STRATEGII COMUNITARE

DE PREVENŢIE A CARIEI
DENTARE PRIN METODE
DE FLUORIZARE

Prof. Univ. Dr. STELA CARMEN HANGANU

 OBIECTIVELE OMS PENTRU
SĂNĂTATEA ORALĂ

2010 2025
5 – 6 ani 90 % dinţi indemni
12 ani CAO max. 2 CAO max. 1
20 ani 75 % fără carii 90 % fără carii
75 % fără afecţiuni 90 % fără afecţiuni
parodontale prodontale
75 % din populatia tanara sa aiba suficiente cunostinte privind
etiologia si prevenirea afectiunilor oro-dentare, pentru a-si putea
stabili singura un diagnostic si atitudinea preventiva

Evidenţa computerizată a datelor epidemiologice

 FLUORIZAREA
Teoria raţionalismului aplicată utilizării
fluorului în stomatologie trebuie să reprezinte
un ghid pentru profesionişti, pacienţi şi
autorităţile din domeniul sănătăţii publice.
Aceasta se referă la:

 cunoaşterea dinamicii cariei dentare;

 înţelegerea mecanismelor de acţiune ale fluorului;

 cunoaşterea farmacocineticii fluorului;

 cunoaşterea efectelor toxicologice ale fluorului.

Obiectivele fluorizarii
sa nu producem niciun rau pacientului;

prevenirea cariei dentare;

oprirea din evolutie a cariei dentare;

remineralizarea leziunilor carioase

incipiente .
OBIECTIVELE FLUORIZARII

1. Sa nu producem 3. Oprirea in evolutie a cariilor

fluoroza active

2. Prevenirea aparitiei cariilor

4. Remineralizarea leziunilor
carioase incipiente
F

F
FLUORIZARE GENERALĂ

FLUORIZARE LOCALĂ
FLUORIZAREA
GENERALĂ
10%
 DEPOZITAREA F

Captarea maxima a F are loc in

perioada pre-eruptiva si imediat
F post-eruptiva

F F F
F F
F

F F F
F
Maturarea F
smaltului
F F
Fluidul F
F
smaltului F
F
F

Smalt tanar
 pH critic pentru
hidroxiapatita = 5,5

 pH critic pentru
fluorhidroxiapatita = 4,5
Beneficii
 o substanţială reducere a prevalenţei cariei dentare ca rezultat
al fluorizării apei potabile;
 în zonele cu prevalenţă ridicată a cariei dentare, fluorizarea
apei potabile a determinat o reducere a prevalenţei cariei dentare
cu 40-49% pentru dentiţia temporară şi cu 50-59% pentru dentiţia
permanentă;
 de asemenea s-a demonstrat că la populaţia de vârsta a treia
din zonele cu apă fluorizată s-a redus remarcabil prevalenţa
cariilor radiculare (11,7%) în comparaţie cu populaţia din zonele
cu apă nefluorizată (18,9%) [Irlanda];
 aceleaşi rezultate sunt raportate de cercetătorii din S.U.A. şi de
experţii O.M.S. în problemele fluorizării.
Cerinţele fluorizării apei potabile
 prevalenţa cariei dentare în comunitate să fie moderată sau mare, sau dovada
fermă ca afectarea populaţiei prin carie dentară este în creştere;
 nivel mediu de dezvoltare economică şi tehnologică a ţării respective;
 sursă de apă centralizată la care să aibă acces un număr cît mai mare din
populaţia comunităţii respective;
 dovadă certă că populaţia foloseşte apa cu distribuţie centralizată şi nu din
alte surse;
 posibilitatea achiziţionării compuşilor cu fluor de foarte bună calitate;
 posibilitatea asigurării personalului specializat în acest domeniu, care să
întreţină şi să menţină instalaţiile la parametrii oprimi;
 posibilitatea economică şi financiară pentru achiziţionarea şi funcţionarea
tehnologiei necesare (suportarea tuturor costurilor).
Concluziile experţilor OMS pentru fluorizarea apei
fluorizarea apei, metodă eficienţă şi sigură, cu un raport cost-
eficienţă bun, trebuie introdusă şi menţinută acolo unde condiţiile
sociale şi economice sunt acceptabile;
cantitatea optimă de F este de 0,5-1 mg F/l
sistemele tehnogice de fluorizare a apei trebuie monitorizate şi
înregistrate cu regularitate;
trebuie efectuate studii observaţionale periodice pentru
monitorizarea cariei şi fluorozei dentare;
se întrerupe administrarea fluorului între 21-30 luni pentru fete şi
15-24 pentru băieţi , când are loc mineralizarea dinţilor pentru a se
evita apariţia fluorozei dentare
Marele avantaj al folosirii sării ca vehicul pentru F este
acela că nu necesită apă centralizată şi permite indivizilor
să accepte sau nu această metodă de fluorizare.

