PIAȚA MUNCII DIN

REPUBLICA MOLDOVA
• Piata nationala a fortei de munca este o parte
inseparabila a sistemului economic in ansamblu
si reflecta integral tendintele dezvoltarii acestuia.
La acestea se refera somajul inalt, sistemul
insuficient de protectie sociala pe piata muncii,
utilizarea ineficienta a fortei de munca si rezerve
disponibile in organizarea sistemului de
salarizare. Dispersarea unei considerabile parti a
fortei de munca este generata de migrare,
practicare a unor activitati salariate „la negru”,
subocupare si descurajarea economica a
populatiei apte de munca.
• Piata fortei de munca in Republica Moldova se
afla inca la o etapa tranzitorie, este rigida si
genereaza puternice dezechilibre structurale,
teritoriale, ocupationale si profesionale. Ea
include atit mecanisme mostenite de la economia
socialista, cit si elemente specifice unei economii
de piata. In ultimii ani pe piata fortei de munca se
atesta tendinte de stabilizare a unor indicatori in
domeniul ocuparii.
PIAȚA MUNCII DIN REPUBLICA MOLDOVA
• Cadrul Legislativ, Institutional Si Financiar Al Pietei Muncii
• Strategia Ocuparii Fortei De Munca In Republica Moldova
• Problema Somajului In Republica Moldova
• Pregatirea Profesionala In Institutii
• Dezvoltarea Potentialului Uman

