Dr.

Ifteme Constantin
Asistent Mănescu Vlad
1. Casier?
2. Recepționer?
3. Femeie de serviciu?
4. Îngrijitor de animale?
5. Vânzător în petshop sau farmacie?
 AJUTORUL MEDICULUI
 MÂNA DREAPTĂ A MEDICULUI
 Triajul (telefonic / în cabinet)
 Evaluarea primară și anamneza
 Acces venos
 +/- Oxigenoterapie
 Evaluarea secundară
• Sau “sortarea” reprezintă procesul prin care se
determină rapid urgența unei probleme la un
pacient în acest regim.
• Este un rol de bază al asistenților din urgențe
• Toți pacienții sunt triați în urgență de către un
asistent pregătit, imediat ce ajung
• În timpul triajului se face un scurt istoric al
pacientului în relație cu simptomele principale și
progresul acestora.
• Asistentul trebuie să dea dovadă de calm și de control
• Prioritate: ne asigurăm că orice risc este identificat în ceea
ce privește personalul medical, pacientul și aparținătorii
• La evaluarea unui pacient în regim de urgență, mai ales
dacă acesta prezintă dureri, trebuie luate precauții iar
asistentul de triaj trebuie să se întrebe dacă urmează să se
pună în vreo situație de risc fizic. Dacă aveți îndoieli cereți
asistența medicului. NU VĂ ASUMAȚI RISCURI!
 Abordarea logică a pacientului în urgență
asigură cunoașterea completă a tuturor
problemelor importante. Asistentul de triaj
trebuie să urmeze un plan de acțiune concret
care permite prioritizarea problemelor
pacientului și stabilizarea și strategiile de
tratament.
 ANIMALELE CARE SE AFLĂ ÎN CUȘTI SAU ÎN
PĂTURI TREBUIE SCOASE DIN ACESTEA ȘI
EXAMINATE
 Este foarte important să respectăm ABC – ul

A: Airways (căi aeriene)

B: Breathing (respirația)
C: Circulation (circulația)
 Evaluați situația
Există riscuri pentru voi sau pentru pacient?

Evaluați pacientul
Pacientul este conștient?
Răspunde pacientul la nume sau la stimuli
ușori?

NU DA

STRIGAȚI DUPĂ AJUTOR Urmează evaluarea secundară efectuată de

către medic
Verificați permeabilitatea căilor aeriene și
respirația
Poziționați pacientul în decubit lateral
Înclinați capul pentru a deschide căile aeriene
Asigurați-vă că limba este scoasă din
cavitatea bucală
(Mare atenție la degete!!!!!)
Cu capul aplecat lânga capul pacientului
uitați-vă spre torace: urmăriți, ascultați
și simțiți respirația

Pacientul respiră și căile

Pacientul nu respiră aeriene sunt permeabile Păstrați pacientul în decubit lateral și ajutați
medicul pentru a continua cu evaluarea
Asigurați-vă că cel puțin unul din colegii secundară
voștri poate intuba pacientul

Dacă puteți intuba
Intubați și asigurați cateterul endotraheal
Conectați balonul pentru a putea ventila
pacientul
Dacă nu puteți intuba
Cereți ajutorul medicului
Faceți două respirații gură la nas
Asigurați-vă că limba este trasă și scoasă din
cavitatea bucală
Poziționați-vă mâinile în jurul nasului
pacientului și insuflați până vedeți
ridicarea cutiei toracice.
(Asigurați botul pacientului cu o botniță
pentru a preveni accidentele)

Verificați circulația
Puteți auzi, vedea sau simți bătăile inimii?
Puteți simți pulsul pe artera femurală?
Pacientul tușește sau se mișcă?
Pacientul sângerează?

Dacă nu aveți semne de circulație

spontană începeți manevrele de
resuscitare cardiopulmonară
6 sisteme majore trebuie evaluate:
• Respirator
• Cardiovascular
• Neurologic
• Renal + Urinar
• Digestiv
• Sistemul de termoreglare

• Disfuncția în oricare din acestea poate amenința

viața pacientului și trebuie abordată cât se poate
de repede.
 Rata respirației
 Efortul respirator
 Culoarea mucoaselor
 Orice zgomot care se aude în timpul
respirației
 Intubarea orotraheală se face doar în cazul în
care pacientul este în stare comatoasă sau
intră în apnee.
 Dacă pacientul se prezintă în urgență în urma
unui incendiu acesta trebuie mai întâi sedat și
apoi intubat.

 SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI

SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ
FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE
ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE
 Pentru a putea fi intubat pacientul trebuie
anesteziat. Se verifică reflexul palpebral.
 Pacientul este așezat în decubit sternal și i se deschide gura
 Cu ajutorul unui laringoscop i se deschide
glota și se administrează anestezic local
 Se introduce sonda endotraheală, apoi se
retrage laringoscopul.
 Rata cardiacă
 Ritm cardiac (regulat / neregulat)
 Calitatea pulsului
 Timp de reumplere capilară
 Tensiunea arterială
 Șocul hemoragic
 Culoarea mucoaselor
CULOARE DESCRIERE SEMNIFICATIVITATE
Roz Normale Normal
Rosii Congestive Toxine;raspuns imflamator
sever; hipertermie; sepsis
Palide Paloare Anemie; soc
Albastre / vinetii Cianotice Hipoxie – dispnee severa
Galbene Icterice Insuficienta hepatica
acuta,obstructive biliara
 Toaletă locală
 Se aplică pansament compresiv
 Păstrarea poziției și abilitatea de a merge
 Coma
 Sincopa
 Crize de tip epileptiform, tetaniforme,
convulsive
 Hiperexcitabilitate
 Palparea vezicii urinare
 Capacitatea de a urina
 Miros de amoniac al respirației
 În cazul obstrucției uretrale
 Paralizii în urma unor accidente
 Obstrucția uretrei la nivelul prostatei
 Fracturi peniene
 Parafimoza

 SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI

SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ
FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE
ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE
http://www.youtube.com/watch?v=RaoF9yOg8Yo
 Vomă
 Vomă cu sânge
 Diaree / diaree cu sânge
 Dilatație gastrică
 Se efectuează lavaj gastric în cazul
intoxicațiilor medicamentoase sau din cauza
altor substanțe toxice ingerate de animal
 Dilatația gastrică

 SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI

SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ
FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE
ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE
 Este una din manoperele cele mai importante pe care un asistent /
tehnician veterinar trebuie să le stăpâneasca.
 Asistentul trebuie să cunoască poziția anatomică a celor mai folosite
vene
◦ Vena cefalică și vena cefalică accesorie
◦ Vena digitală dorsală
◦ Vena safenă internă și externă
◦ Pentru câinii cu urechile mari – venele auriculare

◦ Vena jugulară - ca ultimă soluție deoarece necesită o experiență

mai mare și o echipă pregătită să pună un cateter venos central
 Un număr de factori trebuie luați în
considerare în alegerea tipului de acces
intravenos pentru fiecare pacient în parte
◦ Selectarea venei și pregătirea acesteia
◦ Alegerea cateterului intravenos (tip, lungime,
diametru)
◦ Ușurința accesului
◦ Ușurința menținerii liniei venoase
 În momentul în care selectăm o venă trebuie
să avem în minte următoarele întrebări:
◦ De ce pun acest cateter?
◦ Cât timp avem nevoie de acest cateter?
◦ Ce soluții vor fi administrate pe acest cateter?
 În momentul cateterizării venoase e foarte
important să recoltam sânge pentru:

1. Biochimie
2. Ionogramă / rezerva alcalină
3. Hematologie
 Un asistent trebuie să contenționeze
animalul în decubit sternal sau decubit
lateral
 După alegerea venei pe care o abordăm
zona din jurul acesteia va fi rasă
 Se aplică garoul
 Zona va fi dezinfectată
 Cateterul venos periferic se poate puncționa
și penetra pielea animalului în cele mai multe
cazuri, dar pentru a facilita abordul venos se
poate face o mică incizie prin piele cu o lamă
de bisturiu de 11.
 In momentul puncționării și penetrării pielii
cateterul este ținut la un unghi de 30-40 de
grade
 În momentul în
care sângele poate
fi vizualizat,
unghiul dintre
cateter și membrul
animalului este
redus. Cateterul va
fi introdus în venă
concomitent cu
retragerea acului
 În momentul în care cateterul a fost introdus
complet, asistentul poate pune presiune în
zona distală a cateterului pentru a se putea
monta dopul și limitarea pierderii de sânge.
 Cateterul va fi fixat în poziție cu bandă
adezivă și va fi “spălat” cu ser fiziologic.
 Zona de unde trebuie recoltat sânge trebuie
pregătită în prealabil: - rasă și dezinfectată.
 Vena se va puncționa cu un ac și se va recolta
sânge.
 Se va înlătura prima picătură
 Următoarea picătură de sânge se va aplica pe
strip în vederea măsurării glicemiei.
http://www.youtube.com/watch?v=YCu4ckWtdyM
 Măsurarea temperaturii (termometria) este
esențială în cazul prezentării unui pacient în
urgență
 Se va urmarii cresterea temperaturii prin:
1. Perna electrica, alta sursa de caldura
2. Perfuzie incalzita
 Se va urmări scăderea temperaturii prin:
1. Medicație antipiretica (metamizol)
2. Antibioterapie
3. Tratament perfuzabil
4. În cazul în care nu se corectează temperatura prin cele
enumerate mai sus (sindrom febril de origine centrală) se pot
folosi dușuri reci sau baie de gheață
 Monitorizarea EKG
este importantă în
cazul urgențelor
deoarece este o
modalitate extrem de
facilă și pentru
asistenți de a
diagnostica orice
aritmie cardiacă.
  Pentru a putea efectua un EKG sau pentru a
monitoriza un pacient trebuie urmați
următorii pași:
1. Pacientul este așezat în decubit
lateral drept (dacă este posibil)

