Lucrul individual

Obiectul de studiu: Macroeconomie

Tema: Consumul. Factorii ce determină

mărimea şi structura consumului.

Executat:
 Consumul. Factorii ce determină mărimea şi structura consumului.

• Consumul reprezintă actul final al activitatii si miscarii economice, prin intermediul caruia se asigura
existenta oamenilor, satisfacerea unor nevoi generale de consum ale societatii si diferite conditii pentru
dezvoltarea personalitatii umane.
• De volumul, structura si calitatea bunurilor si serviciilor de consum depind realizarea echilibrului fiziologic
necesar vietii si dezvoltarii aptitudinilor fizice si intelectuale ale oamenilor.
• Prin consum se recunoaste utilitatea produselor si serviciilor si utilitatea factorilor de productie consumati, pe
aceasta baza, se confera dreptul la recompensarea factorilor de productie pentru aportul adus la crearea
produsului national.
• Consumul da sens nu numai productiei bunurilor de consum ci si productiei bunurilor de productie. Acesta
din urma sa justifica numai in masura in care devine mijloc pentru productia bunurilor de consum.
Consumul se clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) dupa modul de procurare a bunurilor de consum:
- autoconsum;
- consum de marfuri.
b) dupa destinatia produselor si serviciilor care fac obiectul consumului se disting:
- consum de bunuri alimentare;
- consum de bunuri nealimentare;
- consum de servicii.
c) dupa natura obiectului consumului:
- consumul material;
- consum nematerial (servicii).
d) dupa durata in care bunurile se consuma:
- consum de bunuri de folosinta curenta;
- consum de bunuri de folosinta indelungata.
e) dupa sursa de formare si finantare se distinge:
- consum privat sau personal;
- consum final public.
 Ca rezultat al aspiratiilor permanente ale omului spre progres si civilizatie 242c23c si al
cuceririlor in domeniul dezvoltarii productiei ansamblul nevoilor de consum este larg si elastic, intr-
o continua amplificare. Se apreciaza ca nevoile umane sunt nelimitate, in sensul ca imediat ce unele
sunt satisfacute, alte nevoi noi incep sa le ia locul. Drept urmare, o mare parte a nevoilor apar la
inceput doar ca simple aspiratii sau dorinte nedefinite, ca nevoi potentiale, transformandu-se in
nevoi reale odata cu aparitia produselor prin care ele pot fi satisfacute.

Necesitatile umane si ale societatii, in general, au o anumita structura, sunt corelate intre ele, se
formeaza si se manifesta in interactiune cu resursele si posibilitatile individuale si colective si sunt
supuse unor permanente schimbari:

- nevoi legate de protectia mediului ambiant,

- ocrotirea sanatatii publice,
- asigurarea nivelului de instruire,
- functionarea administratiei de stat in sensul cel mai larg,
- apararea ordinii si a statului etc.
 Cercetarea tipologiei trebuintelor a inregistrat progrese insemnate in sistematizarea teoretica, in gruparea si clasificarea lor pe temeiul unor
criterii tot mai riguros determinate.
1. In functie de natura trebuintelor sau continut:
• Nevoi fizice, sociale, intelectuale;
• Nevoi naturale (biologice sau fiziologice), sociale;
• Nevoi economice, tehnice, politice, juridice.
2. In functie de subiectii purtatori de trebuinte:
• Nevoi individuale;
• Nevoi sociale sau de grup.
3. In functie de timpul in care nevoile se manifesta si se satisfac:
• Zilnice, saptamanale, trimestriale, anuale;
• Curente (permanente), periodice, rare.
4. In functie de posibilitatile de satisfacere:
• Solvabile; partial solvabile; insolvabile;
• Posibilitati certe; incerte; fara posibilitati.
5. In functie de natura bunurilor si/ sau valorilor cu care se satisfac:
• Nevoi care se satisfac cu bunuri materiale;
• Nevoi care se satisfac cu servicii materiale;
• Nevoi care se satisfac cu valori spirituale.
Data fiind complexitatea sa, nevoia este influentata de o multitudine de factori:
v Factori obiectivi - factori legati de productie si investitii, de dimensiunile si structurile demografice, de conditiile concrete de munca si de viata ale intregii
societati - determina sistemul de ansamblu al nevoilor la nivelul societatii.
v Factori subiectivi, care determina nivelul si caracterul nevoilor individuale - influenteaza nevoia se impun, indeosebi, prin fenomene de ordin psihologic si
sociologic, care contribuie la nuantarea anumitor nevoi, generand aspecte specifice de satisfactie in functie de gradul de intelegere al fiecarui individ a propriilor nevoi, precum
si potrivit statutului social al acestuia.
Ierarhizarea nevoilor de consum
• In 1960, Daniel Katz realiza o abordare functionala a atitudinilor consumatorului, stabilind ca, in general, acestea actioneaza intr-o arie atitudinala exprimabila prin
existenta a patru functii:
• - utilitara - asociata cu tot ce este bun, folositor si recunoscut ca atare in societate, in cadrul ei primeaza nevoile fiziologice si de protectie sociala. Legea satisfactiei
consumatorului rezulta din exercitarea cu precadere a functiei utilitare.
• - orientarile valorice si cultura consumatorului - este exprimabila prin aspiratia de proportionalitate, armonie estetica si sociala, armonia cu mediul etc. Este
vorba de acele insusiri ale obiectului ce genereaza reactii afective. Consumatorul va aprecia intotdeauna pozitiv armonia intre aspectul exterior al produselor si mediul de
intrebuintare al acestora.
• - de autoaparare - angajeaza automotivarea oricarei actiuni si asumarea responsabilitatii pentru orice achizitie facuta. Cu alte cuvinte, fiecare consumator isi va
motiva decizia de cumparare preocupandu-se sa evite cat mai mult riscurile. In literatura de specialitate se identifica cinci tipuri de risc care intra in aria de interes a
consumatorilor: functional, financiar, fizic, psihologic si social.
• Riscul functional - produsul nu va atinge performantele asteptate;
• Riscul financiar - produsul nu-si va merita pretul;
• Riscul fizic - produsul ar putea fi periculos sau daunator;
• Riscul psihologic - produsul nu va indeplinii nevoile psihologice de pretuire de sine sau de autoatractivitate;
• Riscul social - produsul nu va fi acceptat de altii.
• - de organizare a cunoasterii - presupune asigurarea unui sistem informational propriu, capabil sa capteze informatii adecvate si sa ofere raspunsuri la numeroasele
intrebari ce si le pune consumatorul premergator deciziei de cumparare. Exemplu de intrebari:
• Ce este favorabil; dar nefavorabil?
• Care vor fi avantajele achizitiei?
• In ce masura produsul X, serviciul Y etc. va putea satisface trebuintele proprii sau ale familiei? si multe altele.
 Factorii subiectivi, au in vedere inclinatiile psihologice ale oamenilor:

- dorinta oamnilor de a-si constitui o rezerva baneasca pentru situatii neprevazute. Acest lucru determina o anumita diminuare a cheltuielilor pentru
consumul curent in favoarea unui consum viitor;
- mobilul constituirii unor rezerve banesti (economii) pentru asigurarea batranetii;
- dorinta oamenilor de a obtine in viitor venituri din dobanzi sau profituri pe seama participarii la proiecte de afaceri in prezent;
- instinctul oamenilor de ridicare a standardului de viata, pe seama maririi treptate a cheltuielilor de consum, prin folosirea rezervelor banesti
acumulate in timp;
- senzatia de independenta si libertate de miscare a indivizilor pe care ti-o creeaza existenta unei mari sume de bani economisiti;
- dorinta de a lasa avere mostenitorilor;
- inclinatia unor persoane de a-si satisface pur si simplu zgarcenia, adica inhibitiile lipsite de temei rational, dar persistente, in fata actului de a
cheltui venitul disponibil;
- dorinta de a-si asigura resurse pentru investitii fara a face datorii si fara a recurge la piata monetara sau la piata capitalurilor;
- setea de propasire, adica dorinta de a-si asigura un venit in crestere treptata fapt de determina constituirea de economii.
 Factorii subiectivi, au in vedere inclinatiile psihologice ale oamenilor:

- dorinta oamnilor de a-si constitui o rezerva baneasca pentru situatii neprevazute. Acest lucru determina o anumita diminuare a cheltuielilor pentru
consumul curent in favoarea unui consum viitor;
- mobilul constituirii unor rezerve banesti (economii) pentru asigurarea batranetii;
- dorinta oamenilor de a obtine in viitor venituri din dobanzi sau profituri pe seama participarii la proiecte de afaceri in prezent;
- instinctul oamenilor de ridicare a standardului de viata, pe seama maririi treptate a cheltuielilor de consum, prin folosirea rezervelor banesti
acumulate in timp;
- senzatia de independenta si libertate de miscare a indivizilor pe care ti-o creeaza existenta unei mari sume de bani economisiti;
- dorinta de a lasa avere mostenitorilor;
- inclinatia unor persoane de a-si satisface pur si simplu zgarcenia, adica inhibitiile lipsite de temei rational, dar persistente, in fata actului de a
cheltui venitul disponibil;
- dorinta de a-si asigura resurse pentru investitii fara a face datorii si fara a recurge la piata monetara sau la piata capitalurilor;
- setea de propasire, adica dorinta de a-si asigura un venit in crestere treptata fapt de determina constituirea de economii.
 BIBIOGARFIE

1. http://www.stiucum.com/economie/economie-politica/310/consumul94698.php
2. http://www.statistica.md/public/files/SeminareConferinte/Seminar26oct2007/Not_inf_mas_saraciei_ro.pdf
3. http://www.stiucum.com/economie/economie-comerciala/Consumul-consumatorii-si-socie34223.php
4. https://conspecte.com/Macroeconomie/consum-venit-investitii.html
5. http://www.qreferat.com/referate/economie/Consumul633.php