Sarcina este o stare deosebita, reprezintă perioada în care femeia poartă în organismul său viitorul bebeluș. Pe durata sarcinii în întreg organismul au loc anumite schimbări, pur fiziologice, care sunt cauzate de dezvoltarea fatului. Administrarea de medicamente unei femei însărcinate trebuie tratată cu maximă atenție, deoarece poate provoca probleme atât gravidei, cât mai ales fătului. Dacă unele medicamente pot fi admise în timpul sarcinii, în cazul altora se cunosc efectele toxice pentru făt, iar pentru altele nu se cunosc încă efectele asupra fătului. De aceea este foarte important să fim atenţi la medicamentele care se administrează pe parcursul sarcinii, mai ales în primul trimestru de sarcină, un moment foarte important al dezvoltării fătului. Deosebit de critică este folosirea medicamentelor în primul trimestru al sarcinii – săptămânile 3 – 8. În această perioadă, în care se formează organele, pericolul pentru făt este foarte mare. Dar şi ulterior pe parcursul sarcinii, anumite medicamente pot afecta negativ creşterea şi funcţiile fiziologice ale fătului.
În organismul mamei metabolizarea hepatică a medicamentelor este
mai redusă, iar procesul de distribuţie a medicamentelor este modificat datorită creşterii volumului sanguin cu până la 50%. În plus, medicamentele pot fi transformate de placenta bogată în enzime, fie de ficatul fătului, unde au loc numeroase oxidări. Un număr foarte mare de medicamente trec din organismul mamei în organismul fătului. Trecerea este favorizată de faptul că placenta constituie o suprafaţă imensă de schimb. Specialiştii au realizat o clasificare a medicamentelor în funcţie de gradul în care ele pot afecta fătul. Categoria A: cuprinde medicamente care au fost testate în timpul sarcinii şi care s-a constatat că sunt sigure: • vitamine (B6, acid folic) însă în dozele recomandate de medic (vitamina A în exces a fost asociată cu malformaţii fetale) • medicamente antianemice (preparate de fier) • medicamentele pentru glanda tiroidă Categoria B: Medicamente care nu au fost complet testate pe om în timpul sarcinii, însă experimentele pe animale nu au relevat efecte nocive. Utilizarea lor este relativ sigură, dar asta nu înseamnă că nu pot apărea probleme. • aspartam; • aciclovir; • antiacide (hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu); • cefalosporinele; • diclofenac înainte de al treilea trimestru (apoi intră în categoria D); • famotidina; • glucocorticoid (cortizon); • ibuprofen, ketoprofen înainte de al treilea trimestru (apoi intră în categoria D); • insulina; • loratidină; • loperamid (Imodium); • metoclopramid; • nistatinul în aplicare locală; • oxacilină; • paracetamol (cure de scurtă durată); • penicilinele; • ranitidina; • xilină local. Categoria C: Medicamente pentru care siguranţa utilizării lor nu este dovedită la oameni, nefiind testate nici pe oameni, nici pe animale. Totodată, unele studii efectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru făt.
Iată ce efecte devastatoare pot avea astfel de medicamente:
• acid nalidixic: produce artropatie la animalele testate; • carbonat de calciu; • ciprofloxacinul și norfloxacinul –defecte scheletice, malformaţii ale membrelor, decolorarea danturii, spina bifida; • clorzoxazona, digoxin, furosemid, gentamicina-ototoxic fetal; • dexametazona: naşteri premature şi greutăţii mici la naştere; • fluconazol: malformaţii ale membrelor, craniofaciale, omfalocel, surditate; • hidrocortizon – despicătura palatină, omfalocel şi întârzierea creşterii pentru utilizare prelungită; • izoniazida; • ketoconazolul; • omeprazolul – poate da anencefalie (malformație congenitală incompatibilă cu viața) dacă este utilizat în prima jumătate a sarcinii; • vaccinuri; • pseudoefedrina; • sumatriptan. Categoria D: Studiile au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiile tratamentului pot depăşi riscul potenţial. • Aspirina (acid acetilsalicilic) – este riscantă în ultimul trimestru, moment în care chiar şi o singură doză poate influenţa creşterea fătului. Aspirina este anti-prostaglandină, adică intervine în mecanismul travaliului şi poate prelungi atât sarcina, cât şi travaliul, putând provoca sângerare excesivă înainte şi după expulzie. Însă, de reținut faptul că doze mici, sub supraveghere medicală, pentru a trata boli imunologice (lupus, etc.), a opri travaliul prematur sau a preveni preeclampsia sau întârzierea creşterii fetale, nu s-a demonstrat că ar crea probleme. • Citostaticele – pot determina pierderea sarcinii în primul trimestru sau alterări ale ADN-ului bebeluşului, rezultând malformaţii; • chinina – asociată cu apariţia unor defecte din naştere (inclusiv surditatea permanentă) şi cu naşterea unor feți morţi, dar riscul pentru făt trebuie evaluat în raport cu pericolul malariei, care poate avea efecte fatale, mai ales în cursul sarcinii; • Diazepamul – posibilă asociere cu despicăturile labio–palatine, spina bifidă, defecte ale membrelor, malformaţii: craniofaciale, renale, retard mental şi psihomotor, bradicardie fetală, diminuare a mişcărilor fetale, hipotermie neonatală; • Doxiciclina, Tetraciclina – efecte asupra oaselor şi danturii fetale, asociere cu cataractă congenitală; • fenobarbitalul – asociat cu microcefalie fetală, retard mental, sindromul Down şi anomalii cardiovasculare; • Kanamicina; • Litiu – poate produce naştere prematură, modificări ale ritmului cardiac fetal; • Penicilamina; • Streptomicina – în cursul sarcinii provoacă surditatea copilului; •Fenobarbitalul – asociat cu microcefalie fetală, retard mental, sindromul Down și anomalii cardiovasulare. Categoria X: Medicamente strict interzise pe perioada sarcinii.
