Macroeconomie, anul I

De la troc la schimbul indirect

 Troc = schimb direct (bun contra bun)
 Un măr = un ou (prețul unui măr este reprezentat de
un ou)
 Toate raporturile încrucișate de schimb între bunuri
formează sistemul prețurilor relative
 Sistemul prețurilor relative:
- sintetizează informații despre raritatea relativă a
bunurilor
- transmite semnale esențiale ce ghidează atât deciziile
consumatorilor, cât și deciziile producătorilor
 De la troc la schimbul indirect
 Raporturile de schimb dintre bunuri (prețurile
relative) se pot modifica oricând
 În condiții de troc, nu pot crește toate prețurile în
același timp
 În condiții de troc, nu poate exista ”o creștere
generalizată a prețurilor”
 Prin urmare, inflația este legată de bani
 Sensul inflației
 Inflare = a umfla
 Inflația – legată de ”umflarea” cantității de monedă
 ”Creșterea generalizată a prețurilor” poate exista doar
în condițiile exprimării în bani a bunurilor
 În vremurile moderne, producția de bani este un
monopol al băncii centrale, o instituție a statului
Mecanismul creșterii generalizate a
prețurilor
 Inflația nu este o consecință a creșterii generalizate a
prețurilor; creșterea generalizată a prețurilor este un efect
al inflației
 Inflația – o politică deliberată pusă în practică de
deținătorii privilegiului de a multiplica volumul însemnelor
monetare
 Inflația produce efecte doar atunci când cantitatea de bani
ce invadează sistemul economic se propagă neuniform și
impredictibil
 Inflația apare atunci când băncile centrale scad artificial
rata dobânzii la care acordă împrumuturi băncilor
comerciale
Mecanismul creșterii generalizate a
prețurilor
 ”banii ieftini” generează un boom pe termen scurt
 Întreprinzătorii și consumatorii au mai mulți bani
pentru a cumpăra factori de producție și bunuri de
consum
 Pe termen scurt, crește cantitatea de bani, nu și
cantitatea de resurse
 Întreprinzătorii și consumatorii licitează cu bani mai
mulți o cantitate relativ constantă de factori de
producție și bunuri de consum prețurile
acestora încep să crească treptat
Mecanismul creșterii generalizate a
prețurilor
 Creșterea prețurilor factorilor de producție determină
sporirea costurilor proiectelor investiționale și
reducerea profitabilității acestora
 În scurt timp, multe proiecte investiționale încep să nu
mai fie profitabile; unele dintre ele nu dispun de
suficiente resurse pentru a ajunge să producă
 Apare o criză financiară, apoi, o criză economică
 Abandonarea proiectelor investiționale generează
șomaj
 Efectele inflației
 Inflația creează iluzia creșterii puterii de cumpărare
 Inflația distorsionează sistemul prețurilor relative,
ceea ce conduce la alocarea de resurse spre proiecte
investiționale aparent profitabile
 Unele sectoare de producție sunt gonflate artificial
 Inflația redistribuie arbitrar putere de cumpărare; sunt
avantajați primii consumatori, întreprinzători sau
deținători ai banilor tipăriți
 Cei mai avantajați, de obicei: sectorul bancar și
sectorul guvernamental
 Efectele inflației
 Inflația conduce la pierderea puterii de cumpărare a
unității monetare, dar și a puterii de cumpărare a
anumitor entități, indivizi ce folosesc monedă
 Inflația acționează ca un impozit deghizat
 Pe termen lung, inflația scade prosperitatea națiunii
deoarece modificările haotice din sistemul prețurilor
relative canalizează resurse spre proiecte investiționale
ce nu ajung niciodată să producă bunuri și servicii
 Astfel, resurse rare sunt risipite
 Efectele inflației
 Inflația conduce la modificarea neanticipată a
”mărimii” unității monetare, ceea ce dă peste cap
calculele cotidiene ale oamenilor
 Inflația descurajează conduita chibzuită,
economisirea, dar stimulează consumul imediat și,
chiar, distrugerea capitalului acumulat
 Inflația încurajează îndatorarea, consumul pe datorie
 Efectele ”stimulative” sunt limitate, pe termen scurt, și
doar în favoarea câtorva privilegiați
 Politica anti-inflaționistă
 Constă în reducerea ritmului expansiunii monetare
 Este nepopulară deoarece, spre deosebire de inflație,
produce mai întâi efecte negative, ”austeritate”
 Inflația pune în discuție natura producției de bani
(monopol discreționar al statului) și structura
sistemului financiar-bancar din epoca modernă
 Măsurarea inflației – I
indici, indicatori principali
 Rata inflației
 Indicele prețurilor bunurilor de consum – IPC (Consumer price indices - CPIs): măsoară
evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate si a tarifelor serviciilor utilizate de către