Cerinţe de aplicare ale fluorizării sării

în ţările care au surse multiple de apă potabilă, dar nivelul socio-

economic al ţării respective nu permite fluorizarea apei;

sursele de apă potabilă sunt sărace în F;

lipsa unei politici sanitare de fluorizare a apei;

este necesară producţie centralizată de sare.

Concluziile experţilor O.M.S. pentru fluorizarea sării
fluorizarea sării trebuie luată în considerare în ţările în care nu este
posibilă fluorizarea apei din motive tehnice, financiare sau socio-culturale şi
economice;
concentraţia optimă de F în sare trebuie stabilită pe baza studiilor
referitoare la consumul mediu de sare; concentraţia minimă este de 200 mg
F-/ kg în cazurile în care toate sursele de sare sunt fluorizate (cantine,
restaurante, acasă, etc);
operaţiile tehnologice de fluorizare a sării trebuie să fie monitorizate şi
înregistrate cu regularitate; de asemenea concentraţia de F- şi
omogenitatea sării oferită consumatorilor trebuie controlate periodic;
concentraţia F- din sare trebuie să fie obligatoriu etichetată pe fiecare
pachet;
trebuie efectuate studii observaţionale periodice pentru monitorizarea
cariei şi fluorozei dentare.
Aspectele negative ale fluorizării sării

consumul de sare este scăzut la copii, în perioada cînd F

este foarte necesar;
variaţia consumului de sare între indivizi este foarte largă;
concentraţia F în sare trebuie să fie diferită în funcţie de
cantitatea de F prezentă în apa potabilă;
utilizarea sării fluorurate în alimentele preparate industrial
trebuie controlată.
Condiţii necesare fluorizării laptelui

 statusul dentar trebuie determinat cu mare acurateţe pentru

membrii comunităţii respective (în special pentru copii);
 dacă îndicele CAO este moderat sau mare la copii, atunci
este absolut necesară aplicarea unui program de prevenţie a
cariei dentare;
 trebuie luate în considerare celelalte surse de F: apa
potabilă, periajul cu paste de dinţi cu F şi apoi stabilită
concentraţia F din lapte;
 monitorizarea eliminării F prin analiza urinii;
 distribuţia laptelui trebuie realizată printr-un sistem foarte
bine pus la punct (în şcoli, grădiniţe, etc).
Concluziile experţilor O.M.S. pentru fluorizarea laptelui
 fluorizarea laptelui menţine permanent o concentraţie mică de F ionizat
în cavitatea bucală, favorizând remineralizarea - acesta este cel mai
probabil mecanism de acţiune al laptelui fluorizat, prin acţiune topică la
nivelul cavităţii orale.
Concentratia este de 5 ppm pentru 200 ml de lapte

sunt încă multe necunoscute care vor trebui elucidate prin studii
riguroase viitoare pentru a stabili:

- vârsta optimă la care se începe administrarea laptelui fluorizat;

- câţi ani trebuie continuat programul de fluorizare a laptelui;
- frecvenţa consumului de lapte fluorizat;
- concentraţia optimă de F din lapte;
- efectul anticarie al laptelui fluorizat.

