Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti

Facultatea Management Marketing în Afaceri Economice

MARKETING
Tema 2:
Mediul de marketing contemporan: evoluţii şi tendinţe

An univ. 2017-2018
Master - sem. II

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 1

1
 Studiu de caz: Dedeman, afacere românească de succes

 Dedeman - o afacere de familie cu 45 de magazine, cu o suprafaţă totală a de 436 000

mp, peste 9200 de angajaţi, vânzări care se situau în 2015 în jurul a 4 miliarde de lei.

 Dedeman este o afacere a doi fraţi Dragoş şi Adrian Pavăl:

– Adrian Paval se ocupă de partea operaţională a afacerii,
– Dragoş Paval se axează pe dezvoltare, investiţii, marketing, adica interfaţa cu exteriorul.

Momentul cheie al dezvoltării afacerii a fost anul 1992, anul în care a fost înfiinţată firma.
www.dedeman.ro

https://www.dedeman.ro/ro/
2
 Dedeman-2017

 Explicaţi alegerea numelui firmei şi descoperiţi povestea din spatele acestei denumiri.
 Căutaţi şi alte informaţii despre evoluţia firmei în perioada 2015-2016.
 Identificaţi punctele tari şi punctele slabe ale firmei.

Cerinţe:
1. Explicaţi alegerea numelui firmei şi descoperiţi povestea din spatele acestei denumiri.
2. Căutaţi şi alte informaţii despre evoluţia firmei în perioada 2015-2018.
3 3. Identificaţi punctele tari şi punctele slabe ale firmei.
 15 Martie -
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor
aducerea la cunoştiinţa publică a importanţei cunoaşterii, protejării drepturilor oamenilor în calitatea lor de cnsumatori

– Data a fost aleasă după discursul ţinut la 15 martie 1962 de preşedintele american John F. Kennedy
în care definea pentru prima dată drepturile consumatorului.
 "Calitatea de consumator prin definiţie ne include pe toţi. Ei sunt cel mai mare grup din punct de
vedere economic, ce influenţează şi este afectat de marea majoritate a deciziilor economice
publice sau private. Cu toate acestea, sunt singurul grup important ale cărui opinii nu sunt auzite
foarte des", a spus Kennedy in discursul său.
 În acelaşi context, şeful de stat american a prezentat cele opt principii de bază cu privire la drepturile
consumatorului:
– dreptul la satisfacerea nevoilor de bază, dreptul la protecţie, dreptul de a fi informat, dreptul de a
alege, dreptul de a fi auzit, dreptul de a fi despăgubit, dreptul de a fi educat în calitate de consumator
şi dreptul la un mediu înconjurător nepoluat.

 Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor a fost celebrată pentru prima dată pe 15 martie 1983,
de atunci a devenit o importantă ocazie pentru mobilizarea cetăţenilor în privinţa cunoaşterii şi
protejării drepturilor ce le revin în calitate de consumator.
– In fiecare an, cu această ocazie este aleasă o temă particulară de discuție în jurul căreia se organizează
activităţile caracteristice.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 4

4
 “Consumatorii sunt actorii cheie ai economiei europene.”
Meglena Kuneva, fost comisar european pentru protecţia consumatorilor
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor

 Tema anului 2017: Construirea unei lumi digitale în care consumatorii sa aibă încredere
 Tema anului 2016: ”Comerţul on line”.
 Tema anului 2015: ”Dreptul consumatorilor la hrană sănătoasă”.
 Spune DA unui stil de viaţă sănătos! Citeşte eticheta produselor alimentare! Alege alimente fără
pesticide, hormoni de creştere, conservanţi artificiali, îndulcitori artificiali, coloranţi artificiali,
potenţiatori de gust, arome artificiale. Acordă o atenţie mărită conţinutului de sare (max 6 gr de sare pe
zi), zahăr(max 25 gr pe zi) şi grăsimi (1 gr per kg corp) din alimente.
 Tema anului 2014: ” Drepturile consumatorilor în era comunicaţiilor mobile”.

