Colectoare

pricipale si
secundare de ape
uzate
 Curpins
Capitolul I. Argument
Capitolul II. Clasificarea apelor uzate
II.1. Condiţii de descărcare a apelor uzate
II.2.Sisteme de canalizare
Capitolul III. Construcţii şi instalaţii accesorii pe reţeaua de
canalizare
III.1 Cămine de vizitare
III.2. Cămine de spălare
III.3. Cămine de rupere de pantă
III.4. Guri de scurgere
III.5. Guri de zăpadă
III.6. Camere de racordare
Capitolul IV. Exploatarea şi întreţinerea reţelei de canalizare
Capitolul V. Legea Protecţiei Mediulu
 ARGUMENT
Problema evacuării apelor uzate din cuprinsul centrelor populate este foarte
importantă, ele constituind prin conţinutul lor în diferite substanţe sau bacterii
patogene surse de impurificare şi un pericol grav pentru sănătatea publică.Dacă
aceste ape s-ar infiltra în sol, ar impurifica apele subterane, făcându-le
improprii pentru alimentarea cu apă potabilă; dacă s-ar descărca direct în
cursurile de apă ar înrăutăţiicalitatea apei, cauzând astfel moartea peştilor şi
făcând imposibilă folosirea ei în diferite scopuri;dacă ar stagna, substanţele
organice conţinute în apă s-ar descompune producând gaze urâtmirositoare,
nesănătoase. Uneori, apele uzate conţin microbi patogeni, care constituie surse
derăspândire a diferitelor boli (holera, dezinteria,tifos etc). Apele meteorice
constituie de asemeneaun important factor de impurificare, ele fiind murdărite de
praful şi gazele din atmosferă.Pentru evitarea inconvenienţelor arătate, este
necesară colectarea acestor ape, evacuarealor printr-o reţea de canale şi apoi
tratarea în staţii de epurare,astfel încât ele să nu mai dăunezeemisarului în care
se varsă şi să nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia.Totalitatea canalelor şi
lucrărilor accesorii, care au rolul de a colecta şi conduce apele uzate(menajere şi
industriale) şi meteorice la staţiile de epurare, să le epureze şi apoi să le
evaluezeîntr-un curs de apă, formează canalizarea centrului populat sau a
intreprinderii industriale.
 Cap.II. Clasificarea apelor de canalizare
După provenienţa lor,apele colectate prin reţeaua de canalizare se împart în
urmatoarele categorii:- ape uzate menajere şi fecaloide,rezultate din satisfacerea
nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor populate,precum şi a nevoilor gospodăreşti,
igienico-sanitare şi social-administrative a unităţilor industriale,agrozootehnice etc;-
ape uzate publice,rezultate din satisfacerea nevoilor de apă publice ale centrelor
populate;- ape uzate industriale, care rezultă în procesele de producţie ale
intreprinderilor industriale;-
ape uzate de la spălatul şi stropitul străzilor,de la stropitul
spaţiilor verzi din centrele populate,unitaţi industriale etc;- ape meteorice(provenite
din ploi,topirea zăpezii);- ape de suprafaţă stagnate(bălţi,mlaştini);- ape subterane
infiltrate în reţeaua de canalizare.De obicei,apele de canalizare conţin diferite
impurităţi de natura organică şi minerală,în stare de soluţie coloidală sau sub formă
de suspensie,precum şi o cantitate foarte mare de bacterii,dintre care multe sunt
infecţioase(patogene).Compoziţia şi concentraţia apelor uzate menajere sunt variabile
în timp,depinzând de consumul specific,de modul de alimentare etc.Apele meteorice
sunt caracterizate,de obicei,de murdăriile specifice locurilor pe care
sescurg.Compoziţia apelor de canalizare este definită de o serie de indicatori fizici(te
mperatură,culoare,miros,substanţe în suspensie),chimic (pH-ul,reziduul
fix,oxidabilitatea,cifrade clor,oxigenul dizolvat,consumul biochimic de
oxigen,substanţe toxice),biologici(capacitateade fermentare) şi bacteriologici.
