor CD8
VHC
• Scade frecventa - contribuie la limitarea accesului intralobular al
limfocitelor implicate în rãspunsul inflamator.
reculului viral
•
• Accentueaza apoptoza cresterea markerilor de activare a macrofagelor
(exemplu, CD 69);
celulelor infectate
• cresterea activitãtii celulelor NK si armarea
perforinelor;
• adãugarea ribavirinei creste rãspunsul
antiinflamator prin scãderea citokinelor IL-2 si IL-
12 si cresterea IL-10.
 MONITORIZAREA TERAPIEI IN HEPATITA C CRONICA
• RSV- raspuns virusologic sustinut vindecarea se obţine în >95% cazuri (ARN nedetectabil; îmbunătăţirea
histologiei hepatice cu dispariţia inflamaţiei şi regresia fibrozei)

• Răspuns tranzitoriu (dispariţia ARN VHC la sfârşitul tratamentului, cu recăderi ulterioare)- 10-25% din pacienţi -
retratarea acestor pacienţi poate furniza uneori RSV, dar la doze mai mari şi pe termen mai lung de administrare a
medicamentelor.

• Absenţa răspunsului la tratament -30% din pacienţi -chiar dacă se înregistrează scăderea nivelului încărcării
virale sub tratament nu se produce niciodată dispariţia virusului din organism- recăderea este regulă.

Denumire Criterii
VEVR Scadere >1.4 log10 HCV ARN la 24 ore ; recul viral dupa 7
Rãspuns virusologic foarte rapid zile?

RVR HCV ARN nedetectabil la 4 saptamani ; predictor RSV

Rãspuns virusologic rapid
EVR <2 log declin in HCV ARN la 12 saptamani; predictor non
Rãspuns virusologic timpuriu RSV

CVR HCV ARN nedetectabil la 12 saptamani – indica sansa

Rãspuns virusologic complet maxima de RSV , nu exista risc recãderi dupã terminarea
curei.

LVR (slow responderi) HCV ARN nedetectabil intre 12-24 saptamani ; frecvent
Rãspuns virusologic lent recãderi dupã terminarea tratamentului
 Efecte adverse ale
tratamentului
• Depresie
• Insomniae
• Iritabilitate
• Furie
• Psihoza
• Oboseala excesiva
• Greata /Diaree/Scaderea Apetitului/Perdere
in greutate
• Anemie/Neutropenie
• Boli autoimune, troidite
• Scaderea Libidoului
• Perturbarea Menstrelor
 Raspuns la tratament in functie de genotip

Genotip: Rata Raspuns:

1a/1b 41% din pacienti
2-6 75% din pacienti
Raspuns total 52% din pacienti
Asociatia Americanã pentru studiul bolilor hepatice
http://www.aasld.org/netFORUMAASLD/eweb/docs/update

Centrul pentru Controlul si Profilaxia Bolilor CDC – Atlanta

http://www.cdc.gov

Clinical Care Options for Hepatitis

http://www.clinicalcareoptions.com/hepatitis.aspx

Medscape Hepatitis Resource Center

http://www.medscape.com/resource/hbv

Projects In Knowledge, Advanced Certificate Program in the Management

of Chronic Hepatitis
http://www.projectsinknowledge.com/1712

Viral Hepatitis Serology A-E: CDC-sponsored

http://www.cdc.gov/ncidod/diseases/hepatitis/serology/
Hepatologie 2009
www.HepatologyTextbook.com
Versiunea in limba romana-
http://www.fb4d.com hepatologie 2009
Versiunea in limba romana.

Traducerea a fost asigurata de

colectivul Disciplinei de Virusologie,
UMF ”Carol Davila”
“When you have sex with someone, you are
having sex with everyone they have had sex
with for the last ten years.”

C. Everett Koop (chirurg)

HIV si SIDA sunt acelasi lucru?