 Mai multe informaţii despre acest domeniu găsiţi pe site-ul Uniunii Europene www.ue.com
şi pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protectia Consumatorilor. www.anpc.ro

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 5

5
 Moto: Marketingul cuprinde toate activităţile prin care o firmă se adaptează
într-un mod creativ şi profitabil la mediul în care operează.
Ray Corey
Tema 2:
Mediul de marketing contemporan: evoluţii şi tendinţe

2.1. Conceptul de mediu de marketing al organizaţiei

2.2. Mediul extern al organizatiei
2.3. Mediul intern al organizatiei
2.4. Analiza mediului de marketing

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 6

6
 Obiective de învăţare ale cursului 2

 La sfârşitul acestei teme, vei fi în măsură să:

1. explici ce este mediul de marketing şi de ce ar trebui să
studiezi despre el
2. înţelegi diferenţa între macro- şi micromarketing
3. exemplifici componentele micromediului de marketing
4. elaborezi analiza SWOT/STEEP(PESTLE)
5. înţelegi termenii specifici mediului de marketing

7
 1. Conceptul de mediu de marketing

 Mediul de marketing –
– totalitatea factorilor care pot avea o influenţă asupra activităţii
întreprinderii şi asupra cărora aceasta nu poate exercita un control total.

 Ph. Kotler şi B. Dubois: mediul de marketing- ansamblul tuturor actorilor

şi forţelor externe întreprinderii susceptibile a afecta maniera în care ea
dezvoltă sau menţine schimburi cu pieţele sale.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 8

8
 Mediul de marketing

Mediul intern Mediul extern

Resurse materiale
Micromediul Macromediul

Resurse financiare
Furnizori M. demografic

Resurse umane Clienţi M. economic

Concurenţi M. tehnologic

Organisme publice M. cultural

M. politic

M. instituţional

M. natural
Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 9
9
 Formele
mediului de marketing

 Mediul stabil-
– caracteristic perioadelor liniştite, evoluţia fenomenelor este lentă, uşor previzibilă,
ridică puţine probleme de adaptare a întreprinderii, rar întâlnit

 Mediul instabil-
– frecvente modificări ale componentelor, tipul obişnuit de mediu în perioada
actuală, solicită o atitudine prospectivă, descifrarea direcţiei şi a cotei
schimbărilor;

 Mediul turbulent-
– relativ ostil întreprinderii, punând probleme de adaptare sau supravieţuire,
schimbările componentelor sunt bruşte, imprevizibile, substanţiale.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 10

10
 Poziţia întreprinderii în cadrul mediului său
- viziune clasică

Client Client Client Client

Concurent Întreprindere Concurent

Furnizori Furnizori Furnizori

servicii bunuri muncă

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 11

11
 Poziţia întreprinderii în cadrul mediului său

- viziune modernă
Concurent Concurent Concurent

Piaţă = clienţi

Întreprindere

Furnizori Furnizori Furnizori

servicii bunuri muncă

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 12

12
 Macromediul

Micromediul

Întreprindere
2. Mediul extern

 Macromediul -
– relaţiile sunt mai îndepărtate, slabe, influenţa acestora fiind uneori indirectă
(prin influenţa componentelor micromediului)

 Micromediul –
– alcătuit din agenţi economici cu care firma are legături directe, permanente şi
puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 13

13
 Furnizori de bunuri materiale

Furnizori de servicii şi informaţii

Furnizori
Furnizori de forţă de muncă
Micromediul Clienţi Consumatori finali
firmei Intermediari

Concurenţi Concurenţi direcţi

Concurenţi indirecţi
Mediul Organisme publice
extern al
Mediul economic
firmei
Mediul demografic

Mediul tehnologic
Macromediul
firmei Mediul politico-legislativ

Mediul socio- cultural

Mediul natural
Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 14
14
 Clienţii –
cea mai importantă componentă a micromediului !

