Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator ştiinţific:
Şef lucrări dr. TATIANA SANDU
Absolvent:
ADELINA DAVID
CUPRINS
CONCLUZII
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII
CADRUL NATURAL
Aşezarea terenului - Municipiul
Iaşi se află situat în partea de N-E a
Romaniei şi în estul Moldovei.
Relieful - Teritoriul se integrează
în ansamblul Podişului Moldovei, pus
în evidenţă prin prezenţa a două
trepte: una înaltă, sub formă de
masive deluroase şi platouri, şi alta
mai joasă, cu aspect de câmpie
colinară.
Condiţii pedologice - Condiţiile diferite de relief, rocă, ape subterane, înveliş
vegetal şi mai ales vârsta diferită a diverselor trepte de relief, au adus la formarea
numeroaselor tipuri şi complexe de sol.
Condiţii hidrologice - Oraşul este străbătut de râul Bahlui, afluent al Jijiei,
de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari. La răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe
care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Regimul climatic - Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat
- continental aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII
(Fragment din harta publicată în nr. 10 al revistei Arhitectura) (Prelucrare hartă satelit http://wikimapia.org)
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII
(Sursa: Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Fond Panuri şi hărţi, Colecţia Stampe şi fotografii)
Grădina Clubului Jockey
(http://arhitectura-1906.ro/2012/10/pietele-publice-iesene-factor-structurant-al-spatiului-urban/)
Iaşul contemporan
După 1989, oraşul a devenit un conglomerat de clădiri cu anumite elemente de
arhitectură care ilustrează stiluri diferite. S-au dat autorizaţii de construcţie în zone
centrale, aglomerate şi pe spaţii verzi, construindu-se mall-uri, birouri sau alte
betoane.
Situaţia actuală a spaţiilor verzi cu acces nelimitat din municipiul Iaşi
Acestea se întind pe
362,60 ha, repartizate
neuniform şi care includ:
• 6 grădini de cartier;
• 26 scuaruri;
• o fâşie plantată;
• plantaţiile stradale.
Din analiza datelor reiese că spaţiile plantate sunt subdimensionate iar o parte
din populaţie nu beneficiază de acestea (exemplu putem da cartierele Alexandru
cel Bun, Bucium, Frumoasa, Moara de Vânt în întregime precum şi cartierele
Nicolina, C.U.G., Păcurari-parţial).
Se constată un evident dezechilibru din punct de vedere al repartiţiei
teritoriale a acestor amenajări, majoritatea fiind plasate în zonele Copou şi
Centru.
Chestionarul – instrument de investigare al satisfacerii cerinţelor şi a
necesităţilor locuitorilor Iaşului
Zonă Detaliere
I Copou-Sărărie-Țicău
V Cantemir-Nicolina-CUG-Frumoasa
VI Bularga-Țuțora-Zona industrială-Bucium
30
Varianta a)
c) de câteva ori pe lună; Varianta b)
20
d) o singură dată pe lună; Varianta c)
varianta d)
10
e) foarte rar. Varianta e)
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI
Varianta a)
a) 06.00; b) 07.00; c) 08.00; Varianta b)
varianta d)
g) 12.00; h)13.00; i) 14.00; Varianta e)
20
varianta f)
j) 15.00; k)16.00; l) 17.00; Varianta g)
m) 18.00; n)19.00; o) 20.00. Varianta h)
10
Varianta i)
Varianta j)
Varianta k)
0
40
b) plimbare cu bicicleta, role sau alte mijloace;
30
Varianta a)
c) plimbat animale de companie; Varianta b)
20
d) alergat; Varianta c)
varianta d)
e) discuţii cu terţe persoane. Varianta e)
10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI
Întrebarea nr. 4: Care consideraţi că sunt principalele riscuri la care se supun spaţiile
verzi din cartierul dumneavoastră?
70
b) construcţiile de clădiri;
60
c) amenajarile pentru utilităţi publice 50
Varianta a)
(parcări, spaţii pentru depozitarea
40
Varianta b)
varianta d)
d) lăsarea acestora în degradare
20
Varianta e)
e) nu ştiu.
10
0
60
b) locuitorii adulţi;
50
toţi locuitorii
40
c) Varianta a)
Varianta b)
30
Varianta c)
20
10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI
Întrebarea nr. 6: Cum consideraţi modul de întreţinere al spaţiilor verzi din cartierul
dumneavoastră?
Nr. raspunsuri persoane intervievate
50
a) foarte slab;
40
b) slab;
Varianta a)
30
c) satisfăcător; Varianta b)
Varianta c)
20
d) bun; varianta d)
Varianta e)
e) foarte bun.
10
0
60
b) bună, faţă de nivelul anului 1989
50
c) slabă, faţă de nivelul anului 1989 Varianta a)
40
Varianta b)
30
varianta d)
e) nu ştiu.
20
Varianta e)
10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI
a) da;
60 70
b) nu;
40 50
c) nu știu. Varianta a)
Varianta b)
20 30
Varianta c)
10
0
60
c) scuaruri şi aliniamente stradale;
50
Varianta a)
d) spaţii verzi din cadrul zonelor de locuinţe;
40
Varianta b)
e) nu ştiu.
Varianta c)
30
varianta d)
20
Varianta e)
10
0
Zona I Zona II Zona III Zona IV Zona V Zona VI
10 20 30 40 50 60 70 80 90
reacţioneze prin diferite metode (ex.
proteste), în momentul când se constată un
astfel de proces de diminuare, mai în special Varianta a)
Varianta b)
atunci când fenomenul de diminuare are la Varianta c)
bază gestionarea defectuasă a acestor spaţii
de către: autorităţile locale, diferite instituţii
de stat sau particulare, etc;
0
• În cartierul Copou există „salba” de grădini-parc (Copou, Expoziţiei) fâşia „Ghica Vodă” şi
grădinile instituţiilor care întrunesc condiţiile privind accesibilitatea.
• Insuficienţa numărului de amenajări ale spaţiilor verzi cu acces nelimitat face ca în spaţiile
verzi corespunzătoare zonelor II, IV, V şi VI să se producă supraaglomerarea, sau cetăţenii,
dornici de recreere vor tranzita în zonele vecine mai dotate;
• Suprafeţe mici ocupate de spaţiile verzi în raport cu dimensiunea oraşului şi cu numărul de
locuitori;
• Există numeroasele probleme legate de riscurile la care se supun spaţiile verzi şi într-o foarte
mare măsură, cu bună ştiinţă a autorităţilor locale;
CAP. 1 CAP. 2 CAP. 3 CAP. 4 CONCLUZII
CONCLUZII
Spaţiile verzi cu acces nelimitat din municipiul Iaşi pot fi încadrate într-un
sistem mixt, care îmbină sistemul „în pete” cu sistemul „în fâşii”, deşi unele zone
nu prezintă elementele necesare acestui sistem.
Disfuncţionalităţile înregistrate la nivelul municipiului Iaşi reprezintă de
fapt un cumul de nerealizări, erori şi lipsuri, provenite de la fiecare unitate
urbanistică (cartier) ce intră în componenţa municipiului. Dacă la nivel de cartier
acestea pot fi estompate prin utilizarea dotărilor unei unităţi de spaţiu verde
învecinate, suprasolicitând funcţia respectivă, la nivel de municipiu fenomenul nu
mai permite acest tip de „transfer”, efectele regăsindu-se în nivelul de viaţă şi
calitatea vieţii populaţiei.
Mulţumesc pentru atenţie!