98
 HIV/SIDA

Human Immunodeficiency Virus

Acquired immunodeficiency syndrome
Sindrome d’immunodeficience aquise

99
In Los Angeles 1967-1978 - 2 • 1979 - 5 cazuri de infectie cu
cazuri de pneumonie cu Pneumocystis carinii- la
Pneumocystis carinii homosexuali

Lavaj bronho alveolar (coloratie Giemsa)- Diseminare extrapulmonara cu

Pneumocystis carinii in plamini calcificari intra-renale

100
 HIV/SIDA

Pina in 1981 MMWR: 5 cazuri de

sarcom Kaposi
• 1981 - 26 cazuri de sarcom
Kaposi in San Francisco si New
York, toti homosexuali tineri

101
1981- primele cazuri de
Pneumocystis sindrompneumonia
carinii de imunodeficienta
andumana dobandita
mucosal raportate in SUA
candidiasis inla
homosexuali tineri, anterior sanatosi (GRID)
previously healthy homosexual men: evidence of a new acquired
cellular immunodeficiency
MS Gottlieb, R Schroff, HM Schanker, JD Weisman, PT Fan, RA Wolf, and A Saxon

Abstract

Four previously healthy homosexual men contracted Pneumocystis carinii pneumonia, extensive
mucosal candidiasis, and multiple viral infections. In three of the patients these infections followed
prolonged fevers of unknown origin. In all four cytomegalovirus was recovered from secretions.
Kaposi's sarcoma developed in one patient eight months after he presented with esophageal
candidiasis. All patients were anergic and lymphopenic; they had no lymphocyte proliferative
responses to soluble antigens, and their responses to phytohemagglutinin were markedly reduced.
Monoclonal-antibody analysis of peripheral-blood T-cell subpopulations revealed virtual
elimination of the Leu-3 T helper/inducer subset, an increased percentage of the Leu-2 +
suppressor/cytoxic subset, and an increased percentage of cells bearing the thymocyte-associated
antigen T10. The inversion of the T/ helper to suppressor/cytotoxic ratio suggested that
cytomegalovirus infection was an important factor in the pathogenesis of the immunodeficient
state. A high level of exposure of male homosexuals to cytomegalovirus-infected secretions may
account for the occurrence of this immune deficiency.
An outbreak of community-acquired Pneumocystis carinii
pneumonia: initial manifestation of cellular immune dysfunction
H Masur, MA Michelis, JB Greene, I Onorato, RA Stouwe, RS Holzman, G Wormser, L Brettman, M
Lange, HW Murray, and S Cunningham-Rundles
Abstract
Eleven cases of community-acquired Pneumocystis carinii pneumonia occurred between
1979 and 1981 and prompted clinical and immunologic evaluation of the patients. Young
men who were drug abusers (seven patients), homosexuals (six), or both (two)
presented with pneumonia. Immunologic testing revealed that absolute lymphocyte
counts, T-cell counts, and lymphocyte proliferation were depressed, and that humoral
immunity was intact. Of the 11 patients, one was found to have Kaposi's sarcoma, and
another had angioimmunoblastic lymphadenopathy. Eight patients died. In the remaining
three, no diagnosis of an immunosuppressive disease was established, despite
persistence of immune defects. These cases of pneumocystosis suggest the importance
of cell-mediated immune function in the defense against P. carinii. The occurrence of this
infection among drug abusers and homosexuals indicates that these groups may be at
high risk for this infection.
 Doua boli rare in comunitatea homosexualilor, legate
de
IMUNOSUPRESIE

• Aglomerari la persoane tinere cu parteneri sexuali

multipli

Gay-Related Immune
Deficiency

Sugereaza un agent infectios

104
Premiul Nobel pentru Medicina sau fiziologie
2008

Françoise Barré-Sinoussi Luc Montagnier

1/4 of the prize 1/4 of the prize
Regulation of Retroviral Infections Unit,
World Foundation for AIDS Research and
Virology Department, Institut Pasteur ,Paris,
Prevention ,Paris, France
France
b. 1947 b. 1932

105
 1983 - se stabileste etiologia virala a bolii prin
RETROVIRIDAE - ARNssizolarea
+ Reverstranscriptaza
virusului - tulpina numita LAV
(Lymphadenopathy Associated Virus) - Luc
Montaigner, Institutul Pasteur din Paris / tulpina
Genom
numita ARNIII (Human T-cell Leukemia Virus III) -
HTLV
ONCOVIRINAE: HTLV I , Robert Gallo, Bethesda, SUA/tulpina ARV AIDS
II Reverstranscriptaza
associated retrovirus (J. Levy, San Francisco, SUA)
LENTIVIRINAE: HIV 1985 – cele 3 tulpini sunt demonstrate a apartine
SPUMAVIRINAE ADN proviral
aceluiasi virus redenumit HIV (Human
Imunodeficiency Virus), Familia RETROVIRIDAE,
GEN LENTIVIRINAE
Integraza

1985 - primele
Integrare ADN truse de diagnostic
celular
imunoenzimatic

1986 - se descopera HIV2 (Africa de Vest)