 II.1. Condiţii de descărcare a apelor uzate în reţelele decanalizare
Pentru ca apele uzate descărcate în reţelele de canalizare să nu degradeze construcţiileinstalaţiilor
acestor reţele,să nu aduca prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului de exploatare şi
să nu împiedice procesele de epurare din staţiile de epurare sau să reducacapacitatea lor de
epurare s-au stabilit o serie de condiţi pe care trebuie sa le satisfacă aceste ape.Apele uzate care
se descarcă în reţelele de canalizare a centrelor populate nu trebuie săconţină:- materiale în
suspensie a căror cantitate,mărime şi natura constituie un factor active deerodare a
canalelor,provoaca depuneri sau stanjenirea curgerii hidraulice normale;- suspensii grele sau alte
material care se pot depune;- corpuri (solide) plutitoare sau antrenate care nu trec prin grătarul cu
spaţiul liber de 20mm între bare;- suspensii antrenate dure care să genereze zone de erodare a
colectoarelor;- păcura, uleiuri, grăsimi sau alte materiale, care pot să adere pe pereţii
colectotului;- substanţe care în apa retelelor de canalizare provoacă fenomene de coagulare care
duc laformări de depuneri în colectoare;- substanţe care în apa retelelor de canalizare provoacă
fenomene de coagulare care duc laformări de depuneri în colectoare;- substanţe cu agresivitate
chimică asupra materialelor care sunt folosite în mod obişnuitla construirea reţelelor de
canalizare a staţiilor de epurare;- substanţe de orice natura în stare de suspensie sau dizolvate
care, în această stare sau prin evaporare stânjenesc exploatarea normală a canalelor şi staţiilor de
epurare sau
provoacăîmpreună cu aerul amestecuri detonante, ca de exemplu: benzina,benzen,eter,chloroform
,acetilenă,sulfură de carbon sau alţi solvenţi etc;- substanţe nocive care pot pune în
pericol personalul de exploatare a canalizări;- substanţe inhibatoare a procesului de epurare, care
ar putea pune în pericol funcţionareainstalaţiilor de epurare biologică sau a celor de fermentare a
nămolului.Concentraţiile maxime admise în diferite substanţe pe care pot să le conţină apele
uzatece urmează a fi descărcate în reţelele de canalizare sunt stabilite prin diferite normative.
 II.2. Sisteme de canalizare
Colectarea şi evacuarea apelor uzate şi meteorice se poate face,după caz,în sistemunitar,în
sistem separativ(divizor) şi în sistem mixt.
Sistemul unitar
consta dintr-o singură reţea de canale şi colectoare,prin care se
evacueazătoate categoriile de apă de scurgere,menajere,industriale şi meteorice.Acest sistem
areurmătoarele caracteristici:- este uşor de realizat şi mai economic,în cazul unor artere de
circulaţie înguste şiaglomerate,cu instalaţii subalterne(apă,gaz,electrice,telefoane etc);- este
mai ieftin,mai ales daca există posibilitatea de deversare în interiorul localităţii aapelor de
ploaie;- necesită o exploatare mai usoară şi la un cost mai redus;- la ploi cu frecvenţă mai
mare decît de obicei,se poate produce inudarea subsolurilor.Canalizarea în sistem unitar este
indicată mai ales pentru localităţi importante şi pentruregiunile de şes. Sistemul separativ sau
divizor are căi independente oentru evacuarea apelor uzate şi pentru apele meteorice.În acest
sistem apele meteorice pot fi descărcate în interiorul localitătii,îndiferite cursuri de apa ce
străbat acea localitate.Sistemul separativ are următoarele caracteristici:- este mai economic
dacă apa de ploaie ajunge usor în emisar prin rigolele străzilor şişanţuri de scurgere
deschise;- este mai economic dacă este necesară pomparea apelor,cantitatea de apă fiind mai
mică;-
prezintă un cost mai redus al instalaţiilor de epurare mecanică,fiind necesară doar epurarea a
pelor industriale şi menajere;- prin descărcarea directă în emisar se produce o murdărie a
acestuia,mai ales la începutul ploilor;- exploatarea este mai dificilă şi mai scumpă.
