Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Contemporana
Istoria Contemporana
(1918 – Prezent)
Istoric
În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James
Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor în atom.
În aceeași perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul mecanicii cuantice,
avansează ipoteza conform căreia atomii sunt constituiți din protoni și neutroni.
James Chadwick (n. 20 octombrie 1891 – d. 24 iulie 1974) a fost
un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru
descoperirea neutronului.
Cercetările de la Cambridge
În 1932, Chadwick a făcut o descoperire fundamentală în domeniul fizicii nucleare: a
descoperit particula din nucleul atomului cunoscută astăzi sub numele de neutron,
datorită lipsei sarcinii electrice. Spre deosebire de nucleii de heliu(particulele alfa)
care sunt încărcate pozitiv, și deci sunt respinse de forțele electrice mari prezente în
nucleii atomilor grei, această nouă particulă ce poate genera dezintegrare atomică nu
trebuie să depășească nicio barieră electrică și este capabilă să penetreze și să
fisioneze nucleii celor mai grele elemente. Astfel, Chadwick a pregătit calea
spre fisiunea atomului de uraniu 235 și spre crearea bombei atomice. Pentru această
importantă descoperire, a primit Medalia Hughes a Societății Regale în 1932, și
ulterior și Premiul Nobel pentru Fizică în 1935.
Descoperirea lui Chadwick a făcut posibilă crearea elementelor mai grele
decât uraniul în laborator. Descoperirea sa l-a inspirat în mod deosebit pe Enrico
Fermi, fizician italian și laureat al premiului Nobel, să descopere reacțiile nucleare
aduse de neutronii încetiniți, și i-a condus pe Otto Hahn și Fritz Strassmann,
radiochimiști germani din Berlin, spre revoluționara descoperire a "fisiunii nucleare",
care a declanșat procesul de dezvoltare a bombei atomice.
Werner Karl Heisenberg (n. 5 decembrie 1901, Würzburg – d. 1
februarie 1976, München) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel
pentru Fizică în anul 1932, și unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat
mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară a Germaniei Naziste.
Lucrul în timpul războiului
Fisiunea nucleară a fost descoperită în Germania în 1938. Heisenberg a
rămas in Germania în timpul celui de-al doilea război mondial, lucrând
pentru regimul nazist. A condus programul german pentru arme și
energie nucleară, dar gradul cooperării sale la dezvoltarea armelor a
fost subiectul anumitor controverse istorice.
În septembrie 1941, la o conferință în Copenhaga, Heisenberg
dezvăluie existența programului lui Bohr. După întâlnire, prietenia lor
se oprește brusc; Bohr s-a alăturat Proiectului Manhattan. Germania nu
a reușit să producă bomba atomică.
Aplicații ale fizicii nucleare
Aplicațiile fizicii nucleare sunt foarte diverse. Aceasta este folosită în:
•Astrofizică: doar pentru explicarea formării corpurilor în univers și a apariției
materiei – nucleosinteza.
•Arheologie: se face datare radioactivă a artefactelor.
•Medicină: se studiază interacțiunea radioactivă cu țesuturile umane în vederea
găsirii de tratamente sau diagnosticare: radioterapie și radiologie.
•Producția de energie nucleară: centrale nucleare, sau tokamak și propulsie nucleară
termică.
•Domeniu militar: bombe atomice cu fisiune, bombe cu hidrogen și arme cu
proiectile radioactive.
Concluzie generală
În secolul XX, cele mai spectaculoase descoperiri s-au făcut în fizică:
radioactivitatea, razele X, teoria relativităţii, teoria cuantelor, razele cosmice,
structurile atomilor, fizica nucleară şi a particulelor. Astronomia a facut şi ea
descoperiri extraordinare privind compoziţia internă a stelelor, natura
galaxiilor,extinderea universului, originea meteoriţilor, radiaţiile cosmice,
quasarii, găurile negre. De asemeni, şi domeniul chimiei şi-a lărgit orizonturile
cunaosterii: se inventează materialele plastice şi sintetice, biochimia descoperă
anumite medicamente. În biologie apare teoria eredităţii şi teoria genelor.
Cibernetica şi informatica au apărut după al Doilea Război Mondial. Şi în
domeniul umanist s-au făcut numeroase progrese: se pun bazele psihologiei
individului şi societăţii, ştiinţele limbajului. Dacă până la cel de-al Doilea
Război Mondial, primatul în domeniul ştiinţei îl avea Germania, acum Statele
Unite ale Americii domină lumea.
Psihologia in perioada contemporană
Concret, ceea ce studiaza psihologul este modul de comportare a persoanei, toate
reactiile psihice: ce spune, actiunile sale, expresiile. Dar psihologul are nevoie si de
informatiile privind trairile interne, exteriorizate prin marturii verbale, prin descrieri. In
masura in care acestea concorda la multe persoane ele sunt importante. Pe baza lor, ca
si prin referinte la ambianta sociala ori la unele particularitati ale organismului putem
gasi explicatii valabile.
Pentru a utiliza un termen mai cuprinzator, vom spune ca psihologia studiaza conduita
umana, actiunile si cauzele care se traduc direct sau indirect in comportare (fie imediat,
fie tardiv). Termenul conduita cuprinde atat comportamentul exterior, cat si cel interior.
Psihologia poate interveni in numeroase domenii de activitate in care
factorul uman are un rol decisiv; putem vorbi astfel nu doar de importanta
teoretica a psihologiei, ci si de importanta ei practica. Am vazut in
descifrarea ramurilor psihologiei, existenta unei serii de domenii ale
psihologiei aplicate, practice. Atat in practica medicala, in invatamant sau in
procesul de productie, competenta psihologului a putut interveni cu succes.
In competitiile sportive, sfaturile psihologului sunt din ce in ce mai mult
apreciate. La fel, in pregatirea militara, in ancheta judiciara. „Psihanalistul„
„psihoterapeutul' au ajuns sa concureze in popularitate medicul (in tarile
occidentale). Astfel, psihologia are perspective largi. Succesele ei sunt insa
conditionate de un progres teoretic continuu, care presupune o metodologie
de cercetare, cat mai riguroasa.
Date statistice privind expansiunea psihologiei in lume.