populație.
 •IPPI – Indicele prețurilor producției industriale (al prețurilor de producție: Producer
price indices - PPIs): exprimă evoluția sau schimbările medii ale prețurilor produselor
fabricate si livrate de producătorii interni, practicate efectiv, în primul stadiu al comercializării
acestora.
 • IPAM – Indicele prețurilor cu amănuntul: măsoară modificarea prețurilor la mărfurile
vândute prin rețeaua comerțului cu amănuntul;
 • ICC – Indicele costului construcțiilor: măsoară modificarea prețurilor în construcții
 • IPPA – Indicele prețurilor produselor agroalimentare: măsoară evoluția prețurilor
produselor agro-alimentare; se utilizează atât distinct, cât si în determinarea IPBC;
 • Indicele deflator al PIB, care așa cum s-a văzut, este raportul între PIB nominal (în prețuri
curente) si PIB real (exprimat în prețuri comparabile, ale perioadei de bază)
 Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – Harmonised Index of Consumer
Prices (HICP), bazat pe un coş de bunuri şi servicii reprezentative din fiecare ţară. Este
“armonizat”, deoarece îl folosesc toate statele membre ale UE, pentru a se asigura
comparabilitatea și a gestiona eficient măsurarea acestui grav dezechilibru macroeconomic.
Măsurarea inflației – II
alți indici
 Indicele prețurilor de import și export (Import and
export price indices)
 Paritatea puterilor de cumpărare (Purchasing Power
Parities - PPPs)
 Indicele costului muncii (Labour cost indices - LCIs)
 Indici sectoriali: agricultură, energie, construcții,
servicii….
Măsurarea inflației – III
Rata inflației, cazul cu un bun
 Ri = (Ip - 1) x 100
 unde, Ri = rata inflației, iar Ip = indicele
prețurilor.
 Fie Po = 100 um, P1 – 120 um
Atunci: Ri = (120/100 – 1)*100 = 20%
 Fie Ip în Ianuarie 2014 față de 2000 de 183,1 și în 2013 de
178,4.
Atunci, rata anuală a inflației în ianuarie 2014 este:
Ri = (183,1/178,4 – 1)*100 = 2,6%
Măsurarea inflației – III
Rata inflației, cazul cu mai multe bunuri
Măsurarea inflației – IV
IPC – indicele prețurilor de consum
 metodologia de calcul e stabilită de Fondul Monetar Internaţional
(FMI), ultima revizuire în 2004;
 se calculează numai pentru elemente care intră în consumul
direct al populaţiei, în baza structurii cheltuielilor gospodăriilor
casnice şi a preţurilor înregistrate lunar la circa 1200 de mărfuri şi
servicii reprezentative în circa 900 centre de colectare amplasate în 8
oraşe ale ţării;
 Din ianuarie 2008 elaborarea şi diseminarea IPC este efectuată
conform clasificării Cheltuielilor pentru Consumul Individual după
scopuri ajustat la clasificarea internaţională COICOP a Organizaţiei
Naţiunilor Unite (ONU);
 Clasificarea naţională utilizată este structurată în 12 diviziuni
detaliate în 39 grupe şi 93 clase de mărfuri şi servicii şi asigură
comparabilitatea datelor doar la nivelul de diviziuni.
 Concepte cheie
 Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor
cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă
(denumită perioada curentă) faţă de perioada anterioară (denumită perioada de bază sau de
referinţă).
 Rata lunară a inflaţiei : creşterea preţurilor de consum într-o lună faţă de luna precedentă.
 Rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creşterilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca
o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu bază în lanţ din care se scade
baza de comparaţie egală cu 100.
 Rata anuală a inflaţiei : creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de
aceeaşi lună a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual, între indicele
preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului precedent,
calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100.
 Rata medie anuală a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum într-un an faţă
de anul precedent; se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al
preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent, din care se scade 100. La rîndul lor, indicii
medii ai preţurilor din cei doi ani se determină ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari
din fiecare an, calculaţi faţă de aceeaşi bază.
 Rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a
unui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent; se calculează în baza produsului indicilor
lunari cu baza în lanţ raportaţi la 100. Din acest produs
 exprimat în procente, se scade 100.
Măsurarea inflației – V
HICP, un indice de prețuri

