IMPACTUL

GRUPURILOR DE
INTERESE ASUPRA
POLITIICLOR PUBLICE
Un grup de interese este o grupare de
entităţi care împărtăşeşte unul sau mai
multe obiective comune şi care încearcă
influenţarea procesului guvernamental
de luare a deciziei în direcţia
satisfacerii propriilor interese
.
Deşi, în anumite cazuri, grupurile de interese
încearcă să influenţeze rezultatele finale ale
procesului electoral, acestea nu pot avea
candidaţi proprii şi nici nu sunt preocupate de
câştigarea guvernării.
Prioritatea grupurilor este cea de a influenţa acele
politici care acţionează în aria lor de interes.
 Ceea ce justifică existenţa grupurilor de interese
într-o formă guvernamentală democratică,
reprezentativă este :
rolul asumat de acestea în sensibilizarea şi
responsabilizarea membrilor executivului,
legislativului şi justiţiei faţă de anumite nevoi
ale societăţii
implicarea anumitor segmente ale populaţiei în
susţinerea obiectivelor considerate reprezentative
de către grupurile de interese.
Cetăţenii, şi anume cei care consideră că
obiectivele comune sunt cel mai bine
servite prin acţiuni colective, se
asociază la un grup sau la altul pentru
a promova fie propriile nevoi
economice, fie anumite schimbări
politice şi/sau sociale.
Cele de afaceri, profesionale şi cele ce reprezintă
interesul salariaţiilor sunt cele mai puternice.
Această realitate nu constituie o surpriză
considerabilă având în vedere că majoritatea
populaţiei este preocupată, cu prioritate, de
propria bunăstare economică.
• Creştrea rapidă a numărului grupurilor de
interese din sfera afacerilor este determinată de
acele problemele critice ale căror manifestări
afectează mediul de afaceri şi climatul politic.
• De exemplu, politica fiscală, subvenţiile şi
ajutoarele de stat, politica concurenţei, taxarea
importurilor, precum şi reglementările de
protecţia mediului toate acestea produc
distorsiuni în mediul de afaceri datorită creşterii
costurilor de derulare a afacerilor.
• Un alt grup de interese economic important este
cel constituit din organizaţiile ce susţin interesul
angajaţilor..
• Asociaţiile profesionale aduc în atenţia
guvernelor interesele economice particulare ale
anumitor categorii profesionale.
Astfel de grupuri se bazează pe câştigarea încredrerii
opiniei publice prin susţinerea exigenţelor şi aşteptărilor
acesteia. Anumite organizaţii militează pentru ceea ce
ele apreciază ca fiind reprezentativ pentru interesul
general. Acest tip de grupuri sunt cunoscute în literatura
de specialitate sub denumirea de grupuri de interes
public.
Grupurile de interes public se manifestă, aşadar,
în direcţia susţinerii intereselor publice
referitoare la anumite probleme, cum ar fi
drepturile civice.
Beneficiile pe care aceste grupuri le vizează
sunt de natură ideologică şi estetică, niciodată
economice.
Este acţiunea prin care se încearcă influenţarea
deciziilor guvernamentale.
Date şi informaţii tehnice de care membrii
parlamentului şi cei ai guvernului (dar şi
aparatul birocratic din interiorul acestor
instituţii ) au nevoie pentru diferite analize,
decizii şi evaluări administrative.
Cea mai mare parte dintre membrii guvernului şi ai
parlamentului (şi staff-ul acestora) nu dispun de o
expertiză bogată, astfel încât toate activităţile a căror
responsabilitate şi-au asumat-o să se desfăşoare la un
nivel optim, şi, în consecinţă, sunt dependenţi de
informaţiile şi recomandările (referitoare la mii de
probleme asupra cărora trebuie să decidă) pe care le
primesc de la persoanele ce fac lobby.
ABSENŢA UNUI CADRU NORMATIV
CARE SĂ CONFERE LEGITIMITATE
PROCESULUI SCOATE DIN DISCUŢIE
TRANSPARENŢA ŞI ÎNCURAJEAZĂ
PARTICIPAREA DOAR PENTRU
“CEI INIŢIAŢI “
Fundamentarea relaţiilor pe alt tip de interese
decât cele menţionate anterior este de natură să
introducă în mod automat suspiciunea de
corupţie.
Pentru un număr semnificativ de grupuri de
interese aceasta este considerată cea mai
importantă dintre tactici.
Pe parcursul proceselor electorale grupurile de
interese devin deosebit de relevante pentru
partidele înscrise în lupta electorală.
Prin tradiţie, marile federaţii sindicale
oferă o importantă susţinere partidelor
de stânga, în timp ce, marile companii
se manifestă prin susţinerea cu
prioritate a partidelor de dreapta.

