Sunteți pe pagina 1din 10

Teoria generației spontane

Teoria generației spontane este o teorie


științifică depășită care afirma că unele
organisme vii iau naștere din materie moartă.
În general se considera că mucegaiul sau
viermii apar din materie neînsuflețită. Teoria
generației spontane a fost un
concept aristotelic și în prezent originea
vieții din punct de vedere științific este
explicată prin abiogeneză.
Generatia spontana. Cea mai veche conceptie despre
aparitia vietii pe Pamânt este Teoria Generatiei
Spontane, sustinuta si exprimata în doctrina lui
Democrit, preluata de Aristotel. Potrivit acesteia, viata
este rezultatul actiunii fortelor mecanice ale naturii.
Aparitia initiala a fortelor vii sau nasterea lor spontana
din apa si namol s-ar datora unei combinatii
întâmplatoare, mai precis este rezultatul întâlnirii si
unirii celor mai mici particule de pamânt umed cu
atomii focului. Teoria a ramas în picioare pâna în
secolul al 19-lea când a fost combatuta de experientele
lui Louis Pasteur.
Democritos (în greaca veche Δημόκριτος, Democritos; n. anii 460
î.e.n. Abdera, Grecia – d. anii 360 î.e.n.) a fost
un filosof grec presocratic.
Democrit este un important filozof grec, descendent al unei bogate
familii din Abdera, Tracia. Democrit a călătorit mult
(prin Grecia, Egipt și Persia), a revenit apoi în cetatea natală unde a
devenit celebru prin vastitatea și enciclopedismul cunoștințelor sale.
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322
î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, clasic al
filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși
bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras
concluziile necesare din filozofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu
siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de
sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filozofice ca Metafizica,
Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor
naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.
- Cum de apar viermi în organismele moarte ce putrezesc?
- Dar omizi pe frunze?
- Dar broaşte într-un lac format de ploaie?
- Apar spontan acolo unde sunt îndeplinite condiţiile naturale
specifice fiecărui tip de animal?
Astfel spune cea mai veche ipoteză existentă despre apariţia indivizilor
anumitor specii de animale. Purtând numele de teoria generaţiei
spontane, ea îşi are originile în Grecia Antică, acum două milenii şi
jumătate. Ştim în prezent că teoria este complet greşită: fiecare
organism, chiar dacă vorbim de un vierme, o omidă sau o broască,
apare dintr-un ou al respectivei specii care a ajuns cumva în acel loc.
Dar nu apare spontan. Ceva mai târziu vă voi spune cine şi când a
demontat teoria generaţiei spontane...
Teoria generaţiei spontane nu se referă la apariţia primei celule de
viaţă în mod spontan, ci la teoria că, în anumite condiţii de mediu,
pot apărea în mod spontan exemplare din anumite specii (iar nu
specii noi). Această teorie poate fi înţeleasă, de pildă, astfel: dacă se
formează un lac după ploaie, în lac apar din nimic, spontan, broaşte
şi peşti. Teoria mai sugerează şi că dacă laşi carnea să se altereze, în
ea se vor dezvolta în mod automat viermi. De asemenea, se mai
susţinea şi ideea că dacă se depozitează porumb într-un hambar,
acolo vor apărea din senin şoareci.
Este evident pentru orice om care trăieşte în secolul al
XXI-lea că teoria este o bazaconie. Şoarecii nu apar din
senin în hambar, ci sunt aduşi pe lume ca orice
mamifer de o şoricioaică ascunsă în respectivul pătul.
Peştii şi broaştele nu apar "din senin" în lacul nou
format, ci sunt rezultatul logic al existenţei unui lanţ
trofic în cadrul căruia peştii sunt hrana unor păsări care
răspândesc icrele acelor peşti pe o suprafaţă de mari
dimensiuni. Iar viermii din carnea alterată nu apar
spontan, ci sunt larve ale unor insecte care au depus
ouă în respectivul mediu. Teoria aceasta a fost
combătută încă înainte de Louis Pasteur de
către Francesco Redi, în anul 1668. Aşadar vorbim
despre o teorie demult apusă.
Francesco Redi a fost cel care a realizat primul
experiment din biologie pe acest subiect. Aşa a început
biologia ca ştiinţă modernă, după fizică, dar înaintea
chimiei.
Mersi de atenție!

S-ar putea să vă placă și