• Clomifen, iod radioactiv, isotretinoin –
malformaţii cardiace, cranio-faciale; • Hormonii estrogeni – feminizarea fătului masculin, malformaţii uterine, malformaţii ale tractului genitourinar la feţii de sex masculin; • Steroizi androgeni şi anabolizanţi – produc masculinizarea fătului feminin; • Thalidomida – determină: focomelie, tetrafocomelie, hemangiom al feței; • Xanax – produc malformaţii cardiace şi ale membrelor. Utilizarea antibioticelor în sarcină: Antibioticele sunt medicamente cu utilizare larg răspândită. Vă prezentăm câteva din cele mai utilizabile des folosite: Penicilinele şi derivatele incluzând ampicilina şi amoxacilina sunt medicamete sigure care nu afectează gravida şi nici fătul. Penicilina este o Beta-lactamidă care inhibă sinteza peretelui bacterian şi se poate administra oral, intramuscular sau intravenos. Este un medicament de ales într-o gamă largă de infecţii incluzând: faringite, otite medii cu Streptococul de grup A, dar şi în pneumonia cu Streptococcus pneumoniae. Ampicilina şi Amoxacilina sunt medicamente ce se pot utiliza în siguranţă în infecţiile urinare cu enterococi dar şi în sinuzite sau pielonefrite. Cefalosporinele sunt utilizate în siguranţă în infecţiile urinare înalte (pielonefrite) dar şi în infecţia cu gonorrhea. De asemenea penicilinele pot fi utilizate în siguranţă şi în timpul alăptării. Clindamicina, este un macrolid utilizat cu rezultate bune în tratamentul vaginitelor bacteriene şi în tratamentul infecţiilor cu bacterii anaerobe. Se poate folosi cu siguranţă şi în timpul alăptării. Metronidazolul are aceleaşi indicaţii ca şi clindamicina şi se poate utiliza în siguranţă mai ales pentru infecţia cu Trichomonas. Gentamicina (nefrotoxica ) trebuie să fie utilizată cu precauţie şi numai dacă este suspectată o infecţie urinara înaltă cu bacterii gram-negative. Utilizarea în timpul alăptării este sigură. Trimethoprim -sulfamethoxazol (Biseptol)- este foarte activ pe infecţiile de tract urinar. Nu au fost descrise efecte teratogenice ale acestui medicament, totuşi trebuie să se evite utilizarea lui în primul trimestru de sarcină. se poate utiliza şi în lăuzie. Indicaţii: otite, sinuzite, infecţiile cu Shigella colitis, Pneumocystis carinii. Nitrofurantoin- foarte activ în infecţiile urinare necoplicate; poate induce anemie hemolitică la nou-născut. Eritromicina şi Azitromicina- utilizate de prima intenţie în tratamentul infecţiei cu Chlamydia şi Mycoplasma Alte grupe de medicamente folosite pentru diverse afecţiuni şi stări în sarcina şi lăuzie:
Alergie- antimahistaminice de tipul: Claritine, Clorpheniramine, Clemastine,
Doxylamine Răceală şi gripă: Acetaminofen sau combinaţie Acetaminofen cu Dextrometorfan şi Pseudoefedrina, gargară cu lichide sau soluţii uşor saline; Spray sau dropsuri saline Decongestionante nazale: Pseudoefedrin clorhidrat sau combinaţie a acesteia cu Triprolidina Antitusive: combinaţie Dextrometorfan şi Guaifenesin, Metoxifenoxil, sirop pe bază de mentol şi eucalipt. A nu se depăşi dozele permise, a nu se administra prea multe dintre aceste medicamente Constipaţie Laxative pe bază de fibre şi metilceluloză, Psyllium, Saruri de magneziu Diaree – se administrează numai timp de 24 de ore, la femei peste 12 săptămâni de sarcină: Subsalicilat de bismuth, Loperamid Dezinfectante locale -Bacitracin, Neosporin Cefalee: Acetaminofen, Sumatriptan Antiinflamatoarele nesteroidiene - de tipul indometacinului şi ibuprofenului sunt recomandate dar numai până la 32 săptămâni de sarcină; după această vârstă aceste medicamente pot produce o constricţie a ductului venos astfel încât nu mai sunt recomandate. Anticoagulante- sunt acceptate heparina cu greutate moleculară mică (Enoxaparina, Deltaparina, Fraxiparina). Anticoagulantele de tipul Warfarinei sunt interzise în sarcina. Durere de stomac (dispepsie gastrică) Famoditida, Cimetidina, Ranitidina, Nizatidina- se pot utiliza în caz de pirozis sau arsuri gastrice. Metroclopramidul se poate indica în caz de vărsături. Hidroxid de magneziu, Hidroxid de aluminiu +/- Simeticona, Carbonat de