Sistemul separativ sau divizor
are căi independente oentru evacuarea apelor uzate şi pentru apele meteorice.În
acest sistem apele meteorice pot fi descărcate în interiorul localitătii,îndiferite cursuri
de apa ce străbat acea localitate.Sistemul separativ are următoarele caracteristici:-
este mai economic dacă apa de ploaie ajunge usor în emisar prin rigolele străzilor
şişanţuri de scurgere deschise;- este mai economic dacă este necesară pomparea
apelor,cantitatea de apă fiind mai mică;-
prezintă un cost mai redus al instalaţiilor de epurare mecanică,fiind necesară doar e
purarea apelor industriale şi menajere;- prin descărcarea directă în emisar se
produce o murdărie a acestuia,mai ales la începutul ploilor;- exploatarea este mai
dificilă şi mai scumpă. Sistemul mixt
are o parte din reţeaua de canale în sistem unitar şi alta în sistemseparativ.În sistem
unitar se rezolvă canalizarea zonelor cu densitate mare(cartiere generale) şi
însistem separativ zonele cu o populaţie mai redusă(cartierele periferice) sau zonele
mai apropiatede cursurile de
apă.La alegerea sistemului de canalizare trebuie să se ţină seama de caracteristicilel
ocalităţii,de debitul apelor uzate şi meteorice,de condiţiile locale(relief,climă,poziţia
cursurilor de apă etc).
 Scheme generale de canalizare
Elementele principale care constitue ansamblul unei canalizări sunt
următoarele:- reţelele interioare(clădiri şi hale industriale) ;-
reţeaua de canalizare exterioară,formată din reţeaua stradală şi din colect
oare,la centrele populate,şi din una sau mai multe reţele uzinale,la
întreprinderile industriale ;- staţii de pompare (sau repompare) ;-
conductele de refulare de la staţiile de pompare ;- instalaţii
accesorii(cămine de vizitare, de spălare, de rupere în pantă, guri de
scurgere şi zăpadă,camere deversoare etc.) ;- instalaţiile de preepurare şi
epurare;- colectorul de descărcare,cu gura de vărsare în emisar. O reţea
de canalizare se compune din diferite categorii de canale şi anume:-
colectoare principale;- colectoare secundare;- canale de serviciu;- canale
de racord;- canale deversoare.
Colectoarele principale
au rolul de a primi apele adunate de pe întreaga suprafaţă alocalităţii, de a
le conduce în aval de localitate, la staţia de epurare şi de aici la emisar.
Olocalitate poate avea unul sau mai multe colectoare principale, în funcşie
de relief, de poziţiaemisarului, precum şi de schema şi sistemul de
canalizare.
Colectoarele secundare şi canalele de serviciu
primesc şi transportă apele de la bazinelede colectare aferente lor.
Canalele de racord
leagă canalizarea interioară a clădirilor cu canale de serviciu sau cucolectoarele
secundare.
Canalele deversoare
conduc surplusul de apă din colectoare principale în cursurile de apăapropiate. Ele se
prevăd în sistem unitar, pentru a reduce secţiunile colectoarelor principale. Intrăîn funcţiune
numai după ce apele uzate din aceste colectoare au fost diluate suficient.În funcţie de
relieful localităţii şi de poziţia cursuriloe de apă învecinate, se determinădispoziţia în plan
orizontal a colectoarelor principlae şi secundare,adică schema de canalizare.Se disting
următoarele scheme de canalizare :-
schema perpendiculară directă,
care reprezintă colectoare principale dirijate perpendicular peemisar(deoarece acest sistem
necesită un mare număr de staţii de epurare, se foloseşte în sistemseparativ numai pentru
evacuarea apelor de ploaie sau a apelor industriale convenţionale curate) ;-
schema perpendiculară indirectă
, în care colectoarele secundare, perpendiculare pe emisar conduc apele la un colector
principal paralel cu râul, care le conduce la staţia de epurare, apoi la emisar(este cea mai
simplă dintre schemele cu care apele sunt conduse în afara limitelor centrului populat);
schema paralelă sau etajată
, caracterizată prin faptul ca mai multe colectoare paralele cuemisarul conduc apele la un
colector principla,care traversează centrul populat cu sensul descurgere oblic faţă de curdul
apei
III. Construcţii şi instalaţii accesorii pe reţeaua de canalizare
III.1. Cămine de vizitare
Căminele de vizitare