 trebuie dezvoltat un sistem foarte bine pus la punct de fluorizare a

laptelui (condiţii tehnologice optime) şi de distribuire la nivelul comunităţii;
Concluziile experţilor O.M.S. pentru fluorizarea zahărului
 concentraţii de F de 2-5 ppm în soluţia de zaharoză (20-50 ppm F pentru
zahăr solid) determină o reducere semnificativă a cariilor experimentale (43-
44%);
 reducerea demineralizării smalţului şi creşterea procesului de
remineralizare este posibil să reprezintă probabilitatea cea mai mare a
efectului anticarie;
 reducerea producerii cantităţii de acizi poate juca un rol important,
adiţional în reducerea prevalenţei cariei dentare; adăugarea a 1-5 ppm la
soluţia de zaharoză 5% reduce scăderea pH-ului în experimentele pe
cavităţi orale artificiale;
 adăugarea F în zahăr poate fi luată în considerare ca o metodă benefică
în reducerea prevalenţei cariei dentare, deoarece cantitatea de F înghiţătă
este extrem de redusă.
Concluziile experţilor O.M.S.

 fluorizarea prin tablete şi picături are aplicaţii reduse

ca măsură de sănătate publică;

 în zonele cu prevalenţă mică-medie a cariei dentare

se poate suplimenta cu 0,5 mg F/zi pentru indivizii cu
risc, începând cu copiii de peste 3 ani;

 în zonele cu prevalenţă mare a cariei dentare atât la

dentiţia temporară, cât şi la cea permanentă se vor lua
măsuri de suplimentare cu F de la vârsta de 6 luni,
luându-se în considerare cantitatea de F din apa
potabilă din zona respectivă.
 Fluorizarea prin tablete şi picături (mg F/zi) în Canada*.
VÂRSTA CONCENTRAŢIA DE F (MG
F/ZI)
0-3ani 0

3-6 ani 0,25

Peste 6 ani 1,0

*Aceste doze se aplică numai cînd concentraţia F în apă este <0,3 mg F/l, doar la copiii cu risc mare la carie.
Fluorizarea prin tablete şi picături (mg F/zi) în S.U.A.
VÂRSTĂ CONCENTRATIA F IN APA POTABILA (mg/l)

< 0,3 0,3-0,6 > 0,6

6 luni-3 ani 0,25 0 0

3-6 ani 0,5 0,25 0

6-16 ani 1,0 0,5 0

Pauză în florizarea prin tablete şi picături între 21-30 luni pentru fete şi 15-24 luni
pentru băieţi, (Sampaio, 2000)!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
FLUORIZAREA
LOCALĂ
 Fluor
Demineralizare <------------ > Remineralizare

•Expunerea placii bacteriene la fluor

•Indepartarea placii bacteriene
•Dieta echilibrata
•Frecventa mare consum hidrocarbonate •Limitarea consumului de hidrocarbonate
•Frecventa mare expunere acizi
•Placa bacteriana prezenta
•Descresterea fluxului salivar
PASTE DE DINŢI CU FLUOR
Avantajele şi limitele utilizării pastelor de dinţi cu F
 favorizează remineralizarea smalţului demineralizat, fiind preluat direct
de acesta (Reintsema şi colab.-1985, Stookey şi colab.-1985);
 contribuie la creşterea concentraţiei de F din placa bacteriană
(Duckworth şi colab.-1989, Sidi-1989), favorizînd procesul de
remineralizare atunci cînd pH-ul scade (Schafer, 1989);
 pentru indivizii cu un anumit grad de educaţie, periajul dentar reprezintă
o manoperă de rutină a igienei personale individuale, fiecare individ
beneficiind de o expunere constantă la F, fără a-şi schimba obiceiurile
cotidiene;
 pastele de dinţi cu F sunt larg răspîndite şi sunt ieftine în ţările dezvolate,
rămînînd prea scumpe şi inaccesibile populaţiei din ţările în curs de
dezvoltate. Acesta este motivul pentru care manufacturierii şi organizatorii
serviciilor de sănătate publică trebuie să găsească cele mai bune căi prin
care pastele de dinţi cu F să fie accesibile întregii populaţii de pe glob.
Recomandări O.M.S. privind folosirea pastelor de dinţi
cu F
● fiecare persoană trebuie să fie încurajată şi sfătuită să folosească
zilnic paste de dinţi cu F;

● să se facă eforturi astfel încît pastele de dinţi cu F să fie accesibile

oricărui individ din ţările în curs de dezvoltare;