ARNm genom ARN
+PROTEINE
1998 – secventierea prin Rt-PCR celei mai vechi
probe de plasma HIV1 pozitiva cunoscuta -
recoltata în 1959, de la un barbat din Congo.
106
 HIV/SIDA
Moduri diferite de achizitie a bolii:

• Transfuzii
• Droguri cu administrare intravenoasa
• Hemofilie ( factor de coagulare)
Transmitere parenterala
Parteneri sexuali de sex feminin ai toxicomanilor si hemofilicilor
infectati
Boala cu transmitere
sexuala
107
 Transmiterea verticala 15-
30%
 In utero 25%–35% din cazuri

 Intrapartum 60%–75% din cazuri

 Postpartum- creste cu alaptarea

 14%  risc la infectie evolutiva
 29%  risc la infectia primara
108
DETERMINANTI AI TRANSMITERII
VERTICALE

109
 HIV in fluidele corporale

sange
sperma
18,000 secretie
11,000
vaginala Lichid
7,000 amniotic
4,000
Saliva
1

Numar mediu de virioni in 1ml de fluid 110

 GENOMUL HIV
Gp160-precursor

Gp120-
superficiala

P66-Rt

P55-Rt

Gp41-transmembranara

P32-proteaza

P24- capsida

P17- matricea

p10/11-integraza

p7/9- nucleocapsida

111
 Celule infectate HIV

HIV Celule infectate Virioni progeni

Celule cu receptor

112
 CELULE TINTA IN INFECTIA HIV
Intra in celule
Limfocitele T (CD4+) sunt tinta
principala

Celula umana HeLa la

Human care s-a transfectat
HeLa Cell antigenul CD4

NEINFECTATA INFECTATA

Dar NU exista intrare daca nu exista co receptor!!!

113
 CELULE TINTA IN INFECTIA HIV
Celule murine transfectate cu CD4 nu sunt infectate
cofactor in celulele umane
Co-Receptori?
CD8+ Cells

β chemokine C-C α chemokine C-X-C

MIP-1 alpha MIP-1 beta RANTES
Chemokine

Blocare infectie HIV -Coreceptori=Receptori pentru chemokine

CCR5 Macrofage CXCR4

limfocite
celule Th de memorie din tesuturi nonlimfoide celule Th naïve si de memorie
tract GI si plamani 114
Eclipsa

115
 Polimorfism populational
In stadiile timpurii ale infectiei, tulpini:
• Macrofagotrope
• Nonsincitizante
• rata replicativa scazuta
In stadiile tardive ale infectiei, tulpini:
•limfotrope
• sincitizante
• rata replicativa inalta
116
 HIV
celuleT sau macrofage rezistente la infectia HIV

HIV

chemokin
e Mutant CCR5
CD4 CCR5
CD4 CCR5 CD4  32bp
Receptoriimacrofag
chemokinelor sunt co-receptorii pt HIV

117
 CCR5 32
10% -15% din populatia
caucaziana

< 1% din populatia

CCR5 salbatic   CCR5 32 caucaziana

Normal Heterozigot Homozigot

wt/wt wt/32 32/32

2 copii normale 1 copie 32 2 copii 32
“Rezistent” la infectia
Progresie standard Evolutie lenta
HIV

Liu R, et al. Cell. 1996;86:367-367. Samson M, et al. Nature. 1996;382:722-725. Dean M, et al. Science.
1996;273:1856-1862. Huang Y, et al. Nat Med.1996;2:1240-1243. Michael NL, et al. Nat Med. 1997;3:1160-1162.
Eugen-Olsen J, et al. AIDS. 1997;11:305-310.
 Blocant de coreceptori – MARAVIROC
SCHIMBARI CONFORMATIONALE ALE CO-RECEPTORILOR CCR5

+ inhibitor allosteric
MARAVIROC

HIV Infection

HIV Infection
 Eclipsa

gp4
1

ADSORBTIE INTERNALIZARE
DECAPSIDARE

120
 INHIBITORII FUZIUNII
FUZEON (ENFIVURTIDE)
 NUCLEU

INTEGRAZA
LTR

ARN polimeraza ADN

dependenta -POLII

CITOPLASMA

122
 “Salvarea nu era in fidelitatea fata de uniforme si forme,
ci tocmai in desfiintarea lor”
B. Pasternak: Doctor Jivago