 Cel mai utilizat indice la nivel național în UE, baza de

calcul a inflației, în baza căruia se calculează:
- Monetary Union Index of Consumer Prices
-European Index of Consumer Prices
 Se calculează lunar de EUROSTAT, pe baza datelor
furnizate de statele membre;
 Include 12 categorii de produse, stabilite în baza
clasificării Cheltuielilor pentru Consumul Individual după
scopuri ajustat la clasificarea internaţională COICOP
 Se calculează la baza de referință 2005
HICP – metoda de calcul
 În baza unui ”coș de consum”: se selectează un eşantion
reprezentativ de magazine şi comercianţi cu amănuntul
din mai multe municipii, oraşe şi sate; se creează un coş
de produse şi servicii concrete.; coşul nu trebuie să fie
identic pentru toate localitățile; conţinutul coşurilor se
actualizează în mod regulat, pentru a reflecta schimbarea
modelelor de consum;
 NU EXISTA ASADAR UN COS EUROPEAN identic ptr
toate țările
HICP – grupele de produse
 1. Alimente și băuturi nealcoolice
 2, Restaurante și hoteluri
 3. Bunuri și servicii diverse
 4. Sănătate
 5. Recreație și cultură
 6. Mobilier,echipament casnic și întreținerea de rutină a casei
 7. Îmbrăcăminte și încălțăminte
 8. Întreținerea locuinței, apă, energie electrică, gaze și alți
combustibili
 9. Educație
 10. Alcool și tutun
 11. Transporturi
 12. Comunicații

Câteva exemple, 2008:

 Alimente: 11 -12 % for the United Kingdom,

Luxembourg, and Germany, dar 37% for Romania.
 Transport: 8-10 % for Romania, Poland, Slovakia, 19-
23% in Bulgaria, Portugal and Luxembourg;
 Recreere/cultură: 5% in Bulgaria, Portugal, Romania,
and Greece, dar 15 % in the United Kingdom.
 Locuință: 8-9 % in Malta, Cyprus, Greece and
Luxembourg, dar 22-23% in Slovakia and Germany
HICP în România

Prices are collected from 68 collection centers located in 42 cities.
 On average, about 97 000 price quotations are collected every ten days (three times per
month) in about 7 100 outlets.

 No of price observations per month: 97 157
 01 Food and non-alcoholic beverages 20 024
 02 Alcoholic beverages, tobacco 1 941
 03 Clothing and footwear 15 785
 04 Housing, water, electricity, gas and other fuels 3 841
 05 Furnishings, household equipment and routine maintenance of the Hhuse 16 260
 06 Health 8 375
 07 Transport 6 882
 08 Communications 319
 09 Recreation and culture 11 818
 10 Education 581
 11 Restaurants and hotels 4 075
 12 Miscellaneous goods and services 7 256
Inflația în UE
Inflația în statele membre
Mai multe statistici
 https://www.ecb.europa.eu/stats/prices/hicp/html/hicp_e
conomic_activities_inx_2016-03.en.html
 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/HICP_-
_household_consumption_patterns
 http://ec.europa.eu/eurostat/publications/recently-
published
 http://ec.europa.eu/eurostat/web/hicp/statistics-
illustrated
 https://www.bluenomics.com/data#!data/prices_and_cost
s_inflation_/consumer_price_index_cpi_hicp_/detailed_st
ructure_hicp_basket/909299029|chart/line&countries=eu