Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VERERINARĂ “ION IONESCU DE

LA BRAD” DIN IAŞI


FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: AMENAJARE PEISAGISTICĂ URBANĂ ŞI TERITORIALĂ

STUDIUL PRIVIND IMPACTUL SPAŢIILOR


VERZI CU ACCES NELIMITAT
ASUPRA LOCUITORILOR DIN MUNICIPIUL
IAŞI

Coordonator ştiinţific:
Şef lucrări dr. TATIANA SANDU

Absolvent:
ADELINA DAVID
CUPRINS

PARTEA I - CONSIDERAŢII GENERALE


• Cap. 1 CADRUL NATURAL

• Cap. 2 SPAŢIUL VERDE URBAN- ANALIZĂ CONCEPTUALĂ

PARTEA a II-a - CONTRIBUŢII PROPRII


• Cap. 3 EVOLUŢIA SPAŢIILOR VERZI ÎN MUNICIPIUL IAŞI

• Cap. 4 ASPECTE PRIVIND IMPACTUL SPAŢIILOR VERZI


CU ACCES NELIMITAT ASUPRA LOCUITORILOR
DIN MUNICIPIUL IAŞI

CONCLUZII
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

CADRUL NATURAL
 Aşezarea terenului - Municipiul
Iaşi se află situat în partea de N-E a
Romaniei şi în estul Moldovei.
 Relieful - Teritoriul se integrează
în ansamblul Podişului Moldovei, pus
în evidenţă prin prezenţa a două
trepte: una înaltă, sub formă de
masive deluroase şi platouri, şi alta
mai joasă, cu aspect de câmpie
colinară.
 Condiţii pedologice - Condiţiile diferite de relief, rocă, ape subterane, înveliş
vegetal şi mai ales vârsta diferită a diverselor trepte de relief, au adus la formarea
numeroaselor tipuri şi complexe de sol.
 Condiţii hidrologice - Oraşul este străbătut de râul Bahlui, afluent al Jijiei,
de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari. La răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe
care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
 Regimul climatic - Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat
- continental aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

SPAŢIUL VERDE URBAN- ANALIZĂ CONCEPTUALĂ


Conceptul de spaţiu verde este relativ nou (începutul anilor 20 ai secolului XX).
Înainte de apariţia acestui concept, spaţiile verzi erau limitate doar la grădinile şi
parcurile din acea vreme. Odată cu apariţia conceptului, numărul de elemente ca părţi
componente a crescut adăugȃndu-se: scuarurile, aliniamentele stradale, pădurea-parc,
etc.
Conceptul de spaţiu verde în America Conceptul de spaţiu verde în Europa

În cazul Statelor Unite ale În Europa, spaţiile verzi publice


Americii şi al Canadei, s-a dezvoltat amenajate au apărut odată cu
un concept de îngrijire şi gestionare dezvoltarea industrială din secolul al
al spaţiilor verzi, unic în lume. Acest XIX-lea. Însă acestea au fost percepute
concept a fost denumit "urban diferit de fiecare popor în parte şi
forestry” şi reprezintă planificarea, totodată s-au dezvoltat diferit.
proiectarea şi gestionarea arborilor şi „Pădurea urbană”, a fost preluată şi
arboretelor cu valore de agrement, în Europa, însă, istoria şi forma
situate în zonele urbane sau în oraşelor europene nu au oferit aceleaşi
modele de plantare a arborilor ca în
apropierea acestora. cazul sistemelor urbane din America.
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

EVOLUŢIA SPAŢIILOR VERZI ÎN MUNICIPIUL IAŞI


 Iaşul, începuturile
Iaşul a început ca o aşezare rurală prin secolul XIV. Satul avea cca. 20 de case
rare, presărate în mijlocul unor acareturi, grădini, livezi şi vii, presupunere emisă
prin raportare la un document moldovean din 1502.
 Iaşul în epoca feudală
Oraşul cunoaşte o dezvoltare lentă, ocupând o întindere mică, având piaţa şi
vama în centru şi în imediata lor apropiere, curtea. Aici era „dricul” (cu sens de
răscruce de drumuri). Planul oraşului Iaşi în sec. XV

Apar două axe de dezvoltare, cea


mai importantă, orientată spre
nord-vest, cuprinzȃnd Uliţa Mare şi
mergând până la actuala Piaţa
Unirii care va fi ocupată de curţile
boierilor, ale nobilimii, dar şi de
biserici şi prăvălii.