VARIABILITATE VIRALA

integraza

ADN proviral ADN

LTR celular
Reverstranscriptaza HIV
virala ARN polimeraza ADN
dependenta -POLII
COFACTORI
Rata mare de erori a Rt-azei:
3x10-5 mutatii/ nucleotid/ ciclu
replicativ Pol II rata mare de erori 1:2,000-

Rata mare de recombinari in

ARN HIV 10,000
genom HIV 9749 nucleotide
cursul reverstranscrierii
In fiecare zi circa 10 miliarde de
virioni
FIECARE virion progen poate avea
123
PROTEINE cel putin o mutatie!
1992 - 1993 - variantele genomice ale HIV sunt încadrate în clade (A-J), Media distantei
intercladale este de aproximativ 27%, intra- cladal 11% din nucleotide.

HIV1 –rezervorul natural -

SIVcpz- subspecie din
Africa Centrala, Pan
troglodites troglodites
Camerun;
Gabon,
Guineea
Ecuatoriala
Camerun

HIV2 (Africa de Vest), provine de la

sooty mangabey, care este si gazda
naturalã a SIV

Atât virusurile umane cât si cele simiene par a avea un precursor comun. Coasta de Fildes forme
de trecere SIV HIV - la om infectii asimptomatice-populatia ruralã, în afara grupelor de risc
pentru achizitia infectiei HIV -continua contaminare a omului cu tulpini simiene.
124
3 transferuri distincte ale
SIV cpz de la aceeasi
specie:
Pan troglodites troglodites Gao.F et al, Nature, 1999, 397, 436-41
Weiss RA, Wrangham RW, Nature, 1999, 397, 385-6.
Keele, BF, 2006 Science www. sciencexpress.org125
 VARIABILITATE VIRALA

HIV1 includes 4 subtipuri: M (major) - cladeles A-H ; O (outlier), N (new); L (2011)

126
INHIBITORI DE RT
“ Salvarea
NRTI= Analogii nu era
nucleozidici in fidelitatea
(NRTI)-si Inhibitorifata de uniforme si forme,
de integraza
nucleotidici (ntRTI) ci tocmai in desfiintarea lor”
RALTEGRAVIR
NNRTI= Inhibitorii non- nucleozidici B. Pasternak: Doctor Jivago

integraza

ADN proviral ADN

Reverstranscriptaza LTR celular
HIV
virala

COFACTORI

ARN HIV

PROTEINE 127
MATURARE- ASAMBLARE- ELIBERARE

INHIBITORI DE
PROTEAZA
PROTEAZA

128
 TINTE PENTRU INHIBAREA REPLICARII
RALTEGRAVIR
HIV
NRTI
NNRTI

Inhibitori
CCR5:
Maraviroc

Inhibitorii
Indinavir, Nelfinavir
internalizarii:
Fuzeon
Catedra de Virusologie UMFCarol Davila-
2009
 Strategii terapeutice

Highly Highly
Active Expensive
Anti- Anti-
Retroviral Retroviral
Therapy Therapy
HAART: 2NRTI+ 1 PI
2NRTI+ 1 NNRTI
 Timp mediu de
supravietuire
159.9 luni

138.8 luni
132.6 luni
93.7 luni

24.4 luni
3.1 luni

PCP- Pneumocistis jiroveci; MAC -Mycobacterium avium complex; ART1 - PI based therapy; ART 2 - NNRTI followed by PI based unique
regimens; ART3 - salvage therapy resistence testing + ritonavir boosted Pis; ART4- increasesd tolerability, decreased regimen complexity,
enfivurtide
Walensky RP et al. The survival benefits of AIDS treatment in the United States. J Infect Dis 2006, 194:11-9.

O persoana de 25 de ani, infectata HIV-are o speranta medie de viata de 38.9 ani , cu doar
12 ani mai mica decat a unei persoane neinfectate
 INFECTIA HIV PRIMARA-ASIMPTOMATICA-ARC-SIDA