 consumatori finali
 utilizatori industriali
 distribuitori
 instituţiile publice
 publicul –
– În cazul întreprinderii media (cititori, ascultători, abonaţi, telespectatori)

 prescriptorii

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 15

15
 Concurenţă de marcă
Concurenţă
directă

Concurenţă la nivel de
întreprindere
CONCURENŢA

Concurenţă formală

Concurenţă
indirectă

Concurenţă generică
Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 16
16
 Forme de concurenţă

 concurenţa generică –
– firma le consideră concurente pe toate firmele care luptă pentru aceleaşi venituri ale consumatorilor
(Ursus/Procter&Gamble concurează cu firme care oferă bunuri alimentare, de folosinţă îndelungată,
vacanţe, case etc.)
 concurenţa formală –
– firma le consideră concurente pe toate firmele care oferă produse destinate să satisfacă aceeaşi nevoie
(Ursus şi PG concurează nu numai cu producătorii de bere/detergenţi, ci şi cu toţi producătorii de
vin, whisky, votcă/cosmetice, produse de curăţat etc.)

 concurenţa de produs –
– firma le consideră concurente pe toate firmele care oferă acelaşi produs sau clasă de produse
(Ursus/PG concurează cu toţi producătorii de bere/detergenţi)
 concurenţa de marcă -
– o firmă le consideră concurente pe celelalte firme care oferă aceleiaşi categorii de produse sau servicii
similare, la preţuri similare (de ex., bere Ursus, Ciuc, Bergenbier, Timişoreana, Silva, Aramia, Golden
Brau- Premium local/ Bonux, Tide ).

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 17

17
 Practici neloiale

 denigrarea concurenţilor
– Ex.ţigări ASSOS)

 concurenţa parazitară (confuzia de mărci):

– Ex. Plima, Adibas, Mulinex, Panasunic, Reabock, Guci, Philibs, Lottot, RFC(KFC)

 concurenţa ilicită
 dumping
– Ex.RCS&RDS

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 18

18
 Sancţionarea practicilor neloiale

- Legea nr 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale,

- Legea nr. 21/1996 privind concurenţa
- Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte
ale comercianţilor
câteva noutăţi ale legii:
- definirea practicilor comerciale incorecte,
- recomandarea întocmirii unui cod de conduită de către comercianţi,
- posibilitatea sesizării Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor
(ANPC) în legătură cu practicile comerciale incorecte săvârşite de comercianţi de
către persoanele sau organizaţiile care consideră că le-au fost încălcate drepturile
potrivit legii.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 19

19
 Organismele publice

 lumea financiară - bănci, acţionariat, societăţi de investiţii,

 media - presa, radioul, televiziunea, Internet,
 grupuri de interes - asociaţii ale consumatorilor, asociaţii profesionale,
grupurile de apărare a mediului, mişcarea pentru protecţia consumatorilor-
consumerismul
 administraţia şi organismele puterii de stat- consiliile locale, organele
financiare, vamale, de juridice, agenţii guvernamentale
 marele public- opinia publică poate avea impact major asupra succesului de
piaţă a produselor şi serviciilor unei firme
 personalul propriu -personalul cu funcţii de decizie sau de execuţie care
trebuie astfel condus încât să devină un vector de imagine favorabilă a
întreprinderii.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 20

20
 Macromediul firmei

 Firmele de succes recunosc şi reacţionează în mod profitabil la nevoi

nesatisfăcute şi tendinţe de pe piaţă
– Nevoi nesatisfăcute: firme de curierat rapid (faţă de poştă), firme de vânzare
online (de ex. e-mag)
– Capricii temporare ale modei (produse imprevizibile, care se sting repede,
nu au însemnătate economică, socială şi politică)-
– Tendinţe de pe piaţă- direcţie sau succesiune de evenimente cu a anumită
inerţie şi durată în timp, previzibile, durabile
– Megatendinţe –mari schimbări sociale, politice şi tehnologice, care se
formează lent şi influenţează pe toată lumea o perioadă mai lungă de timp
 Firmele, furnizorii, intermediarii, clienţii, concurenţii şi organismele publice
acţionează într-un macromediu de forţe şi tendinţe care modelează ocazii
favorabile (oportunităţi) şi ridică ameninţări.
Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 21
21
 Tendinţe în următorii 40 de ani
Alvin Toffler- Crearea unei noi civilizaţii