● pastele de dinţi trebuie să conţină etichete care să avertizeze părinţii

pentru a supraveghea copiii sub 6 ani, astfel încît să folosească o
cantitate mai mică de 5 mm pastă pentru fiecare periaj dentar.
●Copiii de pina la 6 ani: paste de dinti cu concentratia de 250-500 ppm F
●Adulti: 1450-1500 ppm F
 CLĂTIRILE ORALE CU SOLUŢII FLUORURATE
Părerea experţilor OMS referitoare la clătirile orale cu soluţii
fluorurate
 în ultima perioadă programele de clătiri orale cu soluţii fluorurare au devenit din
ce în mai larg răspîndite, ca măsuri de sănătate publică pentru prevenţia cariei
dentare;
 pentru clătirile cu soluţii fluorurate, fie că sunt programe individuale, fie
programe colective (şcoli), au fost acceptate următoarele concentraţii: soluţie de
NaF 0,05% (230 ppm F) pentru clătiri zilnice şi soluţia de NaF 0,2% (900 ppm F)
pentru clătirile săptămînale;
 programele de clătiri orale în şcoli sunt recomandate comunităţilor în care nivelul
de F în apa potabilă este scăzut, iar carioactivitatea este medie şi mare;
 în comunităţile cu nivel optim de F în apă, aceste programe nu sunt indicate;
 pentru pacienţii la care riscul carios este în creştere (pacienţii cu aparate
orodontice fixe, pacienţii care urmează tratamente radioterapice) clătirile orale cu
soluţii fluorurate sunt indicate;
 clătirile orale cu soluţii fluorurate nu sunt indicate la copii cu vârsta sub 6 ani.
 •CONCENTRATIE:
•1% NaF – adulti si
•0,2% - copii

Ghidul de aplicare a gelurilor cu F trebuie folosit în

concordanţă cu principiul cantităţii minime de înghiţire:
limitarea cantităţii de gel aplicat în lingurile universale la 2ml, sau 40%
din capacitatea lingurii;
aşezarea pacientul într-o poziţie confortabilă, cu capul uşor aplicat în
faţă;
utilizarea aspiratorului în timpul aplicării gelului cu F;
utilizarea aspirator de salivă pentru 30 sec. şi după îndepărtarea gelului;
păstrarea flaconul cu gel departe de pacient;
nu se lasă niciodată pacientul nesupravegheat
Concentratie de Fluor -5% Na F

Lacurile cu F inhibă demineralizarea smalţului

determinînd o reducere semnificativă a proceselor
carioase de pe suprafeţele ocluzale şi aproximale cu 50-
70% (Seppa, 1982).
De asemenea s-a demonstrat că aplicările la 3 luni de
Duraphat determină la copiii cu risc mare la carie o
reducere a incidenţei acesteia cu aproape 50% (Seppa,
1990)
Scobitorile par să fie totuşi un vehicul interesant pentru eliberarea F în
cavitatea orală (Sanodent (2 x 100 buc) – 0,1 mg F/buc şi TePe care conţin 0,15
mg F/buc (125 buc. şi 2 x 125);

Fir interdentar impregnat cu F (comercializat în Suedia): Sanodent –

0,035 mg F/m şi Dentotape (Johnson and Johnson) – 0,33 mg F/m.

Gumele de mestecat cu F sunt comercializate în anumite ţări. Sunt

adesea recomandate pacienţilor cu risc mare la carie (sindromul de gură uscată,
pacienţi cu număr mare de streptococi mutans în salivă - Fluorette şi Fludent,
0,025 mg F/buc);

Substituienţii salivari sunt absolut necesari pacienţilor care din diferite

cauze au hiposialie sau asialie: radioterapie în regiunea capului şi gîtului, anumite
medicaţii, boli ale glandelor salivare:
- substituient de salivă cu NaF (0,02% F şi 0,2% F) şi xylitol;
- substituient de salivă cu monofluorfosfat de Na (0,02% F) şi xylitol.
MECHANISMELE DE PROTECTIE ALE FLUORULUI

Saliva (S) F F F F F
Placa (P) F
F F F FF F
Dintele (D)

Creste nivelul de FHA

DEPOZITAREA F

F FHA este mai reziatenta la atacul acid

F F decat HA
F
F
FHA
Neutru pH

H+ PO4 H+
F
PO4 F FHA
F HA
F CO3
Ca Ca
pH 5.0

Mg
F
H+ P
H+ Ca
FHA
remineralizare