(prelucrare după Bădărău D., Caproşu I., 1974)


În secolul al XVI-lea, când Curtea Domnească se mută la Iaşi, se
construieşte Piaţa Palatului (actuala esplanadă a Palatului Culturii), alegându-se
pentru aceasta punctul cel mai bine protejat natural, înconjurat de apă şi cu
control vizual asigurat asupra împrejurimilor. Pentru Piaţa Palatului, spaţiul s-a
schimbat enorm, în ceea ce priveşte cadrul arhitectural, din momentul în care a
fost transformată în spaţiu public, la mijlocul secolului al XIX-lea.

Piaţa Palatului – sec. XVI Esplanada Palatului Culturii în prezent

(Fragment din harta publicată în nr. 10 al revistei Arhitectura) (Prelucrare hartă satelit http://wikimapia.org)
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

Necesitatea amenajării unor spaţii spaţii de odihnă şi petrecere a apărut


iniţial în Iaşi la începutul secolului XVII, în timpul domniei lui Grigore Ghica al
II-lea, în zona Frumoasa.
„Grădinile de la Balica” - atestate de Letopiseţul lui Ion Neculce, Cronica
anonimă-Amisar şi Cronica Ghiculeştilor erau situate în spatele mânăstirii
Frumoasa. Acolo se afla un lac artificial, înzestrat cu „bărci de preumblare”.
Alături de lac şi o grădină în trei terase, compartimentată de jgheaburi de piatră
prin care curgea apa în mijlocul parterelor de flori, oprindu-se în bazine
(„havuzuri”).

 Iaşul, în epoca modernă


Progresul industrial făcea din Iaşul de la începutul secolului XIX un oraş plin
de praf şi sufocant, fapt ce a dus la proiectarea unui număr foarte mare de spaţii
verzi (Grădina Publică, Grădina Publică de la Dial, prima Grădină Botanică din
1856, Grădina Primăriei şi Grădina Clubului Jockey), parte din ele dispărute
astăzi.
„Grădina Publică” şi Grădina Primăriei
„Grădina Publică de la Dial”
Primul plan de situaţie al Era situată pe spaţiului fostului
Grădinii Copou, inaugurată în 1833, cinematograf Tineretului. A fost
numită iniţial Grădina Publică a fost înfiinţată de primarul Dimitrie Gusti
realizat în 1867. Harta identifică (1865), prin transformarea unui maidan
învecinarea cu Cazarma (regimentul năpădit de gunoaie din vechea piaţă Sf.
de Grăniceri-Palatul Oştirii) şi Spiridon. Era înzestrată cu bănci,
„Grădina Publică de la Dial” (în rondouri de flori, alei de castani, un
prezent fâşia plantată „Grigore Ghica chioşc pentru fanfara Gărzii Civice şi
Vodă” situată de-o parte şi de alta a b- cu o berărie.
dul Carol I).

(Sursa: Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Fond Panuri şi hărţi, Colecţia Stampe şi fotografii)
Grădina Clubului Jockey

În 1873 Palatul Beldiman, situat în Biblioteca “M. Eminescu” - astăzi


partea de sus a străzii Lăpuşneanu, avea
etajul închiriat Clubului Jockey destinat
relaxării şi discuţiilor, doar musafirilor cu
blazon, papion şi guler alb, purtători de
mare ţinută. Pentru ceilalţi era grădina
umbroasă de afară, unde cântau fanfarele.
Palatul Beldiman - 1873

În prezent pe locul clădirii


Jockey Club se află Biblioteca
„Mihai Eminescu”, iar fosta
grădină nu mai este accesibilă
publicului larg.

(Sursa: Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Colecţia Stampe şi fotografii)


 Iaşul în secolul XX
Iaşul secolului XX se remarcă realizarea celor mai renumite grădini ale
municipiului Iaşi de astăzi: Esplanada Elisabeta (Rȃpa Galbenă), Grădina
Universităţii „Al. I. Cuza”, Parcul Expoziţiei, Grădina Botanică din 1963.