sunt construcţii accesorii ale reţelei de canalizare care permitaccesul la canale în
scopul controlării şi întreţinerii stării acestora,respectiv pentru curăşireacanalelor şi
evacuarea depunerilor.Ele se amplaseză în puncte caracteristice şi anume:-
la schimbarea diametrelor;- la schimbarea pantelor;- la schimbarea direcţiei
canalelor nevizitabile;- la intersecţia a doua canale nevizitabile;- pe traseele drepte
ale canalizărilor nevizitabile,la distanţă de maximum 50 m;- pe traseele drepte ale
canalizărilor vizitabile cu dimensiunile de minimum 1,50 m înălţime şi1,50 m lăţime la
distanţă de maximum 100 m;- racordarea canalizării din incintă cu cea de pe căile sau
spaţiile publice.Căminele de vizitare pentru canalele nevizitabile cuprind:
fundaţia,camera de lucru,parteade racord,puţul de acces şi rama cu capacul de
închindere.Fundaţia se execută de obicei din beton monolit.Ea cuprinde rigola,care are
la partea de jos forma profilului canalului şi în continuare,în sus,pereţi verticali pe
înălţimea canalului.Rigolaracordează porţiunea amonte cu cea aval a canalului.Camera
de lucru are înălţimea de 2 m,lungimea (considerată pe direcţia axului canalului)de 1
m şi lăţimea (considerată perpendicular pe axa canalului) de 0,8 m.Dimensiunile ei
trebuiesa permită executarea operaţiilor de curăţire.Camera de lucru se execută de
obicei din zidărie decărămidă,din beton sau din tuburi prefabricate din beton.Partea
racord face legătura între camera de lucru şi puţul de acces.Are formă truchi decon
sau trunchi de piramidă.
Puţul de acces face legătura între suprafaţa terenului şi camera de
lucru. Dimensiunileminime ale puţului sunt 0,80 m x 0,80 m,sau
diamentrul de 0,80 m. Materialele folosite suntaceleasi ca la
camera de lucru.Ramele şi capacele se fac din fontă sau din beton
armat.Ramele au formă circulară sau pătrată,iar capacele se fac de
formă circulară.Căminele de vizitare pentru canalele vizitabile
constă doar din puţul de acces şi gura deacces cu capac.Pentru
accesul în interiorul căminului se prevăd trepte din otel beton
dispuse pe douărânduri verticale(aşezate alternativ).În cazul
canalizărilor în sistem separativ,căminele de vizitare de pe cele
două reţele pot ficombinate.Astfel în fig 50 se arată un mod de
aşezare a căminelor,şi anume aşezarea paralelă şialăturată.Ele pot
fi aşezate şi cu diagonalele în prelungire.
 III.2. Cămine de spălare
Căminele de spălare reprezintă ansambluri de construcţii şi instalaţii care permit
acumularea unei cantităţi de apă cu ajutorul căreia se creeazăo undă de spălare
pe tronsoanele decanal situate în aval de aceasta.Ele se folosesc în cazul
când,datorită pantei prea mici acanalului,nu se poate realiza viteza
autocurăţire.Se amplaseză la începutul reţelei de canalizare şi pe canale la
distanţe de 150-200 m sau lateral canalelor acelaşi
interval.După modul de exploatare,căminele de spălare pot fi cu funcţionare ma
nuală şiautomată.La automatizare se pretează doar căminele amplasate
lateral.Cel mai simplu tip de cămin de spălare funcţioneazăă în felul următor:
prin
închidereaclapetului(stăvilarului) pe canalul de plecare(dacă se foloseşte pentru
spălare apă uzatăacumulată din canal sau prin închiderea ambelor stăvilare(în
cazul folosirii pentru spălarea
apeicurate,din reţeaua de alimentare cu apă),în cămin se acumulează o anumită
cantitate deapă.Căminul are un preaplin.Când se deschide stăvilarul de pe
canalul de plecare,căminul segoleşte şi astfel se creează unda de
spălare.Volumul de apă necesar pentru spălare este de 2-4 m cubi.
III.3. Căminele de rupere de pantă
Căminele de rupere de pantă sunt construcţii care permit ca viteza apei pe canal să
nudepăşească valorile maxime admise.Se amplasează în puncte unde terenul are denivelăriimpo
rtante,sau în anumite puncte,alese în mod convenabil,în cazul când panta terenului e maimare
decât panta admisibilă a canalului.Tipul căminului folosit depinde de diametrul canalelor şi de
înălţimea căderii.În figura 52 este arătat un cămin de rupere de pantă pentru canale cu diametru
mai mare de500 mm şi căderi până la 2 m.Pentru căderi foarte mari se folosesc căminele de
rupere de pantăcu trepte multiple. pantăcu trepte multiple.
