PATOLOGIE ORALĂ

PATOLOGIA TUMORALĂ A
MUCOASEI BUCALE
TUMORI BENIGNE
 Papilomul
tumoră benignă
în majoritatea cazurilor, excrescenţe papilare corelate cu infecţie
HPV
Clinic, leziune exofitică papilară, cu un diametru, cel mai adesea mai
mic de 1 cm; sesilă sau pediculată. Culoarea sa este albicioasă
(dacă prezintă cheratinizare) sau poate fi roz deschis (varianta
noncheratinizat).
Localizarea cea mai frecventă a papilomului scuamos este la nivelul
feţei ventrale şi dorsale a limbii, uvulei, palatului moale, gingiilor.
Histopatologic - îngroşarea epiteliului pavimentos necheratinizat, cu
formarea unui ax conjunctivo-vascular, la nivelul tumorii.
Excrescenţele papilare pot fi scurte, groase şi rotunjite sau,
dimpotrivă, pot fi lungi, subţiri, digitiforme. Îngroşarea epiteliului
stratificat, şi formarea excrescenţelor papilare se realizează prin
acantoză (proliferarea stratului spinos), şi papilomatoză (alungirea
crestelor epidermice), mai rar prin hipercheratoză (îngroşarea
stratului cornos).
Papilomul
LEZIUNI PRECANCEROASE
 Leucoplazia bucală
placarde albicioase la nivelul mucoasei bucale care nu
pot fi îndepărtate mecanic (în traducere = “placă albă”)
etiologie variată:
– leziuni reactive (hipercheratoză reactivă, acantoză reactivă,
cheilită actinică, stomatită nicotinică, arsuri chimice sau fizice)
– leziuni neoplazice (displazie epitelială, carcinom in situ, carcinom
spinocelular, carcinom verucos);
– infecţii (candidoză cronică hiperplazică, leucoplazia păroasă,
placard mucos sifilitic)
– boli mediate imun (lichen plan, lupus eritematos)
– afecţiuni ereditare (leucoedema, nev spongios albicios)
– boli idiopatice (limbă păroasă, limbă în hartă geografică).
 Nev alb spongios
Afecţiune ereditară autozomal dominantă
Leziuni albicioase, plicaturate ale mucoasei
bucale, bilaterale, simetrice; debut înainte de
pubertate
Microscopic: acantoză, spongioză şi
hiperkeratoză a epiteliului mucoasei bucale;
marcată degenerescenţă balonizantă a celulelor
din stratul spinos (aspect de celule clare) cu
condensare eozinofilă perinucleară a
citoplasmei
Nu necesită tratament, nu se malignizează
Nev spongios albicios
Acantoză cu
vacuolizări în
stratul
superficial
 Keratoză fricţională
Apare la nivelul zonelor care suferă traumatisme cronice
– buze, marginea laterală a limbii, faţa internă a obrajilor
etc
Macroscopic: arii albicioase, neregulate
Microsocpic: hiperkeratoză; minim infiltrat inflamator
cronic în corion
Nu asociază displazie în leziunile simple
Diminuează după încetarea traumatismului – rezolvarea
defectului dentra, încetarea obiceiului cauzator
Dacă nu diminuează este necesară biopsia pentru a
exclude un proces neoplazic
 Keratoză fricţională

Papilomatoză, acantoză şi hiperortokeratoză cu minimă hiperplazie a stratului bazal

 Stomatită nicotinică
Se asociază mai frecvent cu fumatul de pipă sau
trabucuri
Apare de regulă la nivelul palatului – zone albicioase cu
puncte roşii înconjurate de un inel albicios (orificii
inflamate ale ductelor excretoare ale glandelor salivare)
Microscopic: acantoză cu hiperortokeratoză; modificări
inflamatorii minore la nivelul glandelor salivare – fibroză,
infiltrat inflamatorinerstiţial acinar, metapalzie
pavimentoasă a ductelor excretorii
Tratament: încetarea fumatului; nu are risc crescut de
apariţie de cancere de palat (ce excepţia care fumează
cu capătul aprins în gură) dar semnifică risc crescut de
cancere cu alte localizări (pulmonar etc)
 Stomatită nicotinică
Albire difuză a mucoasei bucale cu
prezervarea marginii libere a gingiei;
se observă orificiile excretoare a
glandelor salivare minore