CADRUL LEGISLATIV, INSTITUTIONAL
SI FINANCIAR AL PIETEI MUNCII
Piata muncii din Republica Moldova este
reglementata de o serie de acte, dintre care o
mare parte a fost elaborata si adoptata in anii
2001-2006. Printre cele mai importante
documente mentionam:
Actele legislative cu privire la ocuparea fortei
de munca si protectia sociala a persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca;
Migratiune;
Codul muncii;
Asigurarea egalitatilor de sanse intre femei si
barbati;
Modificarile operate in Codul cu privire la
contraventiile administrative, prin care este
stipulata raspunderea administrativa in
cazurile incalcarii legislatiei privind ocuparea
fortei de munca.
Elaborarea si promovarea politicii de stat in
domeniul ocuparii fortei de munca, protectiei
muncii si relatiilor de munca, precum si
reglementarea proceselor migratorii sint
functii ce revin Ministerului Economiei si
Comertului. Politicile promovate in domeniul
instruirii si formarii profesionale sint puse in
sarcina Ministerului Educatiei si
Tineretului.ile incalcarii legislatiei privind
ocuparea fortei de munca.
STRATEGIA OCUPARII FORTEI DE MUNCA IN REPUBLICA MOLDOVA
• In contextul integrarii europene, Republica
Moldova revizuieste si aduce in concordanta
legislatia nationala cu standardele europene.
• In ceea ce priveste piata fortei de munca
exista o serie de indicatori care pot construi o
imagine fidela a acesteia: reducerea fortei de
munca, cresterea salariului mediu,
diversificarea structurii ocupationale si a
surselor de venituri, scaderea populatiei apte
de munca si a celei ocupate, aparitia si
extinderea unor forme atipice de ocupare,
angajarea unei parti insemnate a populatiei
active in economia subterana, emigrarea si
imigrarea fortei de munca. Evolutia actuala a
pietei fortei de munca se datoreaza
fluctuatiilor economice, acestea generand prin
inconsecventa o piata rigida, tensionata,
marcata de puternice dezechilibre structurale,
teritoriale, ocupationale si profesionale.
• Caracteristicile actuale ale pietei muncii din Republica
Moldova se prezinta dupa cum urmeaza:
 Diminuarea numarului persoanelor ocupate pe
economie. In ultimii 10 ani acesta a scazut cu circa 190
mii persoane. Ponderea cetatenilor ocupati in totalul
populatiei a constituit in anul 2001 41,3%;
 Cresterea numarului persoanelor disponibilizate fata de
numarul celor angajate;
 Modificarea repartizarii angajatilor pe diferite forme
de proprietate. In 1990 ponderea angajatilor din sectorul
privat in populatia ocupata constituia 37%, iar in anul
2001 – 70%, in timp ce in sectorul public aceasta
pondere era in anul 1990 de 63%, iar in anul 2001 de
30%;
 Intensificarea proceselor de disponibilizare a
lucratorilor - lichidarea si reorganizarea unor
intreprinderi au condus la reduceri considerabile de
personal;
 Scaderea numarului persoanelor ocupate
incomplet;
 Cresterea numarului de persoane ocupate in
sectorul neformal;
 Intensificarea migratiei fortei de munca;
 Utilizarea insuficienta a potentialului intelectual,
conditionata de scaderea cererii la forta de munca de
inalta calificare.
• Un alt indicator care poate ilustra elocvent situatia pe piata
fortei de munca este bineinteles somajul, care in cazul
Republicii Moldova nu este definit conform normelor
internationale si Biroului International al Muncii. Pe plan
national definitia acceptata a somerilor stipuleaza ca acestea
sunt persoanele care sunt inregistrate in aceasta calitate la
oficiile fortei de munca, in timp ce definitia mult mai Ca o consecinta a situatiei de pe piata
completa a organismelor de mai sus stipuleaza ca someri sunt fortei de munca din Republica
persoanele care nu au un loc de munca ce le poate asigura un
venit, sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibili Moldova a aparut fenomenul de
sa se angajeze. O asemenea diferenta in interpretarea unui migratie a populatiei in afara
indicator atat de important nu poate conduce decat la o granitelor acesteia, in cautarea unui
viziune distorsionata asupra realitatii, iar eventualele
comparatii cu situatiile existente pe plan international nu pot loc de munca, instituindu-se in timp
fi puse in discutie. necesitatea luarii unor masuri de
reducere a acestui fenomen. Republica
• Acest indicator ramane deosebit de important datorita
impactului pe care generarea lui il are asupra cetateanului. Moldova a luat in considerare printre
Astfel, ca subiect al somajului persoana respectiva suporta pe principalele masuri formarea unui
rand pierderea venitului si a situatiei sale sociale, reducerea Serviciu de Stat de Migratiune in
nivelului de trai al familiei, limitarea posibilitatilor de
educare a copiilor, saracie, agravarea sanatatii, etc. Se poate vederea dirijarii proceselor
observa ca impactul somajului in nivel social este devastator. migrationiste si a ameliorarii situatiei
Cele mai frecvent intalnite forme de somaj in Republica existente.
Moldova sunt cel teritorial, frictional, latent si critic, de
asemenea apar forme de somaj diferentiat in functie de sexul
si varsta persoanei.
 PROBLEMA SOMAJULUI IN REPUBLICA MOLDOVA
• Pe piata muncii pot fi delimitate clar citeva categorii • Ancheta Fortei de Munca, realizata de Biroul
de populatie care sint afectate in mod considerabil National de Statistica atesta o reducere, atat a
de riscul somajului. Este vorba de persoanele tinere numarului populatiei economic active si a celei
si de unele categorii socialmente vulnerabile, ocupate, cat si a numarului somerilor. Astfel, din
precum si de femeile care, dupa o anumita perioada 2001 pana in 2008, numarul populatiei economic
de absenta motivata de concediu parental, revin pe active s-a redus de la 1616,8 mii pana la 1302,8 mii
piata fortei de munca, de persoanele cu handicap persoane, iar numarul populatiei ocupate si al
fizic sau mintal, persoanele fara un loc stabil de trai, salariatilor s-a redus, respectiv, de la 1499,0 mii si
persoanele eliberate din locurile de detentie penala 899,1 pana la 1251 mii si 850,6 mii persoane.
sau din institutiile de reabilitare sociala, persoanele
dependente de droguri, fostii militari etc.
• Pe parcursul ultimilor ani principalii indicatori
macroeconomici au marcat o crestere economica
durabila si o stabilizare relativa macroeconomica,
iar indicatorii sociali, respectiv, o imbunatatire
modesta a situatiei in domeniile sferei sociale. Pe
fundalul acestor schimbari spre bine a vietii social-
economice din țară, evolutiile de pe piata muncii
din Republica Moldova inregistreaza o reducere
continua a principalilor indicatori ocupationali,
ceea ce nicidecum nu se leaga cu cresterile
inregistrate in principalele ramuri ale economiei
reale.
PREGATIREA PROFESIONALA IN INSTITUTII
Absolvenţii studiilor superioare, pe domenii
• Pregatirea unui numar suficient de specialisti de inalta generale de studii, anul 2013
calificare si de muncitori calificati constituie o sarcina
primordiala pentru consolidarea potentialului competitiv al
resurselor umane necesar unei piete moderne de munca. In
anii 2001-2006 numarul tinerilor specialisti plasati in
cimpul muncii n-a depasit nivelul de 15,1% din numarul
total al absolventilor universitatilor la sectia de zi, iar in
colegii acest indicator a constituit de la 29% pina la 49%,
preponderent fiind repartizati tinerii specialisti din
domeniile pedagogic si medicina. In anul 2006 au fost
plasati in cimpul muncii 13,6% din numarul total al
absolventilor institutiilor de invatamint la zi.