III.4. Guri de scurgere
Gurile de scurgere sunt dispozitive care servesc la colectarea apelor meteorice şi a aapelor de
spălare a străzilor şi la conducerea acestora în reţeaua de canalizare.Se folosesc două tipuri de
guri de scurgere şi anume :-Guri de scurgere cu depozit şi sifon-Guri de scurgere fără depozit
şi fără sifonGura de scurgere cu depozit şi sifon(fig 54) se foloseşte în cazul canalizărilor în
sistemunitar şi când apele meteorice transportă nisip sau alte substanţe în suspensie. Aceste
substanţesunt reţinute în depozit.Rolul sifonului este de a împiedica ieşirea gazelor din reţeaua
decanalizare,pentru a combate mirosul.Gurile de scurgere se amplaseză la marginea părţii
carosabile a drumului,lângă
borduratrotuarului,la intervale stabilite în funcţie de panta longitudinală a străzii şi de forma şid
imensiunile gurii de scurgere.
III.5. Guri de zăpadă
Gurile de zăpadă sunt construcţii accesorii ale reţelei de canalizare care
permit evacuareazăpezii de pe străzi prin transport hidraulic pe canale.În
figura 55 se arată un tip de gură de
zăpadă.Amplasarea gurilor de zăpadă se face numai pe canalele în sistem
unitar,avânddimensiunile minime D=1000, mm sau ovoid 800 mm x 1200
mm,la intervale determinate înfuncţie de capacitatea de transport a
canalelor.
III.6. Camere de racordare
Camerele de racordare sunt construcţii care servesc la împreunarea a
două sau mai multecanale. Ele trebuie sa fie aerisite şi în general
accesibile de la suprafaţa terenului.În figura 56 sunt reprezentate camere
de racordare pentru canale cu D= 500-1 000 mm.
IV. Exploatarea şi întreţinerea reţelei de canalizare
O exploatare corectă a reţelei de canalizare trebuie să realizeze funcţionarea neîntreruptă
atuturor canalelor,precum şi a construcţiilor şi instalaţiilor anexe care fac parte din reţeaua
decanalizare respectivă.Prin exploatare trebuie sa se asigure:- evacuarea integrala a apelor
uzate menajere de la toţi consumatorii de apă racordaţi la reţeauade canalizare;- evacuarea
apelor uzate industriale de la interprinderile racordate la reţea, care evacuează apeuzate
preepurate;- evacuarea apelor meteorice de pe reţeaua stradală;- îndepărtarea operativă a
depunerilor din canale,cămine etc;- menţinerea siguranţei în exploatare prin prevenirea şi
repararea operativă a avariilor;- extinderea şi amplificarea reţelei de canalizare;Înainte de
darea în exploatare a reţelei de canalizare,se va face recepţia acesteia înconformitate du
legislaţia în vigoare.Recepţia se face în două faze: recepţia pe parcurs,care se efectuează
eşalonat,în timpulexecutării lucrărilor şi recepţia finală,cu verificarea cantitativă şi calitativă a
lucrărilor.Recepţia pe parcurs se face pentru a a se verifica executarea lucrărilor în
conformitate cu prevederi de
proiecte. La recepţia finală se examinează în mod amanunţit fiecare parte componentă areţele
i,precum şi funcţionarea întregii reţele.
V. Legea protecţiei mediului
Sectiunea 1 Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice
Art. 36.
Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca
obiectivmenţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora, în
scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor
materiale.
Art. 37.
Autoritatea centrală pentru protecţia mediului elaborează, în termen de 60 de zile
de laintrarea în vigoare a prezentei legi, reglementările privind:
a)
normele tehnice referitoare la protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice, inclusiv
a populaţiei umane în cazul poluărilor accidentale şi în context transfrontiera;
b)
procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apa şi a ecosistemelor
acvatice,realizarea construcţiilor hidrotehnice pentru lucrările de îndiguire
şi regularizare a cursurilor deapa, de irigaţii şi de desecare-drenaj;
c)
standardele de emisie;
d)
standardele de calitate a apelor;
e)
cerinţele de evacuare, epurare a apelor uzate şi limitare a evacuării de efluenţi în
ape.