Comparaţie privind delimitarea teritorială a oraşului Iaşi


de la începuturi (sec. XIV) pȃnă în sec. XX
↓ ↓

(http://arhitectura-1906.ro/2012/10/pietele-publice-iesene-factor-structurant-al-spatiului-urban/)
 Iaşul contemporan
După 1989, oraşul a devenit un conglomerat de clădiri cu anumite elemente de
arhitectură care ilustrează stiluri diferite. S-au dat autorizaţii de construcţie în zone
centrale, aglomerate şi pe spaţii verzi, construindu-se mall-uri, birouri sau alte
betoane.
 Situaţia actuală a spaţiilor verzi cu acces nelimitat din municipiul Iaşi

Acestea se întind pe
362,60 ha, repartizate
neuniform şi care includ:
• 6 grădini de cartier;
• 26 scuaruri;
• o fâşie plantată;
• plantaţiile stradale.

(Prelucrare după IASI_COMPLET.dwg)


CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

ASPECTE PRIVIND IMPACTUL SPAȚIILOR VERZI


ASUPRA LOCUITORILOR DIN MUNICIPIUL IAŞI
Studiul îşi propune evaluarea principalelor spaţii verzi cu acces nelimitat
după : accesibilitate, rază de deservire şi nivel de satisfacere a cerinţelor
locuitorilor.
Spaţii verzi care îndeplinesc:
indicatorul de suprafaţă indicatorul de calitate

(prelucrări după IASI_COMPLET.dwg)


Spaţii verzi care îndeplinesc
indicatorul dotări de bază Raza de deservire a spaţiilor verzi din Iaşi

(prelucrări după IASI_COMPLET.dwg)

Din analiza datelor reiese că spaţiile plantate sunt subdimensionate iar o parte
din populaţie nu beneficiază de acestea (exemplu putem da cartierele Alexandru
cel Bun, Bucium, Frumoasa, Moara de Vânt în întregime precum şi cartierele
Nicolina, C.U.G., Păcurari-parţial).
Se constată un evident dezechilibru din punct de vedere al repartiţiei
teritoriale a acestor amenajări, majoritatea fiind plasate în zonele Copou şi
Centru.
Chestionarul – instrument de investigare al satisfacerii cerinţelor şi a
necesităţilor locuitorilor Iaşului

Scopul: analiza disfuncțiunilor spaţiilor verzi cu acces nelimitat din Iaşi.


Metodă de lucru: chestionarul - cuprinde un set de 10 întrebări referitoare la
percepția populaţiei privind spaţiile verzi urbane şi despre activităţile pe care le
întreprinde în spaţiul acestor amenajări.
Perioada de derulare: martie-mai 2015.
Relevanță: un număr de 523 repondenți.
Zone de interes: 6 zone cuprinzând aproape în totalitate suprafaţa municipiului Iaşi.

Zonă Detaliere

I Copou-Sărărie-Țicău

II Păcurari-Dacia-Alexandru cel Bun-Galata

III Centru-Centru Civic-Podu Roș

Moara de Vânt-Tudor Vladimirescu-Tătărași-


IV
Ciurchi-Ciric

V Cantemir-Nicolina-CUG-Frumoasa

VI Bularga-Țuțora-Zona industrială-Bucium

(prelucrare după http://www.harta-iasi.ro/imagini/harti/)


Întrebarea nr. 1: De câte ori mergeţi în parcul sau grădina de cartier, cea mai apropiată
de locuinţa dumneavoastră?

Nr. raspunsuri persoane intervievate


40
a) de mai multe ori pe săptămână;
b) o dată pe săptămână;

30
Varianta a)
c) de câteva ori pe lună; Varianta b)

20
d) o singură dată pe lună; Varianta c)
varianta d)

10
e) foarte rar. Varianta e)

0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI

Întrebarea nr. 2: În ce perioadă a zilei veniţi în parc/grădină?


