INSTITUȚIILE

UNIUNII EUROPENE
Studenți:
Mureșan Sonia Fechete Renate
Somogyi Adelina Viski Melinda
Berce Delia Duca Vlăduț
 CUPRINS

• 1.Instituțiile Uniunii Europene

• 2.Banca Centrală Europeană
• 3.Curtea Europeană de Conturi
• 4. Curtea Europeană de Justiție
• 5.Comitetul Economic și Social
• 6.Comitetul Regiunilor
 INTRODUCERE
CARACTERISTICI ALE INSTITUȚIILOR
EUROPENE

Caracterul de originalitate al UE rezidă și în

faptul că principiul separării puterilor în stat nu
se regăsește în structura instituțională a UE; cu
excepția puterii juridice (incredințată Curții de
Justiție)
 În conformitate cu Tratatele, fiecare instituție
trebuie să-și exercite puterile ,,în condițiile și
pentru scopurile pentru care a fost creată,,

Echilibrul instituțional se reflectă în procedura

aleasă în momentul în care se ia o decizie.
 Structura instituțională a UE:
• Consiliul Uniunii Europene
• Comisia Europeană
• Parlamentul European – PE
• Curtea Europeană de Justiție – CEJ
• Curtea de Conturi a UE
Consiliul European
Ombudsmanu-ul european -
Mediatorul european (Avocatul poporului)
 Instituțiile UE – create prin TCE

Conform Art 7 TCE:

Sarcinile care revin Comunității vor fi realizate
prin intermediul următoarelor instituții:
• Parlamentul European
• Consiliul UE (Consiliul de Miniștrii)
• Comisia Europeană
• Curtea Europeană de Justiție
• Curtea de Conturi
+ Consiliul European
2.Consliul și Comisia vor fi asistate de un Comitet
Economic și Social și un Comitet al Regiunilor,
care vor acționa în calitate de organisme
consultative.
ANSAMBLUL INSTITUȚIONAL AL UE
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
• Sediul central: Frankfurt
• Înființare: 1 iunie 1998
• Președinte: Mario Draghi

Banca a fost înființată la 1 iunie 1998, ca

urmare a Tratatului de la Amsterdam. Actualul
președinte al BCE este Mario Draghi. BCE
colaborează cu băncile centrale din toate cele
28 de state membre ale Uniunii Europene.
MARIO DRAGHI
BCE stabilește cadrul cooperării dintre băncile
centrale ale celor 19 state membre care au
adoptat moneda unică și alcătuiesc
împreună zona euro.
BCE are ca obiectiv menținerea inflației la un
nivel inferior, dar apropiat de 2%. BCE are
dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de
bancnote, drept obținut prin Tratatul de la
Maastrich.
Pentru a putea să lucreze eficient, BCE nu are
voie să depindă de puterea politică, o
chestiune pe care criticii o aduc deseori în
discuție. BCE a fost creată după modelul
Băncii Federale Germane Deutsche
Bundesbank.
Euro, moneda unică europeană, a fost lansată în
ianuarie 1999
 State membre ale UE care utilizează
euro
• Austria • Letonia
• Belgia • Lituania
• Cipru • Luxemburg
• Estonia • Malta
• Finlanda • Portugalia
• Franța • Slovenia
• Germania • Slovacia
• Grecia • Spania
• Irlanda • Țările de Jos
• Italia
 State membre ale UE care NU
utilizează euro
• Bulgaria
• Republica Cehă
• Croația
• Danemarca
• Polonia
• Regatul Unit
• România
• Suedia
• Ungaria
 Organe de decizie

Consiliului Guvernatorilor BCE este alcătuit din

membri ai Comitetului executiv (șase
membri) plus guvernatorii băncilor
naționale ce fac parte din zona euro (17
membri)
 Principalele responsabilități ale Consiliului
guvernatorilor:

• stabilirea politicii monetare a zonei euro,

respectiv luarea de decizii referitoare la ratele
dobânzilor reprezentative ale BCE;
• adoptarea orientărilor și luarea deciziilor
necesare executării atribuțiilor încredințate
Eurosistemului.
Consiliul guvernatorilor se reunește, de regulă,
de două ori pe lună, în prima și a treia zi de
joi a lunii în clădirea Eurotower din Frankfurt
pe Main, Germania.
Comitetul executiv al BCE este ales la fiecare 8
ani și este format dintr-un președinte, un
vicepreședinte și alți patru membri.
Comitetul executiv decide ocupațiile BCE și este
ales la recomandarea consiliului BCE. Toți
membrii sunt numiți de Consiliul European în
baza unei decizii adoptate cu majoritate
calificată.
Consiliul general este alcătuit din președintele
BCE, vicepreședintele BCE și guvernatorii
băncilor centrale naționale (BCN) ale celor 27
de state membre ale UE.
 În concordanță cu prevederile Statutului
Sistemului European al Băncilor Centrale și al
Băncii Centrale Europene, Consiliul general va
fi dizolvat după ce toate statele membre ale
UE vor fi adoptat moneda unică.
 Banca Centrală Europeană are un capital
subscris de 5 miliarde de euro, capital deținut
de băncile centrale naționale.
Băncile centrale care nu fac parte din Zona
Euro sunt obligate să participe cu un procent
mai mic la capitalul social.
 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Banca Naţională a României este banca centrală

a României.
Este o instituţie publică independentă, cu sediul
central în municipiul Bucureşti.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea
României la Uniunea Europeană, Banca
Naţională a României a devenit membră a
Sistemului European al Băncilor Centrale
(SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al
Consiliului General al Băncii Centrale Europene
(BCE).
Banca Naţională a României are dreptul exclusiv
de emisiune, fiind singura instituţie autorizată
să emită însemne monetare, în baza unui
program de emisiune dimensionat în funcţie
de nevoile reale ale circulaţiei băneşti.
Banca Naţională a României ţine în evidenţele
sale contul curent general al Trezoreriei
statului, deschis pe numele Ministerului
Finanţelor Publice. Prin lege, este interzisă
finanţarea directă a instituţiilor publice de
către autoritatea monetară sau accesul
privilegiat al acestora la resursele instituţiilor
financiare.
CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI
Curtea Europeană de Conturi a fost înfiinţată în
anul 1977, dar fără a fi din punct de vedere
strict juridic o instituţie comunitară până la
intrarea în vigoare a Tratatului de Uniune
Europeană (1 noiembrie 1993.)
Curtea de Conturi poate stabili camere interne,
care să adopte unele categorii de rapoarte sau
avize).
 Potrivit Tratatului instituind Comunitatea
Europeană, Curtea Europeană de Conturi are ca
principală atribuţie verificarea conturilor şi a
execuţiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul
scop de a îmbunătăţi gestionarea resurselor
financiare şi informarea cetăţenilor Europei cu
privire la utilizarea fondurilor publice de catre
autorităţile cu responsabilităţi de gestiune.
Curtea Europeană de Conturi garantează astfel
cetăţenilor europeni că bugetul UE a fost
gestionat şi executat corect şi în modul cel mai
eficient posibil.

Curtea Europeană de Conturi este formată din

27 membri provenind din cele 27 State
Membre şi numiţi pentru un mandat de 6 ani.
Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi şi
au experienţă în domeniul auditării finanţelor
publice.
Rolul Curţii de Conturi este acela de a controla
dacă veniturile şi cheltuielile din bugetul
comunitar au fost legal obţinute şi utilizate şi
dacămanagementul financiar al Uniunii
Europene a corespuns programului stabilit la
începutul anului pentru care se efectuează
controlul.
 Independenţa Curţii Europene de Conturi în
raport cu alte instituţii Comunitare şi cu Statele
Membre garantează obiectivitatea activităţii
sale de audit.
Curtea de conturi are deplina libertate în ceea ce
priveşte organizarea şi planificarea activităţii
sale de audit şi publicarea rapoartelor.
 Curtea de Conturi nu are prerogative
jurisdicţionale.
În cazul în care auditorii descoperă nereguli,
inclusiv fraudă, organismele comunitare
competente sunt informate neîntarziat spre a
lua măsurile necesare.
Cum lucrează Curtea de Conturi?
Ea efectuează 3 tipuri de audit:

• Audit financiar - examinează conturile

pentru a verifica dacă acestea reflectă cu
acuratețe situația financiară, rezultatele și
fluxurile de numerar din exercițiul financiar
încheiat.
• Audit de conformitate - verifică dacă
tranzacțiile financiare respectă regulile.
• Audit al performanței - verifică dacă
finanțarea UE își atinge obiectivele utilizând
cât mai puțin resurse, într-un mod cât mai
economic.
CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE

LUXEMBURG
Curtea Europeană de Justiție este Curtea Supremă
a Uniunii Europene.

• Își are sediul in Luxemburg

• Înfiinţată în 1952
• Are rolul de a asigura uniformitatea
interpretării şi aplicării dreptului comunitar
• Are competenţa de a soluţiona litigii care
implică statele membre, instituţii comunitare,
companii sau persoane fizice din spaţiul UE.
Jurisdicţia sa acoperă numai problemele
specifice legate de aplicarea Tratatelor
Comunităţii şi ale Uniunii.
Curtea Europeană de Justiţie îndeplineşte
următoarele funcţii:

-soluţionează litigiile dintre statele membre;

-interpretează acordurile şi tratatele internaţionale;
-ia decizii preliminare cu privire la valabilitatea şi
legalitatea deciziilor formulate de instanţele
naţionale
-are dreptul de a impune penalităţi statelor membre
pentru nerespectarea deciziilor Curţii (în
conformitate cu Tratatul de la Maastricht).
Curtea este formată din 27 judecători, delegaţi de
către guvernele statelor membre pe un termen
de 6 ani (un stat membru – un judecător).

Judecătorii sunt ajutaţi în activitatea lor de 8

avocaţi generali.
Avocaţii generali, ca şi judecătorii, sînt numiţi
pentru o perioadă de şase ani.
Tribunalul de Primă Instanţă (TPI)

Începând cu 1989, Curtea de Justiţie este asistată

în activitatea sa de către Tribunalul Primei
Instanţe, la rîndul său compus din 15 judecători.
Aceasta are ca scop o folosire mai bună a CEJ de
funcţionarii Comunităţii Europene şi cetăţenii
europeni şi distribuirea mai corectă a capacităţii
de lucru între Curtea Europeană de Justiţie şi
Tribunalul Primei Instanţe.
 Procedura de examinare a cazului

Cazurile sînt înaintate către CEJ prin trei căi:

1. de către curţile naţionale în conformitate cu
procedurile stabilite în art. 234 TCE;
2. acţionarea în judecată a statelor membre de
către Comisia Europeană (art. 226);
3. acţionarea în judecată a unui stat membru de
către alt stat membru (art. 227).
Procedura de examinare a unui caz este
următoarea:

La prima etapă, cererile pentru acţiune directă

sunt prezentate Curţii, fiind înregisrate de către
registrator. După ce face cunoştinţă cu
documentele, preşedintele Curţii transmite cazul
către una din cele 6 camere şi numeşte un
judecător responsabil pentru caz.
La cea de-a doua etapă, judecătorii şi avocaţii
generali pot interoga reprezentanţii ambelor
părţi. Apoi Curtea face o analiză a raportului
preliminar prezentat de judecător, introducînd
amendamente şi luînd o decizie finală în
legătură cu cazul prin votul majorităţii. Opinia
şi decizia sa sunt apoi publicate în Raportul
Cazurilor la Curtea de Justiţie şi Curtea de
Primă Instanţă în toate limbile oficiale ale UE.
Ca o concluzie referitoare la CEJ, putem constata
astfel faptul că CEJ, față de unele Curți
Constituționale Naționale extrem de influente,
precum Supreme Court în SUA sau Curtea
Constituțională Federală Germană sau
Consiliul Suprem al Magistraturii din România,
dispune de o putere mult mai mare, dând
impulsuri decisive procesului de integrare.
COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL
EUROPEAN
Comitetul Economic și Social European (CESE)
este un organism consultativ al UE format din
reprezentanți ai organizațiilor lucrătorilor și
angajatorilor și ai altor grupuri de interese
Președinte: Georges Dassis
Membri: 350 de reprezentanți, din toate țările UE
Înființare: 1957
Sediu: Bruxelles (Belgia)
Site: Comitetul Economic și Social European
CESE îndeplinește trei misiuni principale:

-garantează că politicile și legislația UE se

adaptează condițiilor economice și sociale
-promovează o Uniune participativă
-promovează valorile integrării europene
• Componență:

Membrii CESE reprezintă angajatorii și

lucrătorii, precum și grupurile sociale de
interes din toată Europa.
Sunt desemnați de guvernele naționale și
numiți în funcție de Consiliul UE pentru un
mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit.
CESE își alege președintele și doi
vicepreședinți pentru un mandat de doi ani și
jumătate.
CESE este consultat de Parlamentul European, de
Consiliul UE și de Comisia Europeană pe o gamă
largă de subiecte.

Membrii săi lucrează pentru Uniunea Europeană,

fiind independenți față de guvernele naționale.
 Reuniunile sunt pregătite de către
secțiunile specializate ale CESE și de comisia
consultativă pentru mutații industriale.

CESE menține legătura cu consiliile economice și

sociale existente la nivel regional și național, în
special pentru a face schimb de informații și
pentru a discuta anumite chestiuni.
 Comitetul se bucură de un înalt grad de
autonomie în organizarea și funcționarea sa.

• Comitetul își desemnează Președintele și Biroul

din rândul membrilor săi;
• Comitetul își adoptă regulamentul de
procedură;
• Acesta se poate reuni din proprie inițiativă;
• Pentru a-l ajuta la pregătirea avizelor sale,
acesta dispune de secțiuni specializate pe
diversele domenii de activități ale UE.
 CESE le oferă grupurilor de interese din Europa
- sindicate, angajatori, fermieri - posibilitatea de a
se exprima oficial în legătură cu propunerile
legislative ale UE.
În medie, CESE elaborează anual 170 de avize şi
documente consultative.
• Rol: organism consultativ reprezentând autoritățile
locale și regionale din Europa

• Președinte: Markku Markkula (FI-PPE), membru

al Consiliului municipal Espoo (Finlanda)

• Membri: 350 de reprezentanți, din toate țările UE

• Înființare: 1994

• Sediu: Bruxelles (Belgia)

• Site: Comitetul Regiunilor

 Comitetul Regiunilor (CoR) este un organism
consultativ al UE, format din reprezentanți ai
celor 28 de state membre, aleși la nivel local și
regional. Prin intermediul CoR, aceștia își pot
exprima în mod direct opiniile cu privire la
legislația UE care are impact asupra regiunilor și
orașelor.
 Ce face CoR?

• CoR le oferă regiunilor și orașelor

posibilitatea de a se implica oficial în
procesul legislativ al UE, asigurându-se că
punctele de vedere și nevoile autorităților
locale și regionale sunt respectate:
 Comisia Europeană, Consiliul UE și
Parlamentul European trebuie să consulte
CoR atunci când elaborează acte
legislative în domenii care intră în
competența autorităților locale și regionale
precum sănătatea, educația, ocuparea
forței de muncă, politica socială,
coeziunea economică și socială,
transportul, energia și combaterea
schimbărilor climatice

