Pentru colectarea probelor de audit, auditorii apelează la procedurile de
audit intern, grupate dupa cum urmeaza: după scopul urmărit: procedurile de evaluare a riscurilor, testele asupra controalelor interne şi procedurile de fond; după tipul lor: inspecţia registrelor contabile şi a documentelor justificative (verificarea documentară), inspecţia activelor corporale (inventarierea şi examinarea fizică), observarea, investigarea, confirmarea, recalcularea, reefectuarea şi procedurile analitice. INTERVIEVAREA PERSOANELOR IMPLICATE Este recomandabil ca înainte de culegerea propriu-zisă a probelor de audit, să se ia „Interviuri” de la personele implicate în derularea operaţiunilor implicate.
Conţinutul acestor interviuri diferă în funcţie de specificul activităţii din
structura auditată (aprovizionare, desfacere, resurse umane, gestionarea patrimonială, contabilitate etc) şi în funcţie de postul pe care îl ocupă persoana intervievată. EFECTUAREA TESTELOR
Constatările făcute de auditori în urma aplicării procedurilor de verificare
sunt înscrise în „foile de lucru” care sunt denumite şi teste. Prin intermediul acestor teste se culeg probe (dovezi) referitoare la respectarea procedurilor interne (teste de control) şi referitoare la existenţa unor erori sau fraude (teste ale detaliilor).
Mărimea eşantioanelor care se testează se stabileşte în funcţie de riscurile
specifice identificate în etapele precedente. FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI Acest document sintetizează în ordine logică şi cronologică etapele raţionamentului auditorului intern. Pentru fiecare deficienţă identificată referitoare la mecanismele şi procedurile controlului intern, pentru fiecare eroare, omisiune, insuficienţă, risc sau alte anomalii depistate, F.I.A.P cuprinde patru elemente: CONSTATAREA CAUZELE CONSECINŢELE RECOMANDĂRILE AUDITORILOR Pe baza FIAP se elaborează Raportul preliminar de audit intern care va fi analizat, completat, modificat sau validat în cadrul reuniunii de închidere a misiunii.
Acest raport preliminar este incomplet deoarece el nu a fost încă validat
împreună cu cei auditaţi, nu conţine răspunsurile celor auditaţi la recomandările auditorilor şi nu are anexat „Planul de acţiune" în care se precizează cine şi când va pune în aplicare recomandările acceptate de responsabilii activităţilor care au fost auditate. RAPORTUL DE AUDIT
De regulă, Rapoartele de audit intern sunt structurate în patru părţi:
a) Introducerea. Această parte a raportului este rezervată unor informaţii
generale şi de identificare, cum sunt: obiectivele, numele auditorilor, perioada auditata, durata misiunii, normele respectate, destinatarii raportului;
b) Sinteza şi sumarul constatărilor. Această parte a Raportului este
destinată conducerii superioare care nu are timpul necesar să citească întregul Raport. c) Rezultate de detaliu ale misiunii. Această parte a Raportului este destinată, în primul rând, conducătorilor din sectoarele auditate. Se prezintă: • constatările (faptele, cauzele şi consecinţele); • recomandările făcute; • răspunsurile la recomandări sau măsurile operative luate; • referiri la Planul de acţiune anexat la Raport; • alte observaţii ale auditorilor menite să evite eventualele neînţelegeri sau interpretări eronate. d) Constatările reprezintă rezultatele unui proces de comparare dintre: • situaţia dorită stabilită prin decizii ale conducerii; • situaţia de fapt identificată şi dovedită de auditor.
După stabilirea diferenţelor dintre aceste două situaţii se prezintă motivele
sau cauzele lor precum şi riscurile sau consecinţele acestor diferenţe. e) Concluzii. În această parte a raportului sunt exprimate opiniile auditorilor asupra ansamblului activităţilor auditate, asupra implicaţiilor globale şi de perspectivă ale constatărilor şi recomandărilor făcute. Se pot face referiri la concordanţa dintre obiectivele şi programele activităţii auditate şi cele ale entităţii în ansamblu. Se compară constatările misiunii curente cu cele ale misiunii precedente cu scopul de a putea aprecia preocupările conducerii pe linia ameliorării controlului intern. Se fac propuneri pentru demararea altor misiuni de audit intern în cadrul sectorului respectiv. Misiunile de audit intern se consideră încheiate numai când există certitudinea că toate recomandările au fost aplicate.
Pentru a-şi putea aprecia eficacitatea muncii lor, auditorii trebuie să
consemneze în „Dosarele de audit" informaţii referitoare la modul de aplicare a recomandărilor făcute. Aceste dosare sunt utile cu ocazia planificării şi organizării misiunilor următoare.