Papilomatoză, acantoză şi hiperkeratoză

în jurul unei glande salivare minore;
infiltrat inflamator periductal
Granulaţii Fordyce

Glande sebacee ectopice

 Leucoplazia idiopatică
Pete / plăci albe la nivelul mucoasei bucale care nu pot fi
îndepărtate mecanic şi care nu pot fi atribuite unei
anume etiologii
Cauze: fumatul (încetarea fumatului duce la regresia
leziunii), alcoolul, traumatismele, deficienţe nutritive
(anemie feriprivă, anemie pernicioasă etc)
Variante macroscopice: leucoplazie pătată, leucoplazie
verucoasă
Microscopic: hiperkeratoză şi acantoză; grade variate de
displazie mergând până la displazie severă / carcinom in
situ / carcinom scuamocelular microinvaziv
 Leucoplazia idiopatică
Displazia
Displazie ușoară = SIN 1 (squamous intraepitelial neoplasia 1)
– Anomalii arhitecturale și celule cu atipii citonucleare în 1/3 bazală a
epiteliului
Displazie moderată = SIN 2 (squamous intraepitelial neoplasia 2)
– Anomalii arhitecturale și celule cu atipii citonucleare în 1/3 medie a
epiteliului
Displazie severă = SIN 3 (squamous intraepitelial neoplasia 3)
– Anomalii arhitecturale și celule cu atipii citonucleare în 1/3 superficială
a epiteliului
Carcinom in situ = SIN 3 (squamous intraepitelial neoplasia 3)
– Anomalii arhitecturale și celule cu atipii citonucleare în toata grosimea
a epiteliului
Keratoză sublinguală
 Leucoplazie idiopatică

Biopsie: hiperkeratoză fără displazie Biopsie: displazie epitelială; carcinom

epitelială scuamocelular invaziv după 6 luni
Leucoplazie de mucoasă jugală

Carcinom scuamocelular microinvaziv

 Displazie uşoară

Anizocarie şi hipercromazie bazală

Displazie uşoară

Anizocarie şi
hipercromazie
bazală şi în
straturile
spinoase
suprabazale
 Displazie moderată

Papile dermice alungite aproape

de suprafaţă; mare parte din
straturile spinoase conţin celule
mari, atipice
 Displazie severă

Întreaga grosime a epiteliului este

ocupată de celule atipice; se mai poate
observa maturare în straturile cele mai
superficiale
Displazie severă
Displazie severă
 Eritroplazia
Pete / plăci roşii la nivelul mucoasei bucale
Cauze: fumatul, alcoolul, traumatismele,
deficienţe nutritive (anemie feriprivă, anemie
pernicioasă etc)
Mult mai rară decât leucoplazia dar prognostic
mai rezervat – asociază mai frecvent displazie
microscopic
Microscopic: 10% din cazuri prezintă diaplazie
uşară sau moderată, 90% din cazuri prezintă cel
puţin displazie severă / carcinom in situ
Tratament: excizie chirurgicală – extinsă mai
mult în suprafaţă şi nu atât în profunzime
Eritroplazia

Carcinom scuamocelular invaziv

TUMORI MALIGNE
 Cancerele orale
Majoritatea cancerelor Factori etiologici:
cavităţii bucale (90%) Substanţe
sunt carcinoame carcinogenetice
scuamocelulare cu punct – Fumat
de plecare în epiteliul – Alcool
mucoasei bucale – Mestecat de betel
Medie de vârstă peste 40 Expunerea la soare–buze
de ani
Infecţii
Uşoară predilecţie – Sifilis
masculină – Candidoză cronică
Localizări predilecte: – Infecţii virale HPV 16
– Buză inferioară Displazie epitelială
– limbă
Lichen plan
Diskeratoză congenitală
Cancerele orale