CD4 =500-1200c/mm3 Incarcare virala (viral load)-

32-68% din total limfocite nr copii ARN HIV /ml plasma
CD4+/CD8+=0.9-6

MONITORIZARE-PARAMETRII: CLINIC, IMUNOLOGIC, VIRUSOLOGIC

1. Infectia primara (sindrom retroviral acut)
Titru viral ridicat > 10 milioane copii ARN HIV/ml
•Scadere tranzitorie a nr celule CD4+
• Infectia preponderenta a macrofagelor
Macrofage - cal troian

gp12
0

CD4

Fc receptor

Anti-gp120
 MONONUCLEOSIS-LIKE
v. Epstein Barr - EBV
 FEREASTRA SEROLOGICA

SIGURANTA TRANSFUZIILOR.
 2. Infectia asimptomatica- raspuns imun puternic
•Virionii provin din celule CD4+ infectate recent, activate, in curs de diviziune
•Raspuns citotoxic eficient
•Productia de novo de limfocite CD4+ compenseaza liza produsa direct de virus si cea CD8
indusa

CD4

ARN HIV

• Virusul persista in ganglioni limfatici si celule dendritice ; limfocitele CD4+ de memorie au

ADN proviral integrat
 3. ARC-AIDS Related Complex

In stadiile timpurii ale infectiei, tulpini:

• Macrofagotrope
• Nonsincitizante
• rata replicativa scazuta

In stadiile tardive ale infectiei, tulpini:

•limfotrope
• sincitizante
• rata replicativa inalta
141
3. ARC-AIDS Related Complex
•Replicare viralã masivã în tesutul limfoid-selectie
tulpini CXCR4 (SI)
•Depletia limfocitelor T CD4+ infectate,
•Hiper-reactivitate imunã generalizatã

4. SIDA/AIDS
 •Cresterea masiva a titrului viral
AIDS/SIDA
•scaderea nr celulelor CD4+<200/mm3
•IO cu risc vital
 INFECTII OPORTUNISTE –HERPESVIRIDAE
• ALPHAHERPESVIRINAE- Neuronii senzitivi din rãdãcina
posterioarã a nervilor spinali si nucleii senzitivi ai nervilor cranieni
• HERPES SIMPLEX 1 (HSV1)
• HERPES SIMPLEX 2 (HSV2)
• VARICELO-ZOSTERIAN (VZV)

• BETAHERPESVIRINAE- Limfocitul T, monocite, organe solide

(plamâni, rinichi) +/- epiteliul glandelor salivare
• CITOMEGALIC (CMV)
• HUMAN HERPESVIRUS 6 (HHV6)
• HUMAN HERPESVIRUS 7 (HHV7)

• GAMAHERPESVIRINAE- Limfocitul B, endoteliu capilar

• EPSTEIN BARR (EBV)
• HUMAN HERPESVIRUS 8 (HHV8)-KAPOSI ASSOCIATED
HERPES FACIAL DISEMINAT
ZOSTER
INFECTIA CU CMV- RETINITE/ encefalopatii
MOLLUSCUM CONTAGIOSUM

Catedra de Virusologie UMFCarol Davila-

2009
PAPILOMATOZA
PAROTIDITA CRONICA
Infectie cu Candida
Leucoplazie viloasa (leukoplakie paroasa) – infectie EBV
SCABIE
HHV8-SARCOMUL KAPOSI

155
ENCEFALOPATIA HIV
WASTING
 PROFILAXIA TRANSMITERII MATERNO-FETALE

• ACTG 076: AZT in monoterapie – schema in 3 parti

Rata transmiterii 25% (placebo) vs < 8% (AZT)

• HIVNET 012 in Uganda - 200 mg nevirapina (NNRTI) per os la

inceputul travaliului + 2 mg/kg oral nevirapina per os nou nascutului in
primele 3 zile de la nastere
Rata transmiterii 25% (placebo) vs. 13% (NVP)

• HAART administrat mamei (vezi articol PMTC HIV in folder cazuri HIV
pe grup yahoo virusologie) – rata transmiterii <5%

• Cezariana-Scade riscul transmiterii cu 50%, asociata cu tratamentul ARV

scade riscul transmiterii >87%.
 PROFILAXIE
• CAPRISA 004 (The Centre for the AIDS Program of Research in
South Africa) - gel vaginal 1% tenofovir, analog nucleotidic
inhibitor al Rt
Incidenta HIV :
– la cele care au primit tenofovir : 5.6 per 100 femei anual
– La cele care au primit placebo : 9.1 per 100 femei anual
Reducerea risc infectie HIV cu 39% / 54%

• Truvada (tenofovir si emtricitabine)

•reducere risc infectii HIV la MSM in medie cu 44% - 73% .