calciu; Magaldrat asociat cu Simeticona, Hidroxid de aluminiu+bicarbonat de sodiu+alginat de sodiu+acid alginic Prurit- Acid ursodezoxicolic, Colestiramina Hemoroizi- Fenilefrin/Pramoxin/Hidrocortizon (crema), Ficat de rechin, extract de drojdie de bere, ulei mineral/Pramoxin/Oxid de zinc, Extract din planta Hamamelis Greaţă şi vărsături Vitamina B6 100mg, fructoza/dextroza/acid fosforic (la pacientele nediabetice), Emetrex, Banda compresivă antiemetică Urticarie: unguente pe bază de hidrocortizon, Hidroclorid de difenhidramina, Camfor/Pramoxin/Zinc Infecţie micotică-Miconazol, Terconazol. Administrate în perioada prenatala și obstetricală, medicamentele stimulatoare ale motilității uterine (ergometrina, ocitocina, propranolol, pilocarpina, neostimin, purgative iritante - ex. aloe) pot provoca naștere prematură, avort sau asfixia fătului, iar cele inhibitoare ale motilității uterine (salbutamol, terbutalina, indometacin, fenilbutazona, aspirina, morfina, anestezice generale) pot cauza întarzierea nașterii și prelungirea sau oprirea travaliului. Tratamente stomatologice în timpul sarcinii Tratamentele stomatologice se pot efectua în condiții normale pe toată perioada sarcinii cu condiția ca medicul stomatolog să fie informat despre istoricul tău obstetrical și medical. Problemele stomatologice cele mai frecvente la gravide sunt: Gingivita de sarcină Granulomul de sarcină (epulis gravidarum) Cariile și eroziunile dentare Gingivita de sarcină Este cea mai frecventă afecțiune orală ce survine în timpul sarcinii fiind cauzată în special de modificările hormonale și circulatorii ca urmare a nivelului crescut de estrogen. Afecțiunea apare cel mai des între luna a doua și a opta de sarcină și este caracterizată de o predispoziție accentuală de sângerare a gingiilor. Cel mai bun tratament este prevenția prin tratamente profilactice (detartraje și periaje profesionale) pentru a evita apariția afectiunii sau exacerbarea unei gingivite deja existente. Desi nu pare o afecțiune severă, sunt studii care asociază gingivita de un curs nefavorabil al sarcinii cu posiblitatea nașterii înainte de termen sau cu riscul ca fătul să aibă greutate scăzută la naștere.
Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)
Este o formațiune tumorală unică, de culoare violet-albăstruie, cu diametrul de aproximativ 2 cm, localizată cel mai des în zona maxilară frontală, la nivelul papilelor interdentare. Se manifestă printr-o tendință crescută la sângerare. Afecțiunea apare la aproximativ 5% din femeile însărcinate, de obicei pe fondul unei gingivite deja existente. Tratamentul constă în detartrajul și periajul zonei afectate sau excizia formațiunii dacă este prea mare și are tendința la sângerare crescută. Poate involua de la sine după naștere.
Cariile și eroziunile dentare
Structura minerală a dinților nu se modifică în sarcină. Cariile și eroziunile dentare apar mai des în sarcină datorită unor factori favorizanți din această perioadă. Modificările hormonale determină schimbări în compoziția salivei care favorizează depunerea plăcii bacteriene pe suprafețele dentare și un atac acid mai puternic decât în mod normal. De asemenea, stările de greață favorizează vărsăturile repetate care asociate cu episoadele de reflux gastric cresc mult aciditatea din cavitatea bucală, având un efect negativ asupra smalțului dentar, cauzând demineralizari care duc fie la eroziuni dentare, fie la apariția cariilor. În plus, stările de vomă ingreunează menținerea unei igiene corecte, la asta adaugându-se și o dietă mai bogată în glucide din cauza “poftelor”. Toate anestezicele trebuie folosite fără vasoconstrictor (adrenalină). Clasificarea medicamentelor în funcție de gradul de risc: grad B – apele de gură cu clorhexidină (atenție evită produsele cu conținut de alcool), nistatina, cimetidina, famotidina, ranitidina, omeprazol, antiacizii cu hidroxid de aluminiu/hidroxid de magneziu grad C – paracetamol asociat cu codeină, aspirina, codeina, clotrimazol, ketoconazol, fluoconazol grad D – tetraciclina, vancomicina, eritromicina (esolate), doxaciclina