Zona de maximă incidenţă – 20% din

mucoasa bucală, 70% din cancerele orale
 Carcinomul de buză
Uşor vizibil
Frecvent la nivelul buzei inferioare
Localizare predilectă către linia mediană
Iniţial arie de îngroşare a mucoasei,
ulterior indurate, eroziune cu crustă
Metastaze ganglionare locoregionale –
primii afectaţi – limfoganglionii
submandibulari; necesită timp lung de
evoluţie
Carcinomul de buză
 Carcinomul de limbă
cea mai frecventă tumoră malignă intraorală
mai frecvent la bărbaţi după 50 de ani
macroscopic :
– ulceraţie cu margini indurate, elevate, cu infiltrarea ţesuturilor
profunde; forma macroscopică cea mai frecventă
– tumora exofitică –tumoră vegetantă pe suprafaţa limbii
– tumora endofitică – nodul situat sub o mucoasă aparent
normală; ulceraţia apare tardiv în evoluţia bolii
– leucoplazie – fie este vorba de carcinoame scuamocelulare deja
constituite, fie vor deveni, în timp, carcinoame scuamocelulare
– eritroplazie - majoritatea sunt carcinoame scuamocelulare in situ
sau chiar carcinoame scuamocelulare invazive
 Carcinomul scuamocelular de limbă
Cea mai frecventă localizare este reprezentată de
marginea laterală posterioară a limbii (în circa jumătate
din cazuri); vârful limbii este afectat numai excepţional.
Microscopic
aspecte variabile
carcinoamele celor două treimi anterioare ale limbii sunt
scuamocelulare
Marea majoritate sunt bine diferenţiate / moderat
diferenţiate
carcinoamele treimii posterioare sunt nediferenţiate
(prognostic mai grav – metastaze limfoganglionare
laterocervicale precoce)
Carcinomul scuamocelular de limbă
Carcinoamele scuamocelulare ale limbii sunt mai
agresive decât restul carcinoamelor scuamocelulare ale
cavităţii orale.
Invazia locală a ţesuturilor învecinate apare rapid şi este
extensivă – tumora se fixează rapid la palat, planşeul
bucal, amigdale, consecinţa fiind diminuarea mobilităţii
limbii
metastazele limfoganglionare apar precoce în evoluţia
bolii, comparativ cu restul carcinoamelor scuamocelulare
ale cavitatii orale – afectează limfoganglionii
laterocervicali, submandibulari şi jugulodigastrici
ipsilaterali
metastazele viscerale apar mai rar, situsurile predilecte
fiind pulmonul sau ficatul
 Cancerele orale
Factori care influenţează negativ prognosticul:
Descoperirea tardivă
Vârsta avansată
Sex masculin
Dimensiunea tumorii
– T1 < 2 cm, T2 2-4 cm, T3 > 4 cm
Gradul mare de anaplazie (tumori slab
diferenţiate)
Tipul tumoral (variante acantolitice, fuzocelulare,
bazaloide)
Prezenţa metastazelor limfoganglionare
Carcinomul scuamocelular de limbă
eritroplazie

leucoplazie
Carcinom scuamocelular de limbă

Tumoră ulcerată
Carcinom scuamocelular de limbă

Tumoră vegetantă
Carcinom scuamocelular de
mucoasă bucală (palat)
 Carcinomul scuamocelular
G1 G1-G2
 Carcinomul scuamocelular
G1
G1

G1-G2
G2
 Carcinomul scuamocelular
G2-G3

G3 G3
 Carcinomul scuamocelular
Invazie perineurală

Invazie musculară

Microembolizări capilare
 Carcinomul scuamocelular
Variantă acantolitică – spaţii pseudoglandulare; nu produce mucus

Variantă cu celule clare – glicogen intracitoplasmatic

Carcinomul scuamocelular

Variantă fuzocelulară

CK
 Carcinomul scuamocelular

Variantă fuzocelulară
Zone scuamoce- Zone fuzocelulare
lulare asociate cu
arii fuzocelulare

MNF116
Carcinom scuamocelular
Variantă verucoasă

Atipii puţine; invazie periferică pe front larg

(margini care “presează ţesutulârile normale
de vecinătate”)
 Carcinom scuamocelular

Variantă verucoasă