STRESUL si RELAXAREA

Motto:” Dimineata, cand va desteptati, deschideti un

minut fereastra si aruncati in curte continutul acelui faras
imaginar pe care l-ati incarcat cu toate gandurile negre si
cu toate ghearele pe care le-ati simtit in voi in ziua
precedenta.”

(Academician Ana Aslan)

Gheara din
noi
denumita
stres
 Stresul este o realitate
a tuturor timpurilor,
insotind conditia umana
asemenea unei umbre; in
epoca noastra, caracterizata
prin multitudinea si
amplitudinea starilor
tensionale si conflictuale, el
reprezinta o trasatura
definitorie.
 Stresul ce apare brusc si cu o mare intensitate este
cel mai adesea provocat de frica. Este o provocare
directa a instinctului de supravietuire si declanseaza
reactii chimice si fizice.
 Cand suntem stresati ne
simtim coplesiti de o
senzatie puternica numita
panica. Acesta este rezultatul
unei secretii crescute de
adrenalina , hormonul
produs de glandele
suprarenale.
Adrenalina este
eliberata direct in sange si
are un efect imediat asupra
organismului, pregatindu-l
fie sa lupte, fie sa o ia la
fuga.Ea creste intensitatea si
viteza batailor inimii si creste
presiunea sangvina.
 Prea mult stres
pentru o perioada
indelungata, poate fi
extrem de daunator.
Poate afecta sistemul
imunitar, astfel incat
persoana respectiva
este mai mult expusa
riscului de
imbolnavire.
 Boli de
nutritie

Boli de Probleme
inima respiratorii

STRESUL Scaderea
Boli de capacitatii
piele de
concentrare

Migrene Insomnii
Simptome fizice si psihice legate de
stres
tensiune anxietate
musculara
tensiune iritabilitate
diaree gura uscata psihica

lapsus depresie
Simptome Simptome
palme fizice psihice
greata
transpirate
incapacitate sentiment
de de
concentrare insecuritate

ameteala palpitatii dificultatea

plans
de a lua
decizii
 apetit
alimentar exagerarea
modificat consumului de
(anorexie sau tutun, alcool
bulimie sau droguri
nervoasa)
Modificari de
comportament

tulburari
ale somnului
Cauzele stresului

Evenimentele
externe sunt printre
cele mai frecvente
cauze de stres din
viata oamenilor.
 Concedierea se afla undeva in capul listei de
factori de stres. Incasarea ajutorului de somaj sau
cautarea unei alte slujbe nu fac decat sa creasca
stresul.
 Nu doar adultii sunt supusi stresului si
tensiunilor vietii. Numerosi adolescenti isi ocupa o
mare parte din timp invatand pentru examene si
sunt supusi unor mari presiuni sa reuseasca.
 Stresul demografic
Omul modern
evolueaza intr-un
ocean de agenti
stresanti de o mare
varietate carora trebuie
sa faca fata apeland la
finele si complexele
mecanisme de
adaptare de care, din
fericire dispune.
Motto: „Lumea e acea groapa mare care este plina
de cursele mortii.”
(Neagoe Basarab)
Cele mai stresante
meserii