 femeile vor dispune de o putere de decizie fără precedent,

 migraţia musulmană către Occident se va amplifica,
 mersul la birou nu va mai fi de actualitate
 vor apărea noi forme de convieţuire socială (monogamia, bisexualitatea la fel de răspândită
ca şi heterosexualitatea)
 un număr tot mai mare de oameni îşi vor cultiva propriile legume şi îşi vor produce singuri
alimentele, pentru a depinde tot mai puţin de marii producători şi distribuitori din industria
alimentară
 Internetul de mare viteză va deveni o veritabilă normă în domeniu, iar videoconferinţele,
devenite deja o practică curentă în zilele noastre, le vor permite angajaţilor din viitor să nu
mai meargă la birou şi să lucreze din orice colţ din lume
 creştinismul se va extinde în ţările din emisfera sudică, iar musulmanii vor emigra în număr
mare către ţările din Occident
 fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va conduce la creşterea de patru ori pe plan mondial
a cheltuielilor totale cu pensiile şi cu îngrijirile acordate persoanelor în vârstă

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 22

22
 Mediul economic

 componente care influenţează structura consumului şi puterea de cumpărare a purtătorilor cererii.

 Priveşte structura şi nivelul de dezvoltare al economiei naţionale, regionale şi locale, luând în calcul
diferite aspecte:
– şomajul,
– inflaţia-, rata inflaţiei
– datoria externă,
– rata dobânzii,
– structura veniturilor şi cheltuielile consumatorilor
– puterea de cumpărare
 Puterea de cumpărare
– depinde de condiţiile curente în materie de venituri, preţuri, sume economisite,
posibilităţi de creditare.
– Marketerii trebuie să fie atenţi la tendinţele care influenţează puterea de
cumpărare, deoarece pot avea efect puternic asupra firmelor, mai ales a celor care îşi
dirijează produsele spre consumatorii cu venituri ridicate şi spre cei sensibili la preţ.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 23

23
 Mediul demografic
- populaţia aflată în zona de activitate a firmei

Dacă lumea de astăzi ar fi un sat de 1000 locuitori,

– acesta ar avea 520 femei şi 480 bărbaţi,
– din care 330 copii şi 60 cu vârste de peste 65 ani;
– 10 ar fi absolvenţi de studii superioare şi 335 ar fi adulţi analfabeţi.
– În sat ar locui 52 de nord-americani, 55 ruşi, 84 de latino-americani, 95
de europeni din Vest şi din Est, 124 africani şi 584 asiatici.
– Comunicarea s-ar face cu dificultate, fiindcă 16 oameni ar vorbi chineza
mandarină, 86 engleza, 83 limba hindi sau urdu, 64 spaniola, 58 rusa, 37
araba, iar restul ar vorbi una dintre alte 200 de limbi.
– Ar exista 329 de creştini, 178 musulmani, 132 hinduşi, 62 budişti, 3
evrei, 167 de persoane fără religie, 45 de atei şi 86 de alte convingeri.

Kotler Ph., Keller K.L., Managementul marketingului, Ed. Teora, Buucreşti, 2008, p.117

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 24

24
 Lumea ca un sat (The World as a Village)

 Dacă lumea ar fi un sat format din 100 de persoane:

– 61 ar fi asiatici(dintre care 20 chinezi şi 17 indieni), 14 africani, 11
europeni, 8 din America Latină sau de Sud, 5 nord-americani şi numai 1
ar fi din Australia, Oceania sau Antarctica;
– 18 nu ar şti să citească sau să scrie, dar 33 ar avea mobil şi 16 ar fi
conectaţi online sau la Internet;
– 18 ar avea sub 10 ani şi 11 peste 60 ani
– 32 ar fi creştini, 20 musulmani, 14 hinduşi, 6 budişti, 16 nereligioşi, 12
alte religii
– 30 nu ar lucra, restul de 70 ar lucra : 28 in sectorul primar (agricultura),
14 în sectorul secundar şi 28 în sectorul terţiar (servicii)
Sursa: KotlerP., Keller K.L., Marketing Management, 14 th Ed., Prentice Hall, 2012, p.75

25
 Cele mai populate regiuni de pe Glob (2017/2018)

1. China- 1,416 mild locuitori/1,415 8. Bangladesh 163, 852 mil loc./166,36

2. India –1,309 mild loc./1,354 9. Rusia 141,476 mil loc./143,96
3. SUA – 325,825 mil loc./326,76 10. Mexic 127,881 mil loc./130,75
4. Indonezia – 261,01 mil. loc./266,79
5. Brazilia –206,655 mil loc./210,86
6. Pakistan - 193,523 mil loc./200,81
7. Nigeria - 192,571 mil loc./195,87
UE – 502 mil locuitori…./742 mil loc.-Europa
 Pe 31 octombrie 2011 s-a născut persoana cu numărul 7 mld pe Glob, potrivit datelor O.N.U., iar în aceeaşi zi, Adnan Nevic,
persoana cu numărul 6 mld (1999) a împlinit 12 ani şi două săptămâni.
 peste 80% dintre oamenii de pe Glob trăiesc în state cu o rată a fertilităţii în scădere, ca o consecinţă nu numai a măsurilor luate
de guverne pe fondul crizei financiare, ci şi a preferinţei de a susţine familii mai mici.
Sursa: www.capital.ro/accesat 25 octombrie 20011
7, 027 mild locuitori Sursa: www.worldometers/info/accesat 14 octombrie 2012
7,218 mild locuitori Sursa: www.worldometers/info/accesat 8 martie 2014
7,301 mild locuitori Sursa: www.worldometers/accesat 16 martie 2015
7,408 mild locuitori Sursa: www.worldometers.com/info/ accesat 15 martie 2016
7,492 mild locuitori Sursa: www.worldometers.com/info/accesat 21 martie 2017
7,6 mild.locuitori Sursa: www.worldometers.com/info/accesat 2 martie 2018
Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 26
26
 Mediul tehnologic

 constituit din factori care explică cum se obţin produsele de care se foloseşte
societatea la un moment dat
 efecte pozitive:
– crearea de noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor,
– identificarea de nevoi latente,
– descoperirea de noi consumatori,
– modificarea modelelor cererii, modificarea naturii concurenţei,
– creşterea eficienţei activităţilor de marketing prin utilizarea de noi tehnologii
 efecte negative:
– creşterea poluării,
– distrugerea unor valori tradiţionale,
– afectarea vieţii private,
– mutaţii în relaţiile interumane.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 27

27
 Mediul socio-cultural

 ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, tradiţiile,

credinţele, normele care guvernează statutul oamenilor în societate,
tendinţele demografice asociate, care sunt specifice unei zone
geografice date
Tendinţe :
– concepţia oamenilor despre ei înşişi,
– concepţia despre ceilalţi,
– concepţia despre organizaţii,
– concepţia despre societate,
– concepţia despre natură,
– concepţia despre univers

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 28

28
 Mediul politic-legislativ

 structurile societăţii, clasele sociale şi rolul lor în societate, forţele

politice şi relaţiile dintre ele, gradul de implicare a statului în
economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal şi
internaţional.

 compus din prevederile legislative, din agenţiile guvernamentale şi

din grupurile de presiune care influenţează şi limitează acţiunile
oamenilor şi ale organizaţiilor.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 29

29
 Mediul natural(ecologic-natural)

 se referă la condiţiile naturale (relief, climă, resurse naturale) în care firma

îşi localizează activitatea,
 cea mai stabilă componentă
– determinant pentru firme din agricultură, turism, prospecţiuni geologice