În alte situaţii, diferite de cea

tradiţională, grupurile susţin acele
partide care includ obiectivele comune
ale grupului în platorma electorală a
partidului
• Raportul Curţii de Conturi de la începutul
acestui an a relevat că majoritatea
partidelor au cheltuit în campania
electorală din 2005 sume mai mari decât
cele declarate.
 În spaţiul public se manifestă
grupuri ce refuză transparenţa
specifică unei democraţii consolidate.

Sunt preferate în schimb “căile oculte”.

Crearea unui conglomerat de grupuri de
interese, în scopul realizării unui acţiuni
de lobby comune.
O astfel de tactică are, în cele mai multe
cazuri, un succes deosebit. Coaliţiile pot
funcţiona şi ca alianţe temporare
dedicate unei probleme particulare.
Multe grupuri de presiune, în particular şi
grupurile de interese, folosec litigiile în
instanţa pentru a influenţa deciziile politice.
Deşi este o tactică destul de scumpă şi de
durată, acţiunile litigioase pot determina
schimbări politice remarcabile.
Grupurile de interese sunt, în mod
esenţial, instituţii ale segmentelor
superioare ale societăţii şi reprezintă
valorile acestora în procesul politicilor
publice, ceea ce poate fi considerat
drept “păcatul originar”.
În consecinţă, grupurile de interese,
chiar dacă sunt purtătoarele unor
bune intenţii cu privire la slujirea
interesului public, îşi proiectează
obiectivele şi intervenţiile doar în
funcţie de un mic grup de interese
private.
•
Grupurile de interese pot disturba
procesul politicilor publice prin
acţiunile exercitate de reţelele
informale care includ alături de
grupurile de interes şi membrii ai
parlamentului, oficiali
guvernamentali, persoane din staff-
ul acestora şi înalţi birocraţi.
Pe baza schimbului de informaţii,
colaborărilor şi acordării de
asistenţă reciprocă fiecare grup
lucrează în propriul interes, dar şi
în avantajul celorlalţi participanţi
la reţea.
Principalul este să fi în cărţi !
• Încurajarea participării doar a celor
interesaţi/ avizaţi tranşează procesul
politicilor publice în favoarea grupurilor
implicate.
• În plus, cultura asocierii nu este încă un
exerciţiu curent în societatea românească.
Sunt organizaţii care fie vorbesc
pentru cei ce vorbesc prea încet,
fie îi reperezintă pe cei ce nu sunt
capabili să se reprezinte singuri
(tineri, săraci, persoane aflate în
dificultate etc.).
Totodată se poate afirma că prin susţinerea
intereselor membrilor lor, acestea contribuie
la democratizarea demersurilor
guvernamentale.
Prezenta grupurilor care promovează doar
intereselor unor grupuri private reduse
dimensional pe scena publică este
considerată distructivă, iar influenţele
exercitate asupra sistemului politic sunt
asimilate cu efectele ce perpetuează corupţia.
• .

Analiştii politici apreciază însă că indiferent de

efecte prezenţa grupurilor de interese este un cost
inevitabil în orice sistem democratic
În favoarea menţinerii grupurilor de interese
pledează argumentul legăturii stabilite între
cetăţeni şi oficialii publici tocmai prin
intermediul sindicatelor, asociaţiilor de afaceri,
comerţ sau profesionale.
Valoarea unei astfel de legături poate fi
echivalentă cu preţul real al distorsiunii
care se produce inevitabil în condiţiile în
care grupurile de interese sunt active în
procesul politicilor publice.
Vicierea climatului de competitivitate
naţională
Crearea şi menţinerea unui cerc vicios între
grupurile clientelare şi o administraţie
care refuză schimbarea reală.
Structurile birocratice favorizează celebrele

care fac posibilă deţinerea unor poziţii

importante în structurile ierarhizate fără
atingerea unor criterii de performanţă, şi a
căror menţinere este încurajată de clienţii
politici interesaţi