• Procesul de pregatire in domeniul antreprenoriatului, atit a

elevilor si a studentilor institutiilor de invatamint, cit si a
adultilor, este ineficient. Cursurile de formare profesionala
continua a specialistilor au un caracter academic. Nu sint
luate in considerare necesitatile specifice ale businessului
mic si mijlociu. Se atesta o coordonare slaba intre institutiile
de instruire si sectorul privat in ceea ce priveste evaluarea
solicitarilor curente de abilitati pe piata muncii.

Distribuţia tinerilor după

principalele surse de venit, 2013
 DEZVOLTAREA POTENTIALULUI UMAN
• Vorbind despre formarea ofertei de munca, trebuie mentionat faptul ca ea este conditionata, in
primul rand, de procesele si fenomenele demografice care au avut loc anterior. In mod firesc,
evolutia numarului populatiei, inclusiv a resurselor de munca, este determinata, in mare masura, de
numarul de nasteri si decese. Fiecare generatie trebuie sa parcurga perioada de viata indelungata, o
instruire profesionala etc., pana sa atinga varsta apta de munca si sa intre in viata activa de munca,
ceea ce confirma inca o data caracterul complex, indelungat si costisitor al procesului de formare a
ofertei de munca. Din acest considerent, potentialul uman existent necesita o valorificare cat mai
eficienta si mai deplina.
• Tranzitia la economia de piata a avut o influenta extrem de negativa asupra proceselor
demografice pentru Republica Moldova. La 1 ianuarie 2009, populatia Republicii Moldova
constituia 3567 mii de persoane, diminuandu-se in comparatie cu anul 1990 cu aproximativ 80 de
mii de persoane[1]. Reducerea numarului populatiei a fost influentata atat de miscarea naturala, cat
si de cea migratoare a populatiei.
• Procesele migratorii au un impact negativ asupra evolutiei potentialului uman din Republica
Moldova. Migratiunea internationala a fortei de munca de o calificare inalta evoca clar o pierdere a
capitalului intelectual. Persoanele calificate, nerelalizandu-se in republica, din cauza lipsei unui loc
de munca atractiv, pleaca definitiv sau temporar peste hotare. De asemenea, pierderea de
capital uman este prezenta si in cazul plecarii tinerilor la studii peste hotare care nu se mai intorc.
Trebuie de mentionat faptul ca pleaca cei mai buni. Astfel, Republica Moldova se transforma
treptat intr-un de furnizor de forta de munca calificata pentru alte tari in detrimentul sau.
• In prezent forta de munca autohtona indeplineste peste hotare peste 40 tipuri de
activitati. In mare parte acestea sunt legate de munca fizica, agricola, constructii,
menaj etc. Aceasta problema a fost solutionata cel putin la nivel oficial prin
recunoasterea diplomelor acordate de universitatile din Republica Moldova
specialistilor. Acest lucru este datorat semnarii de oficialitatile moldovene a asa
numitei Conventii de la Bologna. Notez ca doar la nivel oficial deoarece in final, doar
angajatorul decide cine va fi acceptat. Totodata acest lucru este posibil doar pentru
tinerii absolventi care recent si-au ridicat diplomele. Ceilalti cu diplome mai vechi
vor intilni si in continuare dificultati.