Nr. raspunsuri persoane intervievate
40

Varianta a)
a) 06.00; b) 07.00; c) 08.00; Varianta b)

d) 09.00; e) 10.00; f) 11.00; Varianta c)


30

varianta d)
g) 12.00; h)13.00; i) 14.00; Varianta e)
20

varianta f)
j) 15.00; k)16.00; l) 17.00; Varianta g)
m) 18.00; n)19.00; o) 20.00. Varianta h)
10

Varianta i)
Varianta j)
Varianta k)
0

Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI Varianta l)


Varianta m )
Varianta n)
Întrebarea nr. 3: Ce acţiune întreprindeţi în spaţiul acestuia/acesteia?

Nr. raspunsuri persoane intervievate


a) plimbare şi relaxare;

40
b) plimbare cu bicicleta, role sau alte mijloace;

30
Varianta a)
c) plimbat animale de companie; Varianta b)

20
d) alergat; Varianta c)
varianta d)
e) discuţii cu terţe persoane. Varianta e)

10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI

Întrebarea nr. 4: Care consideraţi că sunt principalele riscuri la care se supun spaţiile
verzi din cartierul dumneavoastră?

Nr. raspunsuri persoane intervievate


a) retrocedările;

70
b) construcţiile de clădiri;
60
c) amenajarile pentru utilităţi publice 50
Varianta a)
(parcări, spaţii pentru depozitarea
40

Varianta b)

deşeurilor menajere); Varianta c)


30

varianta d)
d) lăsarea acestora în degradare
20

Varianta e)

e) nu ştiu.
10
0

Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI


Întrebarea nr. 5: Care dintre următoarele categorii de locuitori ai acestei zone, este cea
mai afectată de reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi?

Nr. raspunsuri persoane intervievate


70
a) copii şi bătrânii;

60
b) locuitorii adulţi;

50
toţi locuitorii

40
c) Varianta a)
Varianta b)

30
Varianta c)

20
10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI

Întrebarea nr. 6: Cum consideraţi modul de întreţinere al spaţiilor verzi din cartierul
dumneavoastră?
Nr. raspunsuri persoane intervievate
50

a) foarte slab;
40

b) slab;
Varianta a)
30

c) satisfăcător; Varianta b)
Varianta c)
20

d) bun; varianta d)
Varianta e)
e) foarte bun.
10
0

Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI


Întrebarea nr. 7: Cum consideraţi evoluaţia suprafeţelor ocupate de spațiile verzi în
cartierul dumneavoastră în ultimii 20 de ani, comparativ cu perioada de dinainte de
1989?

Nr. raspunsuri persoane intervievate


70
a) foarte bună, faţă de nivelul anului 1989;

60
b) bună, faţă de nivelul anului 1989

50
c) slabă, faţă de nivelul anului 1989 Varianta a)

40
Varianta b)

d) foarte slabă, faţă de nivelul anului 1989; Varianta c)

30
varianta d)
e) nu ştiu.

20
Varianta e)

10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI

Întrebarea nr. 8: Consideraţi suficientă suprafaţa de spaţiu verde existentă în cartierul


dumneavoastră pentru a satisface nevoile şi cerinţele populaţiei din cadrul acestuia?
Nr. raspunsuri persoane intervievate
80

a) da;
60 70

b) nu;
40 50

c) nu știu. Varianta a)
Varianta b)
20 30

Varianta c)
10
0

Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI


Întrebarea nr. 9: Ce categorii de spaţii verzi ar trebui să aibă o frecvenţă mai mare în
cartierul dumneavoastră?
a) parcuri şi grădini;

Nr. raspunsuri persoane intervievate


70
b) baze sportive;

60
c) scuaruri şi aliniamente stradale;

50
Varianta a)
d) spaţii verzi din cadrul zonelor de locuinţe;

40
Varianta b)

e) nu ştiu.
Varianta c)

30
varianta d)

20
Varianta e)

10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI

Întrebarea nr. 10: Ce consideraţi că poate face populaţia pentru a diminua


distrugerea spaţiilor verzi?
a) să se informeze asupra riscurilor la care sunt

Nr. raspunsuri persoane intervievate


expuşi în cazul diminuării acestora şi să

10 20 30 40 50 60 70 80 90
reacţioneze prin diferite metode (ex.
proteste), în momentul când se constată un
astfel de proces de diminuare, mai în special Varianta a)
Varianta b)
atunci când fenomenul de diminuare are la Varianta c)
bază gestionarea defectuasă a acestor spaţii
de către: autorităţile locale, diferite instituţii
de stat sau particulare, etc;
0

Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI


b) să-şi dezvolte un spirit de conservare mai
puternic faţă de acestea;
c) nu știu.
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

Analiza disfuncțiunilor spațiilor verzi din municipiul Iași


Din punct de vedere al normelor pe cap de locuitor s-au dedus următoarele abateri:
• Grădinile sunt concentrate în zonele I şi II de studiu (Copou-Centru-Podu Roş) şi izolate în
zonele IV şi V (respectiv cartierele Tătăraşi şi Nicolina).
• Scuarurile lipsesc în aproximativ jumătate dintre cartierele Bucium, Frumoasa, Galata, Moara
de Vânt, Ţicău-Sărarie, Păcurari.

Din punct de vedere al normele de accesibilitate s-a dedus că:

• În cartierul Copou există „salba” de grădini-parc (Copou, Expoziţiei) fâşia „Ghica Vodă” şi
grădinile instituţiilor care întrunesc condiţiile privind accesibilitatea.

Din analiza rezultatelor chestionarului au fost scoase în evidenţă următoarele probleme:

• Insuficienţa numărului de amenajări ale spaţiilor verzi cu acces nelimitat face ca în spaţiile
verzi corespunzătoare zonelor II, IV, V şi VI să se producă supraaglomerarea, sau cetăţenii,
dornici de recreere vor tranzita în zonele vecine mai dotate;
• Suprafeţe mici ocupate de spaţiile verzi în raport cu dimensiunea oraşului şi cu numărul de
locuitori;
• Există numeroasele probleme legate de riscurile la care se supun spaţiile verzi şi într-o foarte
mare măsură, cu bună ştiinţă a autorităţilor locale;
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

Propuneri de îmbunătățire a situației spațiilor verzi

• stoparea fenomenului de schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor cu funcţie de


spaţiu verde;
• oferirea de plăţi compensatorii sau efectuarea de exproprieri pentru terenurile ce sunt
amenajate ca spaţiu verde aflate în proprietate privată sau în curs de retrocedare;
• aplicarea de sancţiuni mai severe şi care să nu mai permită schimbarea categoriei de
folosinţă a acestora;
• reamenajarea spaţiilor verde lăsate într-un stadiu avansat de degradare (ex. grădina
Tătărași, cu o suprafață generoasă de 7,8 ha, care nu se remarcă nici prin amenajare şi nici din
punct de vedere funcţional);
• amenajarea unor suprafeţe ce au aparţinut marilor complexe industriale (S.C. Nicolina
S.A., CUG, Terom S.A. sau fosta fabrică de confecții Victoria) în parcuri cu intenţia de a face
locuitorii şi turiştii ocazionali să se apropie de trecutul sitului şi nu în ultimul rând mărirea
suprafeţelor oxigenante;
• dezvoltarea infrastructurii oraşului, fără a periclita spaţiilor verzi;
• informarea şi dezvoltarea unui sentiment de conservare în rândul populaţiei ieșene, asupra
spaţiilor verzi urbane din cadrul acestui oraş;
• implicarea societăţii civile în programe de protecţie a spaţiilor verzi.
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII

CONCLUZII
Spaţiile verzi cu acces nelimitat din municipiul Iaşi pot fi încadrate într-un
sistem mixt, care îmbină sistemul „în pete” cu sistemul „în fâşii”, deşi unele zone
nu prezintă elementele necesare acestui sistem.
Disfuncţionalităţile înregistrate la nivelul municipiului Iaşi reprezintă de
fapt un cumul de nerealizări, erori şi lipsuri, provenite de la fiecare unitate
urbanistică (cartier) ce intră în componenţa municipiului. Dacă la nivel de cartier
acestea pot fi estompate prin utilizarea dotărilor unei unităţi de spaţiu verde
învecinate, suprasolicitând funcţia respectivă, la nivel de municipiu fenomenul nu
mai permite acest tip de „transfer”, efectele regăsindu-se în nivelul de viaţă şi
calitatea vieţii populaţiei.
Mulţumesc pentru atenţie!

S-ar putea să vă placă și