 Deteriorarea mediului natural a devenit o problemă la nivel global, oamenii

fiind preocupaţi de emisiile de gaze în atmosferă, de dispariţia stratului de
ozon din jurul planetei, de lipsa apei de băut în anumite zone.
– Marketerii trebuie să fie conştienţi de ameninţările şi de ocaziile favorabile pe care
le aduc cu ele tendinţele mediului natural:
 criza de materii prime
 costul sporit al energiei
 creşterea gradului de poluare
 rolul în schimbare al guvernelor

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 30

30
 Mediul internaţional

 evoluţiile pe pieţele internaţionale, care au potenţialul de a influenţa

organizaţia (de ex., terorismul).

 un mediu caracterizat printr-o acutizare a concurenţei pe fundalul

turbulenţei economice şi sociale care particularizează acest început de
mileniu, o schimbare discontinuă şi într-o mare măsură imprevizibilă,
care se materializează într-o transformare structurală a mediului
economic, concurenţial şi sociocultural.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 31

31
 MEDIUL INTERN AL ORGANIZAŢIEI

Potenţial productiv

Resurse
materiale Potenţial comercial
Mediul
intern +
al
Resurse
organiz Potenţial financiar
umane
aţiei

Potenţial managerial

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 32

32
 Potenţialul firmei

 potenţial productiv - capacitatea firmei de a realiza

produsele/serviciile în cantitatea şi calitatea solicitate de piaţă.
 potenţial comercial – reputaţia firmei, cota de piaţă, calitatea
produselor, nivelul preţului, activitatea de promovare şi distribuţie.
 potenţial financiar - posibilităţile pe care le are firma de a realiza
cheltuieli în vederea atingerii obiectivelor de piaţă (costul/disponibilitatea
capitalului, flux de numerar, stabilitatea financiară)
 potenţial organizatoric - capacitatea organizatorică şi potenţialul
managerial, conducere vizionară, salariaţi implicaţi, capacitate de orientare,
organizare flexibilă.

Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 33

33
 Analiza SWOT

Mediul
S W intern
(Strenghts) (Weaknesses)
Atuuri Slăbiciuni

O T Mediul
extern
(Opportunities) (Threats)
Oportunităţi Ameninţări
Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 34
34
 Analiza STEEP-PESTLE

 Instrument strategic de analiză a factorilor de macromediu

– Factorii
 socio-culturali (S)
 tehnologici (T)
 economici (E)
 ecologici şi de mediu (E)
 politici (P)
 legislativi (PESTLE)

 Rezultatul analizei STEEP(PESTLE)-sursă de informaţii pentru analiza SWOT

35
 Bibliografie selectivă
 Asandei Mihaela(coord.), Enache Elena, Ciochină Iuliana, Morozan C., Gangone
Andreea, Decuseară R., Marketing, Independenţa economică Piteşti, 2013/2016,
pp.27-40
 Balaure V.(coord.), Marketing- ed.a 2-a, Ed. Uranus,Bucureşti, 2002, p.75-90
 Enache Elena, Asandei Mihaela, Ciochină Iuliana, Morozan C., Gangone Andreea,
Cârjilă Nicoleta, Marketing, ediţia a 2-a, rev., Independenţa economică, Piteşti,
2008, p.20-34
 Kotler Ph., Keller K.L., Marketing Management, 14th Ed, Prentice Hall, 2012,
Pearson Education, New Jersey
 Kotler Ph., Keller K.L., Managementul marketingului - ediţia a V-a, Ed. Teora,
Bucureşti, 2008, p. 103- 147
 Pop N.Al. (coord.), Marketing strategic, Ed. Economică, București, 2001, pp.77-
108
 Oancea Dorin, Analiza SWOT a României, Business Magazin nr.298/2010, pp.39-49
 www.worldometers.info
 www.capital.ro
Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 36
36  www.worldmapper.org