2. Pentru o mai bună transmitere a

impulsului electric între pacient și
electrodul EKG pliurile axilare și
inghinale trebuie tratate cu substanțe
ce favorizează transmiterea impulsului
electric (gel special pentru EKG, spirt,
gel ecografic)

3. Se poziționează electrozii
ROSU – red, right – membru ant. dr.
GALBEN – membru ant. stg.
VERDE – membru posterior stg.
NEGRU – membru posterior dr.
 Partea dreaptă Partea stângă

•Anterior – electrodul roșu •Anterior – electrodul galben

•Posterior – electrodul negru •Posterior – electrodul verde
Unda P – reprezintă depolarizarea
atriilor
Segmentul PQ / PR - reprezintă
întârzierea stimulului electric la nivelul
joncţiunii atrio-ventriculare
Complexul QRS -reprezintă
depolarizarea ventriculară
Segmentul ST - Reprezintă
repolarizarea lentă ventriculară
Unda T - Reprezintă faza de
repolarizare rapidă ventriculară

http://lifeinthefastlane.com/ecg-library/basics/p-wave/
 Aritmii cardiace:
 Bradicardia sinusală
 Tahicardia sinusală
 Blocurile atrioventriculare
 Tahicardia ventriculară
 Fibrilația atrială
 Fibrilația ventriculară
 Funcţionarea corectă a inimii

http://www.youtube.com/watch?v=Q0JMfIVaDUE
 Încetinirea bătăilor inimii la o frecvență sub
70/min (frecvența cardiacă normală la câine
este cuprinsă între 80-120/min, iar la pisică
între 120-160/min)

http://www.youtube.com/watch?v=mVGikydo0GM
 Tahicardia este o tulburare de ritm cardiac
caracterizată prin accelerarea ritmului cardiac
normal (ritm sinusal) astfel încat frecvența
cardiacă depășeste 150 bătăi pe minut la
caine si 180-190 la pisici.

http://www.youtube.com/watch?v=cKXrzLrQOCc
 Blocul AV grd I – prelungie progresivă a intervalului
PR făra blocarea undei P

http://www.youtube.com/watch?v=hZRwYfMamb8
 Blocul AV grd II – unul sau mai multe impulsuri
atriale nu sunt transmise către ventriculi
 Mobitz I – prelungire progresivă a intervalului PR până
la blocarea unei unde P
 Mobitz II – interval PR alungit dar constant; apar unde
P blocate intermitent
 Blocul AV grd III – impulsurile provenite din
atrii nu ajung la ventriculi. Activitatea atrială
și ventriculară sunt independente

http://www.youtube.com/watch?v=NEGnCKC0Mrk
 Sunt tulburari ale ritmului cardiac cu originea la nivelul
ventriculelor caracterizate printr-o contracție prematură (apărută
înainte de momentul normal în care trebuie să se manifeste).

http://www.youtube.com/watch?v=dZcQ458dDvg
•Tahicardia ventriculară este reprezentată de o
succesiune de mai multe extrasistole ventriculare ce
apar cu o rată mai mare de 200/min

http://www.youtube.com/watch?v=iDw93FhtWk4
 Este o aritmie cronică sau paroxistică caracterizată
prin activitate electrică atrială haotică. Se
caracterizează prin lipsa undelor p, rata
ventriculară rapidă și un ritm neregulat-neregulat

http://www.youtube.com/watch?v=R-Z_S5sVBJA
 Reprezintă cea mai severă tulburare de ritm și cauza cea mai
frecventă a morții subite prin cord. Ventriculii în fibrilație se
contractă parcelar, anarhic, cu o frecvență foarte mare, fiind
incapabili să realizeze sistola ventriculară, cu consecințe
hemodinamice catastrofale: încetarea funcției pompei
cardiace, prăbușirea debitului cardiac și a tensiunii arteriale.

http://www.youtube.com/watch?v=G3-KHvYTG2g&list=PLD725509B41ACE689&index=5
http://www.youtube.com/watch?v=PKNKzpiMQ68