Dacă nu este consultat, CoR poate sesiza

Curtea de Justiție
Din momentul în care primește o propunere
legislativă, Comitetul pregătește și adoptă
un aviz pe care îl transmite apoi tuturor
instituțiilor europene relevante,

De asemenea, CoR poate emite avize și din

proprie inițiativă
 Componență

Membrii CoR sunt reprezentanți aleși din

cadrul autorităților locale sau regionale.
Fiecare țară desemnează ce membrii
dorește. Aceștia sunt numiți în funcție de
către Consiliul UE pentru un mandat de 5
ani, care poate fi reînoit.
Numărul de membri din fiecare țară depinde
de mărimea populației.
Membrii provenind dintr-o țară formează
delegația națională care reflectă echilibrul
politic, geografic, regional și local al țării
respective.
 Fiecare membru poate decide să facă
parte dintr-un grup politic în cadrul CoR. În
prezent, există cinci grupuri reflectând o
serie de afilieri politice: Partidul Popular
European (PPE), Partidul Socialiștilor
Europeni (PSE), Grupul Alianței Liberalilor
și Democraților pentru Europa (ALDE),
Grupul Alianța Europeană (AE) și Grupul
Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
(CRE).
Membrii au, de asemenea, posibilitatea de
a alege să nu facă parte dintr-un grup
politic, dacă doresc acest lucru (neafiliați).

CoR numește un președinte din rândul

membrilor săi pentru un mandat de doi ani
și jumătate.
 Cum lucrează CoR?

CoR numește un raportor (unul din

membrii săi) care consultă părțile
interesate și pregătește avizul. Textul este
discutat și adoptat de comisia din cadrul
CoR care se ocupă de domeniul politic
respectiv.
Avizul este ulterior prezentat în sesiune
plenară tuturor membrilor, care îl pot
modifica și apoi adopta prin vot. În cele din
urmă, avizul este transmis tuturor
instituțiilor relevante ale UE.

În fiecare an, se organizează până la 6

ședințe plenare, în cadrul cărora se adoptă
avize referitoare la 50-80 de proiecte
legislative.
 CoR și cetățenii

CoR încurajează participarea la toate

nivelurile, de la autorități regionale și locale
la simpli cetățeni. Autoritățile regionale și
locale, asociațiile, ONG-urile, experții și
cadrele universitare pot participa la
sondaje, consultări și evenimente on-line.
 Concursul „Regiunea europeană
întreprinzătoare” se adresează tuturor
regiunilor cu competențe politice, în timp ce
concursurile de teze vizează cadrele
universitare.
CoR dispune de mai multe rețele, care le
permit regiunilor și orașelor din UE să facă
schimb de bune practici, să lucreze
împreună și să contribuie la dezbaterile
europene pe teme precum creșterea și
ocuparea forței de muncă, dezvoltarea și
subsidiaritatea, combaterea schimbărilor
climatice și cooperarea transfrontalieră.
 Autoritățile locale și regionale pot semna
și Carta privind guvernanța pe mai multe
niveluri în Europa, care contribuie la o mai
bună promovare a legitimității și
responsabilității orașelor și regiunilor în
implementarea politicilor publice ale UE.
 CONCLUZII
Instituțiile Uniunii Europene sunt intercorelate si
complementare:
• Parlamentul reprezintă garantul democrației in
UE;
• Consiliul, in care statele membre sunt
reprezentate la nivel de miniștri sau, in cazul
Consiliului European, la nivelul șefilor de state si
de guverne dețin puterea de decizie;
• Comisia, cu rol de apărător al tratatelor, dispune
de puteri de inițiativă legislativă si executive;
• Curtea de Justiție, soluționează problemele de
drept si veghează asupra respectării tratatelor;
• Curtea de Conturi, care controlează aspectul
financiar al activității instituțiilor comunitare;
• Organisme consultative, care exprimă
interese economice, sociale si regionale.
 CUVINTE CHEIE

• BCE
• Buget
• Jurisdicție
• Curtea de Conturi
• Georges Dassis
• CoR