158
DIAGNOSTIC de LABORATOR
1. DIAGNOSTIC SEROLOGIC IN INFECTIA HIV/SIDA
TESTE DE TRIAJ- sensibilitate inalta
ELISA de detectie a Ac antivirali
TESTE RAPIDE

TESTE DE CONFIRMARE- specificitate inalta

WESTERN BLOT
RADIOIMUNOPRECIPITAREA (RIPA)
IMUNOFLUORESCENTA INDIRECTA
ELISA de detectie a anticorpilor antivirali
TEHNICA INDIRECTA

ETAPE
1. Incubare ser pacient 1h la 37ºC
2. Spalare
3. Incubare conjugat (Ac anti IgG uman x enzima)- 1h la 37ºC
4. Spalare
5. Incubare substrat 20 – 30 min la temp camerei
6. Citire la spectrofotometru – DO probe, martori, cut off, zona gri
TESTE DE CONFIRMARE

Tehnica
WESTERN BLOT

1. SDS-PAGE
2. BLOT (transfer)
3. DETECTIA ANTICORPILOR
WESTERN BLOT – detectia Ac serici

Substrate

Stop
Antiviral antibody

color
gp160 Western blot
gp120
in infectia HIV
p66
Criteriul minim de
pozitivitate
p55 • 2 env
p51 +
• 1 gag

gp41

p31
p24

p17
p10/11
p7/9
 DIAGNOSTIC SEROLOGIC IN INFECTIA HIV
ELISA
NEGATIV= POZITIV IN DUPLICAT

ABSENTA
INFECTIEI HIV WESTERN BLOT

NEGATIV POZITIV=

INFECTIE HIV

! Ferestra INDETERMINAT
serologica -
-
repeta la 6-8 saptamini
alt test de confirmare
risc rezidual al
transfuziei = 2/1 milion

 Ag p24- 1.48/1 milion

 ADN proviral–1.48/1 milion
 ARN HIV – 1.01/1 milion
2. DETECTIA VIRUSULUI SAU A PRODUSELOR VIRALE

IZOLARE VIRALA

DETECTIA ANTIGENEMIEI p24

DETECTIA ACIDULUI NUCLEIC VIRAL

(ARN HIV PLASMATIC SAU ADN HIV PROVIRAL
LIMFOCITAR)
 PCR
POLYMERASE
CHAIN
REACTION

Metoda utilizata pentru amplificarea ADN-ului de orice tip.

AMPLIFICAREA SECVENTEI TINTA
 Ampliconul
No. of No. Amplicon
1 cycle = 2 Amplicon
Cycles Copies of Target
2 cycle = 4 Amplicon 1 2
3 cycle = 8 Amplicon
2 4
4 cycle = 16 Amplicon
3 8

5 cycle = 32 Amplicon 4 16

5 32
6 cycle = 64 Amplicon
6 64

20 1,048,576
7 cycle = 128 Amplicon
30

1,073,741,822
The central dogma

RT- PCR
Reverstranscriere
+ PCR
 DETECTIA AMPLICONULUI
• Electroforeza in gel de agar colorare cu
bromura de ethidiu si comparare cu
markeri de GM cunoscuta

• Hibridizare cu sonde moleculare marcate

complementare si apoi detectie (+/-
spectrofotometrica)
Utilizarea metodelor moleculare in infectia
HIV

• Fereastra serologica

• Nou-nascuti din mame seropozitive HIV

• Initierea si monitorizarea terapiei

antiretrovirale
Basic Lab Setup

Unidirectional workflow!
175
176
Adrese de Internet utile celor interesati de diagnosticul,
tratamentul si prevenirea infectiei HIV

• http://hivatis.org/atisnew.html (HIV AIDS Treatment Information

Service)
• http://www.actis.org (AIDS Clinical Trials Information Service) si de aici
prin - http://www.actis.org/relatedwebs.html o suita de alte situri
grupate pe capitole de interes (prevenţie, transmitere, vaccinuri, infectia
HIV pediatricã, reagenti pentru diagnostic, etc.),
• http://hivinsite.ucsf.edu/InSite – extrem de complexa baza de date a
Universitãtii din California, San Francisco, cu statistici de ultimã orã si
informatii despre preventie, transmitere, terapie, cercetări
multidisciplinare.
• http//www.medscape.com/Home/Topics/ID/AIDS.html- o adresa
indispensabilã tuturor specialistilor implicati în tratarea pacientilor HIV
pozitivi.
• http://www.cdc.gov/std/program- pentru preventia bolilor transmisibile
sexual (STD), a TBC si SIDA
• http://www.atdn.org/access/drugs.html-date actualizate despre
medicamentele antiretrovirale