Cele mai stresante meserii din

Romania: controlorul de trafic aerian,
urmat de medici, psihiatri, piloti si
directori. Exista insa si meserii
stresante „secrete“, nearomate, cum ar
fi cea de avocat sau de consultant.
Esenta vietii:
Somnul
 Somnul este de o
importanta
fundamentala pentru
sanatatea noastra, atat
pe plan fizic, cat si pe
plan mintal si afectiv. De
fapt, somnul reprezinta
o necesitate a vietii,
rolul sau in mentinerea
sanatatii fiind la fel de
important ca si cel al
aerului, alimentelor si
apei.
 Fiinta umana are nevoie in medie
de 8 ore de somn pe zi, iar cand
durata somnului este prelungita cresc
semnificativ atat atentia cat si
performantele intelectuale,
emotionale si fizice pe timpul intregii
zile.
 Nevoia de somn variaza
însa în functie de vârsta. Un
nou-nascut doarme în medie
20 de ore pe zi, un copil de 6
ani,10 ore, unul de 12 ani, 9
ore. Un adult are nevoie de 7-8
ore. Exista variatii destul de
mari fata de aceste medii. De
aceea, pentru a ne da seama
daca am dormit destul, expertii
din domeniul somnului au pus
la punct o regula simpla de
evaluare: daca în cursul zilei
urmatoare nu esti somnoros, ci
complet treaz si în forma,
atunci ti-ai asigurat necesarul
de somn în noaptea anterioara.
 Asa cum lipsa hranei este semnalizata prin senzatia
de foame si lipsa apei din organism este semnalizata prin
senzatia de sete, somnul insuficient este semnalizat prin
somnolenta din timpul zilei. ( „Men sana in corpore
sano”)
 Nu este obligatoriu.
Daca nu simtiti nevoia sa
dormiti, nu va fortati.
Unora le este suficient
somnul de noapte.Cofeina,
ceaiul si suplimentele cu
proprietati
neurostimulatoare (unele
produse termogenice, mai
ales cele care contin
efedrina, vitaminele,
produsele pentru slabit cu
structura amfetaminica).
Trebuie evitate cu 4-6 ore
inainte de culcare.Nicotina. Somnul din
Tigarile si alte produse
care contin nicotina sunt timpul zilei
 De ce ni se face somn
dupa ce mancam?
Cu totii ne bucuram de un pui de somn dupa ce
mancam la pranz intr-o zi libera. Celule din creier,
neuronii, care ne mentin in alerta se "sting" dupa ce
mancam.
Glucoza, adica zahar din mancare, poate opri
celulele din creier sa mai produca semnale pentru a ne
tine treji" formeaza o bariera contra neuronilor care
produc orexine - proteine minuscule care sunt vitale
pentru functionarea normala a starii constienta.
Alcoolul. Alcoolul grabeste
instalarea somnului. Din
nefericire, chiar in cantitati
reduse, el afecteaza ultima
parte a somnului.
 Mediul. Locul in
care doarme o
persoana trebuie sa fie
cat se poate de
confortabil(pentru
persoanele care adorm
greu se recomanda
culori ca roz
pal,verde,albastru,rosu Motto: „ Zgomotuleste
pal). Trebuie evitate
temperaturile mai obraznica dintre
extreme, lumina si intreruperi”
zgomotul. Zgomotul
este cea mai frecventa Schopenh
problema, care uneori
nu poate fi controlata;
impactul sau negativ
asupra somnului poate
 Fiziologia
somnului
Organismul omenesc este alcatuit în asa fel
încât fiecare organ are un timp al sau pentru
odihna si recuperare. Procesele reparatorii si
regenerative sunt însa maxime în timpul
somnului.
 Exista doua tipuri distincte de
somn:
1. Somnul fara vise. Acest tip se mai numeste somn
fara miscari oculare rapide (NREM – nonrapid eye
movement).
2. Somnul cu vise, cunoscut si sub numele de somn cu
miscari oculare rapide (REM – rapid eye movement).
 Ceasul biologic

Ceasul biologic al fiecarei persoane corespunde in mare

aproximatie cu ciclul unei zile,iar de fapt circadian inseamna
“aproximativ o zi". Ciclul de veghe si somn este strâns legat de
temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât
suntem mai activi; de partea cealalta, cu cât temperatura scade,
starea de somnolenta începe sa apara. Ritmurile corpului par a se
baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lunga pe
parcursul noptii si una scurta, la amiaza, când multi oameni
obisnuiesc sa doarma sau cel putin sa se odihneasca, oprindu-se
din alerta obisnuita celorlalte momente ale zilei.
Somnul afecteaza performantele
scolare

Somnul are implicatii profunde asupra

performantelor scolare ale copiilor.
O cantitate suficienta de somn este un factor
important in imbunatatirea abilitatilor de invatare
ale elevilor, cat si in minimizarea problemelor de
atentie si de hiperactivitate.
 Adormiti greu, aveti un somn agitat,
dimineata va simtiti mai obositi decat
seara? Daca da, este foarte posibil sa
fiti “beneficiarul” unei maladii care
prinde proportii pe intreg mapamondul:
insomnia.
 Disomnii
Boala
Insomnie
Somnului

Sindromul
Vorbitul
picioarelor
prin somn
neliniştite

Dereglări
ale somnului
SIDS Hipersomnie

Bruxism Parasomnii

Somnambu- Panica
lism nocturnă
 Sforaitul

Nu este neaparat
o dereglare, dar poate
fi una din simptomele
unei probleme acute
si poate cauza
probleme.
 Sforaitul s-a
intamplat sa decida si
pagini importante de
istorie. Caci din pricina
sforaitului Napoleon a
pierdut batalia
hotaratoare de la
Waterloo. Prin
inaintarea in varsta si
prin ingrasare,
Napoleon devenise un
mare sforaitor. Motiv
pentru care noptile lui
erau un chin, fiindca
din pricina sforaitului
nu se odihnea bine.
Dupa o noapte
Motto: Relaxati-va in
mod intermitent,
inducandu-va pe
aceasta cale stari de
calm, plecand de la
ideea ca numai
calmul este
stapanul miscarii si
al dezordinii.
 Bibliografie
1.FormulaAS, nr.11/2005
2.“Stresul si Relaxarea” Dr. Arcadie Percek,
editura TEORA
3.Gandul, nr.5/2006
4.www.doctor.info.ro
5.“Cum sa t aperi de stres” Patrick Legeron,
editura TREI
6.“Carticica stresului” Exley Helen, editura
Helen Exley
7.“Adevarul despre stres” Babbs Elizabeth,
editura RAO
8.Revista PERSPECTIV, nr. 2/2007
Proiect realizat de: Chirea Georgiana
Mariuta Alexandra
Clasa a XI-a BMI